ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 667
Ședința publică de la 03 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Țolu
JUDECĂTOR 2: Dan Andrei Enescu
JUDECĂTOR 3: Alexandru
– –
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de intimata SC BM SRL cu sediul în municipiul P, nr. 3, bloc 10 G1, parter, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 2734 din 28 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, cu domiciliul în comuna, sat, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din 20 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, pentru a da posibilitate apărătorului recurentei-intimate să formuleze concluzii scrise a amânat pronunțarea la 27 martie 2009, când față de împrejurarea că nu s-a putut constitui legal completul de judecată a reamânat pronunțarea pentru astăzi, data de mai sus, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului formulat de intimata SC BM SRL, împotriva sentinței civile nr. 2734 din 28 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:
Prin contestatia inregistrata sub nr.4147/105/04.07.2008 pe rolul Tribunalului Prahova contestatoarea a chemat in judecata pe intimata SC BM SRL P, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se constate nulitatea Deciziilor nr.5/23.05.2008, nr.66/12.06.2008, anularea concedierii, obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate, repunerea partilor in situatia anterioara si plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea contestatiei, contestatoarea a aratat ca a fost salariata intimatei ocupand postul de asistent farmacie, insa, la 23.05.2008, i-a adus la cunostinta intimatei ca este insarcinata si ca nu poate sa efectueze o excursie impreuna cu celelalte salariate. Reprezentantul intimatei a refuzat sa-i primeasca cererea prin care-i aducea la cunostinta ca este insarcinata si a emis cele doua decizii sus-mentionate, invocand desfiintarea postului său in mod nelegal, desi in perioada 26.05-16.06.2008 s-a aflat in concediu medical, iar ulterior, a angajat pe postul său care exista, o alta salariata.
Intimata a formulat o întampinare invocand exceptia tardivitatii introducerii contestatiei, atat timp cat a comunicat contestatoarei Decizia nr.5/2008 la data de 27.05.2008, contestatia fiind introdusa dupa expirarea termenului de 30 de zile, respectiv la 27.06.2008. A solicitat si respingerea contestatiei, in condițiile in care postul ocupat de contestatoare nu mai exista, datorita dificultatilor economice cu care se confrunta.
La data de 28.10.2008, contestatoarea si-a precizat contestatia in sensul ca renunta la judecarea capatului de cerere privind repunerea partilor in situatia anterioara.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a respins exceptia tardivitatii introducerii contestatiei, a admis contestatia precizata, și, in consecinta, a constatat nulitatea Deciziilor nr.5/23.05.2008 si nr.66/12.06.2008 si a obligat intimata sa-i plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si actualizate si a celorlalte drepturi ce i se cuvin, incepand cu data de 13.06.2008 si pana la data pronuntarii sentinței – 28.10.2008, plus 892,50 lei cheltuieli de judecata.
A luat act ca s-a renuntat la judecarea capatului de cerere de catre contestatoare, privind repunerea partilor in situatia anterioară.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit contractului individual de nr.-/08.04.2004, cererilor din 23.10.2008, referatului medical din 30.05.2008, scrisorii medicale din 09.06.2008, certificatelor de concediu medical din 05.05.2008, 06.06.2008, fisei postului depusa la dosar, contestatoarea a fost salariata intimatei incepand cu data de 12.03.2004 pe durata nedeterminata, indeplinind functia de asistent farmacie, insa, la data de 23.05.2008, contestatoarea i-ar fi adus la cunostinta intimatei, starea sa de graviditate, imprejurare adusa la cunostinta si ITM-ului P, iar in perioada 26.05.-16.06.2008, contestatoarea a beneficiat de concediu medical.
Prin Decizia nr.5/23.05.2008 emisa de Adunarea Generala a Actionarilor intimatei s-a dispus incepand cu data de 23.05.2008, reducerea numarului de salariati din cadrul intimatei, prin reducerea postului de asistent ocupat de contestatoare, motivandu-se ca aceasta reducere este determinata de gestionarea echilibrata a stocurilor, evolutia pietei de medicamente, structura supraevaluata de personal, in urma analizei structurii de costuri si a marjei de rentabilitate.
In baza Deciziei nr.66/12.06.2008 s-a dispus incetarea contractului de munca al contestatoarei, incepand cu 13.06.2008, aceasta beneficiind de preaviz in perioada 23.05-12.06.2008, motivandu-se ca s-a emis aceasta decizie in urma analizei structurii de costuri, a marjei de rentabilitate, avand in vedere gestionarea echilibrata a stocurilor, evolutia pietei de medicamente, structura supraevaluata de personal.
A reținut instanța că disp.art.65 muncii stipuleaza ca poate interveni concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului, determinata de desfiintarea locului de munca ca urmare a unor dificultati economico-financiare, a reorganizarii activitatii, desfiintare care trebuie sa fie efectiva, reala si serioasa.
De asemenea, disp.art.60 al.1 lit.a, c, muncii prevad ca nu se poate dispune concedierea salariatilor pe durata incapacitatii temporare de munca stabilita prin certificat medical, conform legii, pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt, anterior emiterii deciziei de concediere.
Asadar, din analiza probelor administrate in cauza, rezulta ca petenta a fost salariata intimatei in perioada 12.03.2004-13.06.2008, avand functia de asistent farmacie, perioada in care contestatoarea i-a adus la cunostinta reprezentantului intimatei, inclusiv ITM P, la 23.05.2008 starea sa de graviditate, ocazie cu care a beneficiat de concediu medical in perioada 26.05-16.06.2008, insa, la data de 23.05.2008 intimata a emis Decizia nr.5 privind reducerea numarului de salariati, constand in reducerea postului ocupat de contestatoare, invocandu-se analiza structurii de costuri, marja de rentabilitate, gestionarea echilibrata a stocurilor, evolutia pietei de medicamente, structura supraevaluata de personal, dupa care, prin Decizia nr.66/2008 s-a dispus incetarea contractului de munca al contestatoarei incepand cu 13.06.2008, invocandu-se imprejurarile sus-mentionate.
Ca atare, a reținut prima instanță că atat timp cat in perioada 26.05-16.06.2008 contestatoarea s-a aflat in concediu medical, fiind insarcinata in 12 saptamani, inseamna ca intimata nu putea proceda la incetarea contractului de munca al contestatoarei prin emiterea Deciziilor nr.5/2008 si 66/2008, mai ales ca nu exista nicio dovada la dosar care sa ateste ca intr-adevar, au existat cauze care sa fi determinat reducerea postului ocupat de catre contestatoare si ca intimata nu ar fi cunoscut starea de graviditate si de sanatate a contestatoarei in perioada sus-mentionata.
Mentiunile inserate in cuprinsul Deciziilor nr.5/2008 si 66/2008 privind reducerea postului contestatoarei datorita analizei structurii de costuri, marjei de rentabilitate, gestionarii echilibrate a stocurilor, evolutiei pietei de medicamente, structurii supraevaluate de personal, nu constituie imprejurari care sa fi determinat reducerea postului ocupat de catre contestatoare ci, pur si simplu, anumite sustineri ale intimatei, fara nici un fundament, fara nicio dovada in acest sens.
Prin urmare, instanta avand in vedere aceste considerente si constatand ca nu au fost respectate disp.art.60 al.1 lit.a, c, art.65 muncii, in baza art.76-78.muncii, a admis contestatia precizata, a constatat nulitatea Deciziilor nr.5/23.05.2008 si nr.66/12.06.2008 si a obligat intimata sa-i plateasca contestatoarei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si actualizate si a celorlalte drepturi ce i se cuvin, incepand cu data de 13.06.2008 si pana la data pronuntarii prezentei sentinte -28.10.2008, plus 892,50 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat.
S-a luat act ca s-a renuntat la judecarea capatului de cerere de catre contestatoare, privind repunerea partilor in situatia anterioar, tinand seama de principiul disponibilitatii acesteia.
Totodata, instanta a respins exceptia tardivitatii introducerii contestatiei precizate, intrucat contestația a fost introdusa înăuntrul termenului de 30 de zile prevazut de lege de la data la care contestatoarea a luat la cunoștință de emiterea celor doua decizii, iar dovada invocata de catre intimata privind comunicarea uneia dintre decizii contestatoarei la data de 27.05.2008, nu atesta comunicarea acestora contestatoarei, in condițiile in care, in cuprinsul dovezii de comunicare nu exista nicio mentiune referitoare la actul comunicat.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în primul rând excepția de tardivitate a fost în mod eronat respinsă în condițiile în care prin Decizia nr. 5/23.05.2008 AGA a dispus reducerea numărului de salariați, prin reducerea unui post de asistent de farmacie, decizie care a fost comunicată salariatei la data de 27.05.2008 (data confirmării de primire). Împotriva acestei decizii contestația a fost formulată la data de 27.06.2008 cu depășirea termenului de 30 zile prev. de art. 283 alin. 1 lit. a muncii.
Sub aspectul fondului cauzei, recurenta arată că din cauza situației economice a societăți, AGA a emis la data de 23.05.2008 decizia nr. 5 prin care contractul de muncă al contestatoarei a încetat în temeiul art. 65 alin. 1 din CM, cu respectarea termenului de preaviz, despre care aceasta a fost informată, dar a refuzat să primească decizia.
Ulterior, contestatoarea a părăsit unitatea, fără a încunoștința conducerea societății despre starea de graviditate, neexistând în acest sens nici o dovadă. Mai mult din formularul de concediu medical care a fost emis pentru contestatoare nu rezultă faptul că aceasta s-ar fi aflat în starea menționată, codul d e indemnizația fiind acela de boală obișnuită. În aceste condiții solicită recurenta să se rețină faptul că nu a fost informată de către intimată cu privire la starea de graviditate și ca atare consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 60 alin. 1 lit. c muncii.
A mai arătat recurenta că un alt aspect esențial omis de către instanța de fond este faptul că după expirarea termenului de preaviz, la data de 13.06.2008, contestatoarea s-a angajat la o altă farmacie pe același post de farmacist și primind un salariu mai mare decât cel pe care îl primea anterior. În concluzie apreciază recurenta că intimata nu a suferit nici un prejudiciu de natură salarială ca urmare a desfacerii contractului individual de muncă.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
În primul rând cu privire la cel dintâi motiv de recurs invocat, referitor la excepția de tardivitate a formulării contestației, Curtea reține că, prima instanță, în mod corect, a reținut că nu se poate stabili cu certitudine momentul la care contestatoarea a primit comunicarea Deciziei contestate in condițiile in care, in cuprinsul dovezii de comunicare nu exista nicio mentiune referitoare la actul comunicat. Ca atare, neputând fi determinat momentul în care a început să curgă termenul prev. de art. 283 alin. 1 pct. 1 muncii, nu se poate considera ca fiind tardivă contestația formulată și în consecință soluția primei instanțe cu privire la aceste aspect apare ca fiind legală.
În privința celui de-al II-lea motiv de recurs, Curtea reține că nici sub aspect soluția primei instanțe nu nelegală sau netemeinică, aspectele reținute de aceasta referitoare la situația economică a recurentei, precum și la momentul în care s-a luat măsura concedierii contestatoarei, fiind corect reținute din probele cauzei.
În schimb, critica referitoare la faptul că prin sentință s-a dispus în mod netemeinic și nelegal obligarea societății recurente la plata despăgubirilor față de contestatoare, este apreciată de C ca întemeiată. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 78 alin. 1 muncii: “În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.”. Rezultă din acest text legal că este necesar pentru ca instanța să dispună obligarea angajatorului la plata despăgubirilor determinate legal să fie întrunite două condiții cumulative: concedierea să fi fost efectuată în mod netemeinic și din această cauză salariatul să fi suferit un prejudiciu, constând în lipsirea sa de veniturile salariale.
În speță, însă, din probele administrate în cauză rezultă faptul că intimata nu poate justifica existența unui prejudiciu cauzat ca urmare a măsurii de concediere luată în mod nelegal. Aceasta pentru că din înscrisul aflat la fila 44 din dosarul de fond rezultă că la data de 13.06.2008, în ziua imediat următoare celei la care a încetat contractul individual de muncă între părți, intimata a început să desfășoare activitate în favoarea SC Nord – P, în baza unui contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, în condiții de salarizare superioare celor avute la recurentă.
În aceste condiții măsura cuprinsă în sentința recurată referitoare la obligarea intimatei recurentă la plata în favoarea contestatoarei a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si actualizate si a celorlalte drepturi ce i se cuvin, incepand cu data de 13.06.2008 si pana la data pronuntarii sentinței, apare ca fiind netemeinică.
Față de aceste considerente în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul pârâtei și va modifica în parte sentința în sensul că va înlătura obligația intimatei de a plăti contestatorului despăgubirea egală cu salariile indexate, majorate și actualizate și celorlalte drepturi ce i se cuvin. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata SC BM SRL cu sediul în municipiul P, nr. 3, bloc 10 G1, parter, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 2734 din 28 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-contestatoare, cu domiciliul în comuna, sat, jud.
Modifică în parte sentința în sensul că înlătură obligația intimatei de a plăti contestatoarei despăgubirea egală cu salariile indexate, majorate și actualizate și celorlalte drepturi ce i se cuvin.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 03.04.2009.
Red.
3 ex./27.04.2009
dosar fond – – Tribunalul Prahova
judecători fond –
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
