Agentul de paza care, în timpul activitatii de monitorizare si interventie, o loveste pe partea vatamata, savârseste infractiunea de abuz în serviciu prevazuta de art. 250 alin. 2 Cod penal, si nu un concurs de infractiuni, întrucât atât textul incriminator anterior modificat ulterior prin Legea nr. 278/2006, cât si cel prezent, în continutul laturii obiective, sunt absorbite, iar faptele de lovire incriminate în infractiunile prevazute de art. 180, 181 si 182 Cod penal, devin o infractiune complexa.
Prin sentinta penala nr. 2335 din 03.11.2006 pronuntata în dosarul penal nr.207/2005, Judecatoria Constanta a hotarât:
În baza art.334 Cod procedura penala a schimbat încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina inculpatului C.I., din infractiunea prevazuta de art.250 alin.2 cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b) cod penal, in infractiunea prevazuta de art.250 alin 2 cod penal raportat la art.258 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b) Cod penal si art.13 Cod penal.
În baza art.250 alin.2 cod penal raportat la art.258 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b), art.74 lit.a), art. 76 lit.e) teza I Cod penal, si art.13 Cod penal, a condamnat pe inculpatul Cotet Ionel la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru infractiunea de purtare abuziva .
In baza art. 1 din Legea nr.543/2002 a constatat gratiata integral pedeapsa aplicata.
A facut aplicarea art.7 din Legea nr.543/2002.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:
In seara de 23/24 ianuarie 2002 partea vatamata I.P. însotit de martorii C.C. si F.D.C. s-au deplasat la barul Pelican din Constanta, unde au consumat bauturi alcoolice .
Partea vatamata a intrat in conflict cu 3 persoane de origine araba care se aflau la o masa învecinata, iar martorii R.F. – ospatar, si B.I. – sef de sala, care au intervenit, nu au reusit sa aplaneze conflictul, astfel încât au apelat la SC Z.E. SRL in baza contractului de monitorizare si interventie încheiat cu aceasta societate, prin declansarea unui buton de alarma .
Dupa câteva minute a sosit un echipaj format din C.I. si P.R., carora seful de sala le-a cerut sa evacueze persoanele recalcitrante .
Cei doi agenti de paza, însotisi de B.I., s-au deplasat la masa partii vatamate si i-au cerut sa paraseasca localul, insa acesta a început sa le adreseze cuvinte vexatorii .
Intre agentii de paza si I.P. s-a declansat un conflict, astfel încât partea vatamata a luat in mâna un pahar si a încercat sa-l loveasca pe C.I.
Agentul de paza P.R. l-a prins de încheietura mâinii, timp în care inculpatul, tulburat de agresivitatea partii vatamate, i-a aplicat lovituri în zona capului, apoi l-a scos din local .
In urma loviturilor primite de la inculpat, partea vatamata a suferit leziuni la nivelul ochiului drept si urechii stângi, necesitând 45-50 de zile de îngrijiri medicale, leziuni care nu i-au pus viata in primejdie si care nu constituie infirmitati.
Prin decizia penala nr.175 din data de 26 martie 2008, pronuntata în dosarul penal nr.4649/118/2007, Tribunalul Constanta, în baza art.379 pct.1 lit. b) cod procedura penala :
A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.I. împotriva sentintei penale nr.2335 din 03 11 2006 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr.207/2005 .
În baza art.379 pct. 2 lit.a) Cod procedura penala :
A admis apelurile declarate de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta si de partea civila I.P. împotriva sentintei penale nr.2335 din 03.11.2006 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr.207/2005 .
Desfiinteaza în parte sentinta penala apelata si rejudecând a dispus:
In baza art. 334 cod procedura penala:
Schimbarea încadrarii juridice a faptei retinute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului C.I., din infractiunea de purtare abuziva prevazuta de art.250 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.73 lit.b) Cod penal, in infractiunile de purtare abuziva, prevazuta de art.250 alin.2 Cod penal raportat la art.258 Cod penal, si de vatamare corporala prevazuta de art.181 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.13 cod penal si art.33 lit.b) Cod penal.
În baza art.250 alin.2 Cod penal raportat la art.258 Cod penal, cu aplicarea art.13 si art.33 lit.b) Cod penal, a condamnat pe inculpatul C.I., nascut la 01.06.1976, domiciliat in Navodari, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de purtare abuziva.
În baza art.181 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.13 cod penal si art.33 lit. b) Cod penal, a condamnat pe inculpatul C.I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de vatamare corporala.
In baza art.1 din Legea nr.543/2002, a constatat gratiate integral cele doua pedepse de câte 6 luni închisoare aplicate inculpatului.
Împotriva deciziei penale nr.175 din 26 martie 2008 a Tribunalului Constanta si a sentintei penale nr.2335 din 3 noiembrie 2002 a Judecatoriei Constanta, au declarat recurs, inculpatul C.I. si partea civila I.P., criticându-le ca nelegale si netemeinice.
1. În motivul de recurs, inculpatul solicita casarea celor doua hotarâri penale si rejudecând, în baza art.11 pct.2 lit.”a” raportat la art.10 lit.”e” Cod procedura penala cu aplicarea art.44 Cod penal si sa se dispuna achitarea inculpatului cu consecinta respingerii pretentiilor civile ale partii civile iar în subsidiar, sa se constate ca instanta de apel, în mod gresit a dispus schimbarea încadrarii juridic, cu consecinta majorarii pretentiilor civile solicitate de partea civila, fara ca acestea se fie probate cu acte.
2. În motivul de recurs, partea civila solicita casarea celor doua hotarâri penale si rejudecând sa se dispuna majorarea pretentiilor civile, respectiv daunelor morale, în raport de leziunile cauzate si prejudiciul de agrement pe care partea vatamata, constituita parte civila, le-a suferit.
Verificând legalitatea si temeinicia celor doua hotarâri penale, prin prisma criticilor aduse, din probele dosarului, se constata urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta nr.3049/P/2004, din 28 ianuarie 2005, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului C.I., pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.250 al.2 cu aplicarea art.73 Cod penal, retinându-se ca, în calitate de agent de paza la S.C. „Z.E.” SRL Constanta, la data de 23/24.01.2002, în exercitiul atributiilor de serviciu, i-a aplicat mai multe lovituri partii vatamate I.P., cauzându-i leziuni pentru care i-au fost necesare pentru vindecare, 45-50 zile de îngrijiri medicale.
Cu privire la primul motiv de recurs al inculpatului, instanta constata urmatoarele:
Potrivit art.44 al.2 Cod penal „se afla în stare de legitima aparare, acela care savârseste fapta pentru a înlatura un atac iminent, material, direct si injust”.
Circumstanta legala a provocarii prevazuta de art.73 lit.”b” Cod penal, exista atunci când infractiunea a fost savârsita sub imperiul unei tulburari puternice sau emotii determinate de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava.
În speta, rezulta ca partea vatamata dupa ce a consumat bauturi alcoolice, în barul „P” din Constanta, a început sa adreseze inhurii altor consumatori cât si sefului de unitate B.I., ospatarului R.F., care au încercat sa-l linisteasca si sa-l scoata din local. Întrucât nu au reusit, numitul B.I., a apelat la serviciile societatii de paza „Z.E.” Constanta cu care avea încheiat un contract de monitorizare si interventie, prin apasarea unui „buton de panica”.
La sosirea echipajului format din agenti de paza C.I. si P.R., partea vatamata a început sa-i adreseze injurii si sa-l loveasca pe agentul de paza C.I., dar nu a reusit întrucât acesta s-a ferit.
În aceasta situatie, agentul de paza – C.I., l-a imobilizat pe partea vatamata I.P. si i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului, dupa care l-a împins spre iesirea din local.
Conform raportului de constatare medico-legala nr.A5/4869/2003, partea vatamata a suferit leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, pentru care i-au fost necesare 45-50 zile de îngrijiri medicale.
În raport de aceasta situatie de fapt, demonstrata cu probele din dosar, se constata ca în mod corect prin rechizitoriu si prin sentinta penala s-a retinut în sarcina inculpatului starea de provocare, întrucât conditia prevazuta în art.44 al.2 Cod penal „ca atacul sa puna în pericol grav persoana sau dreptul celui atacat”, nu este îndeplinita întrucât lipsa gravitatii pericolului nu poate legitima o interventie de duritate extrema care sa puna în primejdie viata agresorului.
2. Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs al inculpatului, instanta constata ca:
La data savârsirii faptei de catre inculpat, infractiunea comisa era incriminata în art.250 al.2 Cod penal, text de lege care a fost modificat ulterior prin Legea nr.278/2006, fapta inculpatului fiind încadrata în art.250 al.3 Cod penal.
Infractiunea de purtare abuziva, atât prin textul vechi cât si cel modificat, se poate savârsi atât în forma simpla prevazuta în art.250 al.1 Cod penal, dar si în forma agravanta prevazuta în art.250 al.2 Cod penal, respectiv art.250 al.2,3,4,5 Cod penal prin modificare, texte de lege prin care legiuitorul a dispus absorbirea în continutul infractiunii de purtare abuziva a prevederilor din art.180 al.2 Cod penal, art.181 si art.182 Cod penal, devenind o infractiune complexa, deci, în cauza, nu poate sa subziste concursul între infractiunea de purtare abuziva cu cel de la art.180 al.2 Cod penal, art.181 si art.182 Cod penal.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515 pct.2 lit.”d” raportat la art.3859 al.1 pct.14 al.2 Cod procedura penala, se va admite recursul declarat de inculpatul C.I., se vor casa hotarârile recurate si dispune:
În baza art.334 Cod procedura penala, schimba încadrarea juridica a faptei retinute în actul de sesizare în infractiunea prevazuta de art.250 al.2 Cod penal, combinat cu art.258 Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal si art.73 lit.”b” Cod penal.
În temeiul art.345 al.2 Cod procedura penala, condamna pe inculpatul Cotet Ionel pentru savârsirea infractiunii de purtare abuziva, prevazuta de art.250 al.2 Cod penal, combinat cu art.258 Cod penal, cu aplicarea art.13 Cod penal, art.73 lit.”b” Cod penal, art.76 al.1 lit.”e” Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare.
În temeiul art.1 din legea 543/2002, constata gratiata integral pedeapsa aplicata.
Urmeaza a atrage atentia inculpatului asupra disp.art.7 din legea 543/2002, privind revocarea gratierii.
3. Cu privire la cel de-al treilea motiv de recurs al inculpatului cât si al partii civile privind rezolvarea laturii civile.
Potrivit at.14 al.3 Cod procedura penala si art.998 „orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga la acela din a carei greseala s-a ocazionat, a-l repara”. Daunele morale reprezinta o compensare baneasca pentru suferinta cauzata unei persoane prin infractiune, alaturi de prejudiciul material ce i s-a produs”.
În speta, este incontestabil ca partii civile i-au fost cauzate un prejudiciu material dar si un prejudiciu moral, datorate suferintelor fizice cauzate de agresiunea inculpatului cât si a traumei psihice pe care le-a presupus o astfel de situatie, dar care trebuie diminuata, în raport si de faptul ca, în sarcina inculpatului s-a retinut starea de provocare a partii civile. Partea vatamata s-a constituit parte civila cu sumele de 1.050.000.000 lei vechi din care 50.000.000 lei reprezentând daune materiale si 500.000.000 lei reprezentând daune morale si 500.000.000 lei reprezentând daune de agrement.
Cu privire la daunele materiale, care trebuie dovedite, partea civila nu a facut dovada cu acte, doar pentru suma de 300 RON, motiv pentru care, în baza art.14 Cod procedura penala, art.346 Cod procedura penala, art.998 Cod civil, art.1000 al.3 Cod civil, va obliga pe inculpatul C.I., în solidar cu partea responsabila civilmente S.C. „Z.E.” SRL, la plata catre partea civila I.P., a despagubirilor civile, în suma de 600 lei, din care 150 lei daune materiale si 450 lei, daune morale.
Respinge restul pretentiilor ca nefondate.
