C. com., art. 43
în principiu, dobânzile comerciale îşi au temeiul în art. 43 C. com. Potrivit acestui text legal, obligaţiile comerciale lichide şi exigibile produc dobânzi din momentul scadenţei plăţilor, fără a fi nevoie de o punere în întârziere. Având în vedere că dobânda comercială reprezintă un accesoriu al debitului principal, iar pretenţia reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 247.454.80 lei (RON) cu titlu de debit principal a fost admisă în parte, consecinţă a reţinerii culpei comune, capătul de cererc referitor la obligarea pârâtei la plata dobânzilor în cuantum de 65.413 lei (RON) trebuie admis în parte prin acciaşi mecanism al înjumătăţim sumei cerute cu acest titlu. Drept urmare, pârâta a fost obligată în temeiul art. 43 C. com.. dar ţinând seama de caracterul accesoriu al dobânzilor faţă de debilul ce urmează a fi admis în parte, la plata sumei de 32.706.5 RON cu titlu de dobânzi aferente perioadei 7 septembrie 2003 – 27 martie 2006.
Sentinţa arbitrală nr. 79 din 19 aprilie 2007
