Infracţiunea de evaziune fiscală, în forma prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, constând în „fapta de omisiune, în tot sau în parte, ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate” constituie o infracţiune complexă în sensul textului precizat, care include în conţinutul său, ca element constitutiv al laturii obiective, şi infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: )
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 24 din 3 martie 2011
Prin sentința penală nr. 292/28.09.2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, inculpata S.M. a fost condamnată la:
-2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) cu aplicația art. 74 lit. a)-c) C.pen.;
-7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1)-(5) C.pen., cu aplicația art. 41 alin. (2) și art. 74 lit. a) și c) C.pen.;
-4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. b) și c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicația art. 41 alin. (2), art. 13 și art. 74 lit. a) și c) C.pen.;
-2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicația art. 41 alin. (2), art. 13 și art. 74 lit. a) și c) C.pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994;
-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicația art. 41 alin. (2), art. 13, art. 289 și art. 74 lit. a) și c) C.pen.
In baza art. 33-34 C.pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea.
Spre a hotărî astfel, în fapt, prima instanță a reținut:
Inculpata S.M. în calitate de administrator al SC C.C.I. SRL Pitești, s-a deplasat la data de 10 martie 2003, la sediul SC E. SA – Sucursala Pitești, pentru a achita facturile fiscale nr. 9756857/21.05.2003, nr. 9744871/22.04.2003 și nr. 9747863/23.06.2003, emise de această societate, reprezentând contravaloarea energiei consumate de societate. Astfel, inculpata l-a contactat pe martorul P.I. căruia i-a comunicat că dorește să achite contravaloarea energiei electrice cu o filă CEC, motiv pentru care martorul a îndrumat-o să se adrese compartimentului din cadrul societății, compartiment la care inculpata a luat legătura cu martorul C.N. – șef, propunându-i, de asemenea, ca plata celor trei facturi să se facă cu o filă CEC ce urma a fi completată de către ea.
Deoarece contabilul șef a acceptat propunerea inculpatei, aceasta a completat fila CEC cu seria P 30802104885 pentru suma de 100.000.000 lei Rol, înscriind ca dată a emiterii ziua de 11 octombrie 2003.
Ulterior, respectiv la data de 14 octombrie 2003, SC E. SA introducând la bancă fila CEC spre decontare, plata a fost refuzată pe motivul: lipsă totală de disponibil prezentat în termen, fila CEC anulată trăgător în interdicție bancară. Refuzul de plată a fost justificat, deoarece încă de la data de 23 mai 2003, firma SC C.C.I. SRL avea interdicție de plată. După descoperirea faptei, inculpata a achitat debitul restant, astfel cum rezultă din adresa nr. 3280/25.08.2006 emisă de SC E. SA Pitești.
La sfârșitul anului 2002, inculpata s-a deplasat la SC R. SRL București, de unde a achiziționat diferite mărfuri pentru SC G.T. SRL cât și pentru SC T.P. SRL al căror administrator era, iar pentru achitarea acestora a emis mai multe file CEC și bilete la ordin, valoarea totală a mărfurilor înscrise în facturi fiind de 3.845.440.450 lei Rol.
Toate filele CEC și biletele la ordin nu aveau acoperire bancară, astfel că ele au fost refuzate la plată.
Ulterior, SC R. SRL București, în calitate de cedent, a încheiat cu SC R.C.C. SRL București, în calitate de cesionar, contractul de cesiune de creanță nr. 1/20.05.2003, obiectul acestuia constituindu-l cesiunea creanței pe care cedentul o avea față de debitorul cedat SC G.T. SRL, societate administrată de inculpată și soțul acesteia. Tot astfel, prin același contract, cedentul mai ceda către cesionar și o altă creanță pe care o avea față de un alt debitor cedat, respectiv SC T.P. SRL care, de altfel, era administrator tot de către inculpată.
Inculpata, în calitate de administrator al SC C.C.I. SRL Pitești nu a înregistrat în veniturile realizate din vânzarea produselor către SC G. SRL, în valoare totală de 886.053.600 lei, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 185.950.184 lei, din care 175.950.184 lei TVA și 10.000.000 lei impozitul pe profitul nedeclarat.
Tot astfel, inculpata nu a înregistrat în contabilitate contractele autentificate sub nr. 747/27.02.2001 și nr. 2267/28.06.2009, referitoare la vânzarea unor bunuri imobile precum și a unui autoturism în luna martie 2003, prejudiciind bugetul de stat cu sumele de 690.356.543 lei și, respectiv 405.554.022 lei.
In perioada octombrie – noiembrie 2002, inculpata, în calitate de administrator la SC G.T. SRL a livrat către SC C.C.I. SRL medicamente de uz veterinar în valoare de 568.592.540 lei, fără a întocmi facturi de livrare, acuzând astfel bugetului de stat un prejudiciu de 116.661.471 lei, din care 108.032.583 lei TVA și 10.000.000 lei impozitul pe profit nedeclarat.
Curtea de Apel Pitești, prin decizia penală nr. 24/A/03.03.2011, a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, a desființat în parte sentința, în sensul că:
A înlăturat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 87/1994 în infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994.
A descontopit pedepsele aplicate.
A înlăturat condamnarea pemntru infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. b) și c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și C.pen., iar în baza art. 334 C.proc.pen. a schimbat încadrarea juridică în această infracțiune din infracțiunile prevăzute de art. 11 lit. b) și c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și C.pen.; art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) și a dispus condamnarea inculpatei Ș.M. la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) C.pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) C.pen.
A înlăturat condamnările pentru infracțiunile prevăzute de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și C.pen.; art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) cu aplicarea art. 13 și C.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 și art. 74 lit. a),c) C.pen. și a dispus condamnarea inculpatei la 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) C.pen.
S-a aplicat la pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1)-(5) C.pen. cu aplicarea C.pen. și art. 74 lit. a), c) C.pen. și pedeapsa complementară pe timp de 4 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C.pen.
în baza art. 33-34 C.pen. și art. 35 alin. (3) C.pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa principală cea mai grea.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a prezentat următoarea argumentație:
în ceea ce privește încadrarea juridică, prima instanță a făcut o încadrare parțial corectă, condamnând pe inculpată pentru anumite fapte (art. 40 din Legea nr. 82/1991) deși acestea constituiau elemente materiale ale infracțiunii complexe de evaziune fiscală prevăzute de art. 11 lit. b) și c) din Legea nr. 87/1994 și, respectiv, art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994.
Ca atare, prima instanță a încadrat corect, în drept, doar cele două infracțiuni de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (1)-(4) C.pen., respectiv art. 215 alin. (1)-(5) C.pen., celorlalte fapte dându-li-se încadrări juridice necorespunzătoare. Astfel:
Pentru fapta referitoare la neîntocmirea facturilor de livrare și implicit înregistrarea în actele contabile a sumei de 568.592.583 lei, reprezentând contravaloarea medicamentelor livrate de SC G. SRL al cărei administrator era inculpata către SC C.C.I. SRL, în perioada octombrie-noiembrie 2002, prima instanță a încadrat în mod greșit această activitate complexă în două infracțiuni: una de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994 și alta de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), deși cele două activități constituiau o unitate legală de infracțiuni sub forma infracțiunii complexe în sensul dispozițiilor art. 41 alin. (1) C.pen.
Infracțiunea de evaziune fiscală în forma prevăzută de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, constând în „fapta de omisiune, în tot sau în parte, ori evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. ….” constituie o infracțiune complexă, în sensul textului precizat, care include în conținutul său, ca element constitutiv al laturii obiective, și infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: )
Așadar, în mod greșit prima instanță a încadrat activitatea respectivă în cele două infracțiuni, aplicând, tot astfel, în mod greșit, câte o pedeapsă pentru fiecare dintre acestea.
Nelegalitatea hotărârii a fost îndreptată prin înlăturarea condamnărilor pentru cele două infracțiuni, iar în baza art. 334 C.proc.pen., Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni într-una singură, respectiv art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicația C.pen.
Aceeași încadrare juridică greșită a fost făcută de către parchet în legătură cu activitatea desfășurată de inculpată care, în calitatea sa de administrator, la SC C.C.I. SRL nu a înregistrat în contabilitate veniturile realizate din vânzarea produselor către SC G. SRL precum și a celor realizate din vânzarea bunurilor imobiliare și a unui autoturism în luna martie 2003. Astfel, prima instanță a omis să se pronunțe cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), cu toate că fusese sesizată cu judecarea acesteia, descrisă în partea expozitivă a rechizitoriului, cu toate elementele sale constitutive, așa cum prevăd dispozițiile art. 317 C.proc.pen. în mod legal, trebuia să se facă schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni, respectiv cele prevăzute de art. 11 lit. b) și c) din Legea nr. 87/1994 și art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), într-o singură infracțiune și anume cea prevăzută de art. 11 lit. b) și c) din Legea nr. 87/1994.
(Judecător Marius Gabriel Săndulescu)
