Învestirea cu formulă a unui contract de către inculpata magistrat – judecător faţă de avocatul de la care anterior primise o sumă de bani împrumut nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 2531C. pen., nefiind întrunită condiţia realizării, direct sau indirect, a unui folos material. Dreptul de creanţă astfel obţinut nu constituie un folos material în sensul textului de incriminare. Infracţiunea de conflict de interese constituie o infracţiune de rezultat, şi nu de pericol.
Secţia penală, pentru cauze cu minori şi de familie, Sentinţa nr. 24 din 1 martie 2012
Prin rechizitoriul nr. 11/P/2011 din 25.07.2011 al DNA – Serviciul Teritorial Iași s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatei U.A., judecător în cadrul Judecătoriei Iași, Secția civilă, pentru săvârșirea infracțiunilor de: fals în declarații, în formă continuată, prevăzută de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), cu aplicarea C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), și conflict de interese, prevăzută de art. 2531C. pen. De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a aceleiași inculpate pentru săvârșirea infracțiunilor de: primire de foloase necuvenite, în formă continuată, prevăzută de art. 256 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) (15 acte materiale), fals în declarații, în formă continuată, prevăzută de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), cu aplicarea C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) (7 acte materiale), și conflict de interese, prevăzută de art. 2531C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Cu privire la infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art. 2531C. pen., procurorul a reținut următoarele:
Inculpata U.A., judecător în cadrul Secției civile a Judecătoriei Iași, după ce a pretins și a primit, în luna noiembrie 2009, de la avocatul C.M.S., suma de 200 euro, cu titlu declarat de împrumut, pe care nu i-a restituit în termen de o lună, astfel cum promisese (ci numai după reținerea sa în prezenta cauză) a judecat cauza civilă cu nr. 13890/245/2010, înregistrată la data de 10.05.2010. în cauză, avocatul C.M.S. solicitase învestirea cu formulă executorie a unui contract de asistență juridică încheiat cu debitorul SC A. SRL Iași. învestirea cu formulă executorie era o condiție sine qua non pentru începerea procedurii executării silite a creanței de 8.000 lei reprezentând onorariu avocațial neachitat, în cauză fiind aplicabilă Decizia înaltei Curți de Casație si Justiție nr. 31 din 16 noiembrie 2009, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Inculpata a soluționat cauza în mod favorabil avocatului, prin încheierea civilă din data de 31.05.2010, tehnoredactată în ziua de 4.06.2010, prin care a admis cererea acestuia și a dispus învestirea cu formulă executorie a contractului de asistență juridică, avocatul pornind ulterior procedura executării silite.
în acest mod inculpata a efectuat un act prin care s-a produs un folos patrimonial pentru respectivul avocat, de la care beneficiase anterior de un folos.
Raportat la probatoriul existent la dosarul cauzei, instanța constată următoarele:
Infracțiunea de conflict de interese constă în „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.
Examinând speța de față prin prisma textului legal de incriminare, instanța a constatat că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii din următoarele considerente:
Inculpata are, fără îndoială, calitatea de funcționar public, in sensul art. 147 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 145 C. pen.
Situația premisă a infracțiunii, astfel cum este prevăzută de textul de incriminare, este realizată, întrucât aceasta beneficiase de „un folos”, de natură patrimonială – remiterea de către avocatul C.M.S. a sumei de 200 euro, în luna noiembrie 2009,
Instanța consideră că nu este întrunită condiția realizării unui folos material, direct sau indirect față de avocatul C. prin actul de serviciu îndeplinit de inculpată. învestirea cu formulă executorie de către instanța de judecată este o condiție sine qua non pentru executarea silită a creanței ce rezultă din acel contract de asistență juridică, însă neputându-l realiza efectiv fără învestirea cu formulă executorie a actului.
Atunci când subiecți activi ai infracțiunii sunt și magistrații, nu este însă suficient pentru realizarea infracțiunii să existe un caz de incompatibilitate, fiind necesară dovedirea producerii unui folos material pentru sine, soț, rudă sau altă persoană cu care s-a aflat într-un raport comercial în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. A beneficia de servicii sau foloase de orice natură înseamnă că acestea au fost oferite în mod gratuit ori la prețuri preferențiale. Folosul de orice natură, spre deosebire de cel material, cerut de legiuitor în cuprinsul aceleiași norme, poate fi și moral. în speța de față inculpata a pronunțat încheierea amintită după ce a beneficiat de împrumutul cu titlu gratuit și până la momentul rambursării sumei (care a intervenit abia după reținerea inculpatei).
în cauza de față instanța constată că prin pronunțarea încheierii din data de 31.05.2010, în dosarul nr. 13890/245/2010, nu s-a realizat în mod concret și efectiv un folos material pentru martorul avocat. Așa cum s-a arătat, învestirea cu formulă executorie este doar o etapă în procedura executării silite, or, așa cum reține și parchetul, martorul avea un drept de creanță susceptibil de a fi realizat, și nu un „bun” material, așa cum cere textul legal și care „să se fi realizat”.
Astfel, din modul cum este reglementată, infracțiunea de conflict de interese este o infracțiune de rezultat material, care în speță nu s-a produs. Instanța nu poate reține susținerile procurorului care încearcă să acrediteze ideea că dreptul de creanță poate fi asimilat urmării imediate ca element al laturii obiective a infracțiunii. în cazul infracțiunilor de rezultat, acesta este perceptibil și trebuie constatat pentru calificarea faptei ca infracțiune. De altfel, din declarațiile martorului avocat C., rezultă că acesta nu și-a realizat nici în prezent creanța întrucât SC A. SRL Iași a intrat în procedura insolvenței.
Așa fiind, instanța nu a mai analizat și întrunirea laturii subiective a infracțiunii, apreciind că fapta, așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese sub aspectul laturii obiective, nefiind realizat rezultatul cerut de legiuitor – realizarea folosului material pentru persoana din partea căreia beneficiase anterior de foloase, așa încât a dispus pentru această infracțiune achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la 10 lit. d) C. proc. pen.
(Judecător Monica Vadana)
