C. proc. civ., art. 358, art. 364 lit. b) şi i)
Motivul acţiunii întemeiat pe art. 364 lit. b) C. proc. civ. privitor la inexistenţa unei clauze compromisorii valabil încheiate. în lipsa căreia Tribunalul arbitral să fi soluţionat cauza, este neîntemeiat.
Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ce constituie obiectul locaţiunii, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2833 din 3 iunie 2005, fiind ţinută a respecta contractul de locaţiune încheiat de autorii săi, în temeiul art. 1441 C. civ., în integralitatea sa. în calitate de succesor, reclamanta beneficiază de drepturile recunos
cute autoarei sale şi este obligată a respecta drepturile recunoscute pârâtei. Neexistând un motiv de nulitate a convenţiei arbitrale, reclamanta succede în drepturile şi obligaţiile asumate de autorii săi A.P. şi A.C., primul în calitate de reprezentant al SC E.G. SRL, cel de-al doilea prin mandatar cu autentificată.
Tribunalul arbitral a verificat competenţa în soluţionarea pricinii, a constatat că prin clauza compromisorie prevăzută la art. 7.3, necontestată de părţi, s-a convenit soluţionarea litigiului pe cale arbitrală. Pârâta nu a contestat competenţa Curţii de Arbitraj, astfel că aceasta a fost legal sesizată conform art. 969, art. 1704 C. civ., art. 340 şi urm. C. proc. civ. şi art. 3 din Regulile de procedură arbitrală.
Pârâta a participat la procesul arbitral, a desemnat arbitru, a formulat apărări, a administrat probe, fără a obiecta cu privire la competenţa Tribunalului arbitral.
Dispoziţiile art. 364 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. sancţionează ncrespectarea dispoziţiilor art. 343 alin. (I) privind obligaţia închcicrii convenţiei arbitrale în scris, sub sancţiunea nulităţii, şi art. 343J C. proc. civ., potrivit cărora convenţia arbitrală exclude, pentru litigiul care face obiectul ei. competenţa instanţelor judecătoreşti.
Prin art. 7. părţile nu au convenit o clauză alternativă ce ar atrage incidenţa dispoziţiilor art. 364 alin. (1) lit. b), întrucât în art. 7.2 se stipulează eu privire la litigiile ce s-ar ivi „în legătură cu contractul” între părţi şi terţi; art. 7.3. aşa cum a reţinut şi tribunalul, conţine clauza arbitrală prin care s-a convenit asupra competenţei exclusive a Curţii de Arbitraj în litigiile dintre părţi.
în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 358 C. proc. civ., prin care sancţionează cu nulitatea, hotărârea arbitrală dată cu încălcarea principiului disponibilităţii, contradictorialităţii şi dreptului la apărare: singurul mijloc procedural prin care părţile pot obţine desfiinţarea hotărârii arbitrale, inclusiv pentru motivele prevăzute de art. 358 C. proc. civ. sub sancţiunea nulităţii, este acţiunea în anulare conform art. 364 C. proc. civ. însă din analiza hotărârii atacate nu a rezultat încălcarea principiilor ce garantează dreptul la un proces echitabil.
Tribunalul arbitral a soluţionat cauza cu respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, în limitele impuse prin cererea introductivă şi prin apărările formulate de către pârâtă, fără a depăşi cadrul impus de părţi.
Temeinicia motivului de reziliere excede controlului de legalitate impus de art. 364 C. proc. civ.
Motivul întemeiat pe dispoziţiile art. 364 alin. (1) lit. i) raportat la art. 969 C. civ. este neîntemeiat, întrucât hotărârea arbitrală nu încalcă ordinea publică, bunele moravuri sau dispoziţii imperative ale legii.
Tribunalul arbitral a supus cenzurii contractul părţilor cu respectarea dispoziţiile art. 969 C. civ., considerentele şi temeiurile pe care se sprijină soluţia pronunţată neintrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 364 alin. (1) lit. i) C. proc. civ.
în ccea ce priveşte modificarea minutei prin adăugirea iniţialelor M.D. ulterior întocmirii, instanţa a reţinut că nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii, reprezentând îndreptarea unei erori materiale.
Acţiunea în anulare nu reprezintă o cale devolutivă de atac, nu presupune rejudcearca fondului, ci analiza prealabilă a motivelor invocate raportat la cele limitativ prevăzute de lege in art. 358 şi art. 364 C. proc. civ., instanţa pronunţându-se asupra legalităţii hotărârii arbitrale. în măsura în carc acestea sunt întrunite şi hotărârea arbitrală anulată, instanţa de judecată poate analiza. în temeiul art. 366 C. proc. civ., în fond litigiul.
însă, aşa cum s-a susţinut, hotărârea arbitrală a fost pronunţată cu respectarea legii, în limitele convenţiei părţilor, fără a fi susţinute motivele limitativ prevăzute de art. 358 şi art. 364 C. proc. civ.
în consecinţă, acţiunea în anulare a fost respinsă ca nefondată.
C.A. Bucureşti, a. a Vl-acom.. sent. nr. 122 din 11 iunie 2007 (irevocabilă prin dec. nr. 792 din 31 ianuarie 2008 a I.C.C.J., s. com.),
