ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ Dosar nr- Șl ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr. 2136
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTOR 2: Vera Andrea Popescu
– – –
Grefier – –
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1, cu sediul în,-, județ P, în numele contestatoarei, împotriva sentinței nr.1292 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, cu sediul în P, str.–16, jud.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 3 noiembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 10 noiembrie 2009, dând următoarea decizie.
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1, în numele contestatoarei, a chemat în judecată pe pârâta Directia Generala de Asistență Sociala și Protecția Copilului P, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea ca netemeinică și nelegală a Dispoziției nr.27/05.11.2008 prin care contestatoarea a fost sancționată disciplinar cu avertisment scris.
În motivarea contestației, se arată că decizia este lovită de nulitate absolută, întrucât în temeiul art. 268 alin. 2 lit. a, b, c, d Codul muncii, decizia trebuie să cuprindă descrierea faptei, precizarea prevederilor din statutul disciplinar, regulamentul intern sau CCM aplicabil care au fost încălcate și temeiul de drept în baza căruia sancțiunea se aplică.
S-a mai arătat că în sarcina contestatoarei s-a reținut că nu a respectat art.19 din, fără a se preciza în concret care dintre sarcinile de serviciu nu a fost îndeplinită.
De asemenea, reclamantul a arătat că nu a fost respectată procedura disciplinară, în sensul că trebuia mai întâi să i se aducă la cunoștință petentei învinuirile, pentru ca apoi aceasta să își poată pregăti apărările.
În subsidiar, s-a susținut că măsura luată de către pârâtă a fost abuzivă, iar în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale răspunderii disciplinare.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție ce a fost respinsă ca neîntemeiată în ședința din 30.03.2009, față de dispozițiile art.28 din Legea nr.54/2003, potrivit cărora organizațiile sindicale au dreptul de a formula orice acțiune în justiție în numele membrilor săi, dispoziții care nu fac nici o distincție cu privire la obiectul acțiunii.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nelegală și neîntemeiată, cu motivarea că, în urma unui control efectuat de conducerea Complexului de Servicii nr. 1, la data de 29.09.2008 între orele 04.00 – 07.00, la pavilioanele 119/12 accesul echipei de control a fost permis cu întârziere de către infirmierele și, la care se observau semne de trezire recentă din somn, iar în nota explicativa nr. IAi nfirmiera declara că stătea în club cu lumina stinsă pentru a nu deranja beneficiarii.
Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.1292 din 18.06.2009, a respins contestația ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin referatul înregistrat sub nr.IB 27776/07.10.2008 și procesul-verbal nr.1344/29.09.2008, numita, în calitate de șef al Complexului de Servicii nr. 1 a adus la cunoștința conducerii faptul că în data de 29.09.2008, între orele 04.000-07.00, o echipă formată din, șef de birou, psiholog și, asistent social în cadrul nr. 1 au efectuat, la propunerea șefului de complex, un control inopinant la pavilioanele complexului. Cu această ocazie s-a constatat că majoritatea infirmierilor aflați la serviciu în noaptea respectivă nu își îndeplineau sarcinile de serviciu, aceștia fiind suspectați că dormeau în timpul serviciului. în toate pavilioanele erau încuiate, iar personal de serviciu a răspuns cu întârziere solicitărilor repetate ale echipei de control.
La pavilionul 119/12 accesul echipei de control a fost permis cu întârziere de către contestatoarea și de către, la care echipa de control a observat urme de trezire recentă din somn.
Ca urmare, contestatoarea a fost sancționată disciplinar prin dispoziția nr.27/05.11.2008, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară a avertismentului scris.
Tribunalul a apreciat că susținerile contestatoarei, în sensul că dispoziția de sancționare nu îndeplinește condițiile prev.de art. 268 Codul muncii, nu sunt întemeiate.
Dispoziția cuprinde descrierea faptei și arată care au fost dispozițiile din nerespectate, din modul de formulare reieșind că au fost încălcate toate atribuțiile prev. de art. 19 din Regulament, prin urmare nu era necesar să se specifice care dintre aceste atribuții de serviciu au fost încălcate, așa cum se susține de către contestatoare.
Instanța a constatat că dispoziția cuprinde și celelalte mențiuni obligatorii prevăzute de lege și, în plus, au fost respectate dispozițiile legale care reglementează desfășurarea procedurii disciplinare, iar nota explicativă a fost dată de către contestatoare la data de 20.10.2008, prin urmare în cunoștință de cauză, după declanșarea procedurii disciplinare.
Tribunalul a concluzionat că nu există nici un motiv de nulitate absolută a dispoziției sau a procedurii disciplinare.
În legătură cu temeinicia reținerii abaterii disciplinare,instanța de fond a apreciat că în mod corect apărările contestatoarei au fost înlăturate, față de declarațiile membrilor echipei de control din data de 29.09.2008.
În privința gravității sancțiunii aplicate, prima instanță a constatat că aceasta corespunde gravității abaterii, avându-se în vedere comportarea generală în serviciu, bună, a contestatoarei, acesteia fiindu-i aplicată cea mai ușoară sancțiune disciplinară prevăzută de lege.
Împotriva acestei sentințe, în termenl legal, a declarat recurs reclamantul, invocând disp.art.304 Cod pr.civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, se susține că instanța de fond nu a reținut două aspecte relevante în soluționarea cauzei și anume: în situația în care controlul efectuat s-a întins în perioada dintre orele 4,00 – 7,00 dimineața (așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar) cum de la ora 4,10 au fost încheiate rapoartele de tură la toate pavilioanele, fapt ce a constituit practic încheierea acestuia. Se arată că într-un interval de numai 10 minute nu este posibilă controlarea tuturor celor patru pavilioane care sunt amplasate la aproximativ 100 metri unul de celălalt.
Se susține că, pentru eliminarea suspiciunilor, în situația în care controlul nu ar fi fost efectuat de echipă – așa cum era normal, se pune întrebarea de ce nu au fost luați martori asistenți din cadrul completului atât în timpul controlului, cât și la redactarea rapoartelor de tură.
În fine, se mai susține și că instanța de fond trebuia să rețină incidența în cauză a disp.art.263 alin.2 Codul muncii, întrucât în sarcina contestatoarei nu a putut fi reținută în mod real o faptă care să conducă la sancționarea acesteia.
S-au depus la dosar, din partea recurentei, și concluzii scrise.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 3041pr.civ. Curtea constată ca recursul formulat este fondat pentru considerentele pe care urmează a le expune în continuare:
Prin dispoziția nr. 27 din data de 05.11.2008 s-a dispus sancționarea disciplinară a d-nei, având calitatea de infirmier în cadrul Complexului de Servicii nr. 1 al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția, pentru nerespectarea prevederilor Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 39 pct. 2 lit. b, fișa postului, art. 19 din Regulamentul de ordine interioară, reținând că, efectuându-se un control inopinat la pavilioanele complexului, s-a constatat că infirmiera nu își îndeplinea sarcinile de serviciu, fiind suspectată că dormea în timpul serviciului.
Potrivit art. 263 din Codul muncii anagajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancțiuni salariaților ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul inidividual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Curtea constatâ însă că în cauză nu s-a făcut dovada încălcarii cu vinovăție a niciunei dintre atribuțiile de serviciu ale salariatei. Nu s-a indicat ce acțiune sau inacțiune, cu rezultat dăunător, a săvârșit aceasta, simpla suspiciune că aceasta ar fi dormit în timpul orelor de serviciu, fără nicio dovadă în acest sens ( spre ex. mărturia unei alte persoane) și fără a se preciza care din celelalte atribuții de serviciu nu fuseseră îndeplinite de aceasta la ora la care se afla în club, cu lumina stinsă, așa cum chiar aceasta recunoaște în nota explicativă, neîntrunind condițiile prevăzute de lege pentru a fi considerată abatere disciplinară și, în consecință, nefiind de natură să justifice aplicarea sancțiunii disciplinare.
Pentru toate aceste considerente, în baza disp. art. 312 pr.civ. și art. 284 și urm. din Codul muncii, Curtea urmează să admită recursul declarat de reclamantul Sindicatul Liber și Independent al Complexului de Servicii nr. 1 și să modifice în tot sentința recurată în sensul că va admite contestația și va anula Dispoziția nr. 27/05.11.2008 emisă de intimată.
Văzând și disp.art.274 Cod pr.civilă, urmează a fi obligată intimata-pârâtă la cheltuieli de judecată la fond către recurenta- contestatoare reprezentând onorariu avocat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite, cu sediul în,-, județ P, în numele contestatoarei, împotriva sentinței nr.1292 din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului P, cu sediul în P, str.–16, jud. P, și în consecință:
Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite contestația și anulează Dispoziția nr. 27/05.11.2008 emisă de intimată.
Obligă intimata la 500 lei cheltuieli de judecată la fond către contestatoarea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 10 noiembrie 2009.
Președinte Judecători
— – — – — –
Grefier
–
–
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
/FA
5 ex.- 10.12. 2009
Trib.P nr-
