Fapta inculpaţilor, depistaţi în timp ce tăiau arbori din pădure, prin care au cauzat un prejudiciu în valoare de 7.206.827 lei, constituie infracţiunea prevăzută de art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a) şi d) din Legea nr. 26/1996 şi de Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată.
(Decizia nr. 850/R din 21 mai 2004 – Secţia Ipenală)
Prin Sentinţa penală nr. 1534 din 19.09.2003, pronunţată de Judecătoria Buftea, în baza art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a) şi d) (două fapte) din Legea nr. 26/1996 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal şi art. 33 lit. a) din Codul penal, a fost condamnat inculpatul Z.M., la 5 ani de închisoare.
în baza art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 ani de închisoare.
în baza art. 20 din Codul penal raportat la art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996 şi la Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal, a mai fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani de închisoare.
Prin aceeaşi sentinţă penală, în baza art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a), d) din Legea nr. 26/1996 a fost condamnat inculpatul G.C. la 6 ani de închisoare.
în baza art. 20 din Codul penal, raportat la art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996 şi la Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată, a mai fost condamnat acelaşi inculpat la 4 ani de închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 din Codul penal.
S-a admis acţiunea civilă a părţii civile Ocolul Silvic Brăneşti şi au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 15.677.842 lei despăgubiri către partea civilă.
Au mai fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în fapt, că la data de 26.09.2002, ambii inculpaţi au fost depistaţi în timp ce tăiau arbori de pe picior din pădurea Eftimiu, parcela 82, situată în comuna Găneasa. Inculpaţii au părăsit în fugă locul faptei, fiind descoperiţi 12 arbori tăiaţi, în valoare de 7.206.827 lei.
Prezenţi în instanţă, inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată. Inculpaţii au arătat că au fost împreună în pădure la data reţinută în rechizitoriu, dar nu pentru a strânge lemne, ci pentru a-şi căuta copiii.
Această apărare a inculpaţilor a fost înlăturată de declaraţiile persoanelor care i-au surprins pe inculpaţi, în timp ce săvârşeau faptele reţinute în sarcina lor.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel cei 2 inculpaţi, pentru nelegalitatea şi netemeinicia condamnării lor, solicitând achitarea pentru faptele reţinute în sarcină.
Prin Decizia penală nr. 371/A din 31.03.2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală, s-au admis apelurile declarate de inculpaţi, s-a desfiinţat în parte sentinţa criticată şi, rejudecând:
în baza art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a), d) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) şi art. 33 lit. a) din Codul penal, a fost condamnat inculpatul Z.M. la două pedepse de câte 2 ani de închisoare.
în baza art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) şi art. 33 lit. a) din Codul penal, a mai fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare.
în baza art. 20 din Codul penal, raportat la art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) şi art. 33 lit. a) din Codul penal, a mai fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare.
în baza art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a), d) din Legea nr. 26/1996 a fost condamnat inculpatul G.C. la 2 ani de închisoare, iar în baza art. 20 din Codul penal, raportat la art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996 a mai fost condamnat acelaşi inculpat la 6 luni de închisoare.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că pădurea Găneasa, în care s-au produs cele două fapte reţinute, face parte din grupa I funcţională şi are rol de protecţie.
Toate probele au infirmat versiunea inculpaţilor, care au susţinut că, în ziua de 26.09.2002, s-au aflat împreună în pădure pentru a-şi căuta copiii care fugiseră de acasă.
împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii Z.M. şi G.C.
Recurentul inculpat G.C. a criticat decizia penală pentru motivele de casare prevăzute de art. 3859 alin. 1 pct. 171 şi 12 din Codul de procedură penală, în sensul că fapta din 26.09.2002 nu a fost comisă de el, iar în subsidiar a învederat că această faptă nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, deoarece volumul masei lemnoase nu depăşeşte 5 mc (art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998, republicată), şi a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, respectiv art. 10 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală.
Recurentul inculpat Z.M. a criticat decizia penală pentru motivele de casare prevăzute de art. 3859 alin. 1 pct. 171 din Codul de procedură penală, în principal, iar în subsidiar pentru art. 3859 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedură penală, în sensul că lemnele nu au fost tăiate de el şi, respectiv, fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală.
în cauză s-au administrat toate probele necesare aflării adevărului, în baza cărora s-au reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpaţilor.
în fapt, s-a reţinut că, la data de 26.09.2002, inculpaţii Z.M. şi G.C. au fost depistaţi în timp ce tăiau arbori de pe picior în pădurea Eftimiu, parcela 82, situată pe raza comunei Găneasa, inculpaţii părăsind în fugă locul faptei, unde au fost descoperiţi 12 arbori tăiaţi, în valoare de 7.206.827 lei.
Inculpaţii Z.M. şi G.C. au recunoscut că au fost în pădure, dar nu pentru a tăia şi sustrage arbori, ci pentru a-şi căuta copiii. Apărările celor doi sunt contrazise de probele administrate în cauză şi în special de materialul lemnos (12 arbori) tăiat şi abandonat.
Instanţele au înlăturat apărarea inculpatului Z.M. şi cu privire la cea de-a doua faptă, prin care susţinea că, la 1.12.2002, ar fi fost internat în spital, constatându-se că internarea s-a făcut la ora 12, iar în pădure, la tăiat lemne, a fost surprins la ora 9,00, în aceeaşi zi.
în raport de volumul materialului lemnos sustras şi de împrejurarea că atât pădurea Eftimiu, cât şi pădurea Găneasa fac parte din grupa I funcţională, cu rol de protecţie, s-a apreciat că, în mod corect, actele săvârşite de cei doi au fost încadrate juridic în infracţiunile prevăzute de art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a), d) din Legea nr. 26/1996 (două fapte),’art. 20 din Codul penal, raportat la art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996 şi art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) din Codul penal şi art. 33 lit. a) din Codul penal, pentru inculpatul Z.M., şi în infracţiunile prevăzute de art. 97 alin. 1 şi 4 lit. a), d) din Legea nr. 26/1996 şi art. 20 din Codul penal, raportat la art. 98 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 33 lit. a) din Codul penal, pentru inculpatul G.C.
