SENTINŢA PENALĂ NR. 298
Din 12.05.2011
Judecător,
Anca Mădălina Stan
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 16.12.2010 sub 8441/260/2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului R.M.I. pentru comiterea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin 1 din O.U.G. 195/2002.
In cuprinsul actului de sesizare al instanţei, s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 31.10.2010, inculpatul, în timp ce conducea autoturismul cu
număr de înmatriculare BC ….., a luat-o în autoturism pe numita P.E. care
făcea autostopul. In satul Bereşti Tazlău, în dreptul locuinţei numitei M.C., datorită neadaptării vitezei la condiţiile de drum a pierdut controlul volanului şi a intrat în derapaj, părăsind drumul iar apoi a intrat în coliziune cu. gardul împrejmuitor al locuinţei numitei M.C.. Fiind testat cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,70 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Ulterior i s-au recoltat probe biologice, rezultatul fiind de 1,45 gr %o.
Situaţia de fapt descrisă a fost reţinută pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţiile învinuitului (filele 22-26 dos. de urm. pen.), declaraţii martori (fila 16-21 dos. de urm. pen.), procesul-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului (fila 5 dos. de urm. pen.), proces – verbal de constatare a infracţiunii (fila 6-7 dos. de urm. pen.), buletin de examinare clinică (fila 10 dos. de urm. pen.), buletin de analiză toxicologică (fila 13 dos. de urm. pen.), printerul alcooltest (fila 8, dos. de urm. pen.), proces verbal de prelevare (filele 9, 14 dos. de urm. pen.).
Pe parcursul cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţii martori M.I. , M.C., P.E., judiciar inculpat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
La data de 31.10.2010, inculpatul, în timp ce conducea autoturismul cu număr de înmatriculare BC …., a luat-o în autoturism pe numita P.E. care făcea autostopul. In satul Bereşti Tazlău, în dreptul locuinţei numitei M.C. , datorită neadaptării vitezei la condiţiile de drum a pierdut controlul volanului şi a intrat în derapaj, părăsind drumul iar apoi a intrat în coliziune cu gardul
2
împrejmuitor al locuinţei numitei M.C.. Fiind testat cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,70 mg/l, alcool pur în aerul expirat. Ulterior i s-au recoltat probe biologice, rezultatul fiind de 1,45 gr %o.
Cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, inculpatul recunoaşte săvârşirea faptei aşa cum a fost ea reţinută. Precizează că anterior urcării la volan a consumat 2 litri bere până la orele 12,00. Autoturismul era proprietatea numitului P.C., respectiv angajatorul său.
Art. 69 Cod proc. pen. prevede că declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. în cauză, declaraţiile inculpatului sunt susţinute de celelalte mijloace de probă, respectiv declaraţiile martorilor P.E. , M.I., M.C. din faza de urmărire penală Şi din faza de judecată, printerul alcooltest, buletinul de analiză toxicologică, buletinul de examinare clinică.
Din întreg materialul probator rezultă că inculpatul a circulat în data de 31.10.2010 pe reza corn. BereŞti Tazlău, sat BereŞti Tazlău având o alcoolemie în sânge de 1,45 gr %c.
în drept, fapta inculpatului R.M.I. care, la data de 31.10.2010 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare BC …., având în sânge o o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 87 alin 1 din O.U.G. 195/2002.
In ceea ce priveşte latura obiectivă, instanţa reţine că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii în sensul în care din probele administrate în cauză se evidenţiază realizarea elementului material specific constând într-o acţiune de conducere a unui autoturism pe drumul public având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală. în înţelesul art. 6 pct. 14 din prin drum public se înţelege “orice cale de comunicaţie terestră (…) special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice”. Conform adresei nr. 6801/17.11.2010 a Primăriei BereŞti Tazlău drumul pe care a circulat inculpatul face parte din categoria drumurilor publice, fiind drum comunal (fila 15 dosar urmărire). Cu privire la îmbibaţia alcoolică peste limita legală aceasta a fost stabilită prin buletin de analiză toxicologică nr. 3425-3426 de la fila 13 dosar urmărire penală, care nu a fost contestat de inculpat.
Urmarea imediată ca şi element al laturii obiective se realizează prin simpla săvârşire a faptei având în vedere că infracţiunea prevăzută de art. 87 alin 1 din O.U.G. 195/2002 este o infracţiune de pericol care nu necesită producerea unui anumit rezultat.
Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi săvârşirea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei, acesta având reprezentarea faptei sale şi a consecinţelor acesteia, prevăzând rezultatul socialmente periculos, care apare ca inevitabil din momentul începerii săvârşirii acţiunii ce constituie elementul material.
3
Vinovăţia mculpatului rezultă din declaraţiile sale, care sunt coroborate cu ansamblul probator administrat în cauză.
Constatând că infracţiunea există, că a fost săvârşită inculpat cu vinovăţia specifică, în baza art. 345 alin. 1 şi 2 Cod proc. pen., instanţa va dispune condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii care face obiectul judecăţii.
La individualizarea sancţiunii şi proporţionalizarea acesteia, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 72 şi art. 52 Cod Penal.
în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă stabilite de lege, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
în ceea ce priveşte gradul de pericol social al faptei instanţa reţine că infracţiunea are un grad ridicat de pericol social prin urmările pe care le poate produce pentru siguranţa traficului rutier şi pietonal iar legea prevede pentru această infracţiune o pedepsă cuprinsă între 1 an şi 5 ani închisoare.
La stabilirea gradului concret de pericol social se are în vedere nivelul ridicat al alcoolemiei, de 1,45 gr %o, raportat la limita minimă prevăzută de textul incriminator, respectiv 0,80 g/l precum şi distanţa pe care intenţiona să circule inculpatul. De asemenea se va avea în vedere faptul că inculpatul, deşi cunoştea că se află sub influenţa băuturilor alcolice, totuşi a mai luat în autoturism o persoană, punându-i viaţa în pericol. Din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat în acelaşi timp că inculpatul circula cu o viteză foarte mare raportat la sectorul de drum pe care se afla şi la starea sa.
La caracterizarea persoanei inculpatului se are în vedere faptul că nu a mai avut abateri de la legea penală, a dat declaraţii complete şi sincere în faţa organelor de urmărire penală. De asemenea se are în vedere faptul că a reparat gardul distrus de la locuinţa numitei M.C. la timp scurt după petrecerea evenimentului. Acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată pentru a da declaraţii.
Instanţa consideră că raportat la gravitatea faptei şi la circumstanţele în care a fost săvârşită nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante.
In consecinţă inculpatului i se va aplica pedeapsa minimă prevăzută de lege de 1 an închisoare.
In ceea ce priveşte pedepsele acesorii, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I Cod Penal, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.
In acelaşi sens este şi Decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art.
4
64 lit. a), teza 1 – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal. Instanţa apreciază că raportat la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, acesta este nedemn în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 61 alin. 1 teza a-II-a şi lit.b, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activităţi ce presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii.
Având în vedere faptul că infracţiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcţiei şi profesiei sau legate de exercitarea autorităţii părinteşti, instanţa apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.l lit.c, d şi e. De asemenea, instanţa apreciază că inculpatul nu este nedemn în exercitarea dreptului de a alege şi prin urmare nu va interzice nici dreptul prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I.
Instanţa apreciază că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins si fără privare de libertate, executarea pedepsei in regim de detenţie putând avea consecinţe nefaste asupra inculpatului şi în consecinţă, în temeiul C. pen., va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare de 3 ani în condiţiile art. 82 alin. 1 C. pen.
Totodată, în temeiul art. 71 alin. 5 C. pen, instanţa va dispune suspendarea ex uuii pedepsei accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării condiţionate a pedepsei închisorii.
De asemenea, în temeiul art. 359 C. proc. pen., instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării suspendării condiţionate a ev ni pedepsei.
iii neiul art. 191 alin. 1 C. proc. pen., instanţa urmează a obliga pe inculpat la p atacheltuieli judiciare către stat.
