C. proc. civ.. art. 129, art. 364 lit. f) şi g)
Analizând sentinţa atacată în raport de probele administrate, susţinerile părţilor şi temeiul de drept invocat. Curtea a apreciat că acţiunea în anulare este întemeiată, având în vedere următoarele considerente: prin cererea adresată Curţii de Arbitraj de pe lângă Asociaţia N.C.M.U. Bucureşti, reclamanta C.M.M.T. a solicitat instanţei arbitrale să oblige pârâta la respectarea prevederilor art. 1.1 din hotărârea nr. 2/1994 a Asociaţiei N.C.M.U., precum şi obligarea pârâtei S. la perfectarea transferului cu plată, aprobat de adunarea generală, iar în caz contrar, obligarea acesteia la plata sumei de 50 milioane lei lunar, cu titlu de daune, acordate până la data perfectării formalităţilor legale de transfer.
Prin sentinţa nr. 15 din 23 ianuarie 2003, instanţa arbitrală a admis în parte acţiunea reclamantei, a obligat pârâta C.M.S. să vândă C.M.M.T. imobilul în suprafaţă de 340,4 mp situat in laşi, magazin, la preţul de 111,992 dolari SUA (inclusiv TVA), a dispus întocmirea formelor legale de vânzare-cumpărarc, a obligat pârâta să întocmească toate formele pentru scoaterea de sub ipoteca nr. 6735/2002 B.C.R. laşi a imobilului în cază, a respins ca nefondată cererea reclamantei de obligare a pârâtei, cu titlu de daune, a sumei de 50 milioane lei şi a compensat cheltuielile de judecată.
Prin această sentinţă, instanţa arbitrală a acordat mai mult decât s-a cerut. pronun-ţându-se asupra unor lucruri care nu s-au cerut, din moment ce reclamanta nu a individualizat spaţiul în litigiu (ca suprafaţă) şi nici nu a făcut referire în cuprinsul cererii sale la vreun preţ al vânzării. Or. instanţa arbitrală a dispus în mod expres vânzarea suprafeţei de 340,4 mp, la preţul de 111.992 dolari SUA. Mai mult, a obligat pârâta să scoată de sub ipotecă imobilul în litigiu, deşi nu avea nicio competenţă să se pronunţe sub acest aspect. Astfel fiind, sentinţa atacată a fost desfiinţată, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 364 lit. 0 C. proc. civ. în plus. sentinţa nu cuprinde motivele de fapt şi de drept ale hotărârii, astfel încât sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 364 lit. g) C. proc. civ.
Pe fondul cauzei, cererea reclamantei este neîntemeiată, câtă vreme părţile nu au negociat preţul şi modalitatea de plată a acestuia, între ele neîncheindu-se o convenţie privind transferul cu plată al spaţiului prin carc pârâta, în calitate de proprietar, să se fi obligat la înstrăinarea acestuia, contra unui preţ stabilit prin acordul de voinţă al părţilor.
C.A. Bucureşti, s. a V-a com., sent. nr. 32 din 2 martie 2006,