În condiţiile în care, reclamanta nu a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, nu justifică interesul de a obţine anularea titlului pârâtei, nedovedind afectarea unui drept al său prin emiterea titlului acesteia.
Prin sentinţa civilă nr.2918 din 25 aprilie 2003, pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr.19807/2001, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei C.P. invocată de către pârâta G.E. şi a fost respinsă acţiunea civilă pentru anularea titlului de proprietate formulată de reclamanta C.P.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta C.P. criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr.1679 din 22 decembrie 2003, pronunţată în dosarul nr.2330/civ/2003, a admis apelul şi a schimbat sentinţa, în sensul că a admis acţiunea reclamantei şi a anulat titlul de proprietate emis pârâtei la data de 25 iunie 2001, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată la fond şi în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta G.E., susţinând că reclamanta C.P. nu are calitate procesuală activă pentru a solicita anularea titlului său de proprietate, deoarece nu justifică un interes legitim în promovarea acţiunii, întrucât nu I s-a stabilit dreptul de proprietate pentru terenurile înscrise în titlu, pentru a se reţine că i-a fost încălcat un drept.
Recursul este fondat.
Una din condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie este interesul legitim.
Reclamanta, prin cererea de chemare în judecată a cerut anularea titlului de proprietate emis pârâtei, susţinând că titlul cuprinde suprafeţe de teren ce-I aparţin conform actului de prin care a fost gratificată de autorul său cu mai multe suprafeţe şi conform testamentului întocmit de autoarea D.D. prin care a fost instituită legatară universală a averii acesteia.
Reclamanta nu a indicat nici una dintre cauzele de nulitatea a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel încât s-ar putea presupune că a avut în vedere situaţia prevăzută de art.III lit.a din legea nr.169/1997, respectiv neîndreptăţirea pârâtei la reconstituirea dreptului.
Reclamanta nu a susţinut nici prin cererea de chemare în judecată şi nici prin cererea de apel că a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceloraşi suprafeţe de teren inserate în titlul pârâtei.
În condiţiile în care reclamanta nu a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în litigiu, nu justifică interesul de a obţine anularea titlului pârâtei, nedovedind afectarea unui drept al său prin emiterea titlului acesteia.
Pe de altă parte, pârâta a făcut dovada îndreptăţirii sale la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitoare legală a defunctei P.P. pentru terenurile înscrise în titlul de proprietate.
Prin urmare, nu poate fi reţinută cauza de nulitate prevăzută de art.III lit.a din Legea nr.169/1997, pârâta fiind îndreptăţită la reconstituirea dreptului.
Atâta timp cât reclamanta nu a făcut dovezi certe că avea anterior reconstituit dreptul de proprietate asupra aceleiaşi suprafeţe, nu poate solicita anularea titlului pârâtei.
Faţă de aceste considerente, în baza art.312 raportat la art.304 pct.9 şi 10 cod pr. civilă, urmează a se admite recursul şi a se modifica decizia, în sensul respingerii apelului şi menţinerii sentinţei civile pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu.
