Creditorul nu trebuie să formuleze acţiune pentru repunerea în termen de formulare a cererii de creanţă, atât timp cât administratorul/lichidatorul judiciar nu a îndeplinit cerinţa Legii nr. 85/2006, aceea de a notifica pe creditori; în această situaţie creditorii sunt consideraţi în termen, de a formula cerere de creanţă.
Secţia a II-a civilă, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1357 din 22 iunie 2012
Asupra recursului declarat de creditoarea SC P.R. SRL, împotriva sentinței civile nr.1117/2011, pronunțată de Tribunalul Bacău, se rețin următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1117 din 13 octombrie 2011, Tribunalul Bacău a respins cererea de repunere în termen, formulată de SC P.R. SRL
S-a reținut de instanța de fond că:
Prin cererea formulată la data de 16.03.2011 SC P.R. SRL a solicitat repunerea în termenul de depunere a declarației de creanță.
Analizând cererea instanța a reținut că potrivit art. 103 C.proc.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Față de aceste dispoziții instanța a observat că în cadrul procedurii insolvenței, o eventuală încălcare a dispozițiilor privind modalitatea de efectuare a notificării deschiderii procedurii nu poate constitui temei pentru o repunere în termenul de formulare a cererii de înscriere a creanțelor.
Astfel, potrivit art. 76 din cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 7, titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi decăzut, cât privește creanțele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor.
Prin urmare, sancțiunea decăderii intervine doar în cazul în care notificarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, în caz contrar creditorul fiind încă în termenul de formulare a cererii de înscriere în masa credală.
Ori, pentru ca dispozițiile art. 103 din să fie aplicabile este necesar ca sancțiunea decăderii să fi operat, iar termenul imperativ să fi fost depășit.
Prin urmare, în condițiile în care administratorul/lichidatorul judiciar respinge ca tardivă o cerere de înscriere a creanței, deși notificarea deschiderii procedurii nu a respectat dispozițiile legale, creditorul nu poate invoca prevederile art. 103 C.proc.civ., ci trebuie să formuleze contestație întemeiată fie pe art. 73 din Legea nr. 85/2006 (dacă termenul stabilit de art. 73 alin. (2) nu s-a împlinit), fie pe art. 21 alin. (2).
SC P.R. SRL a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Bacău, considerând-o nelegală, motivat de faptul că declarația de creanță a fost comunicată prin poștă la data de 12.03.2011, deci cu respectarea termenului prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2006.
Recursul a fost apreciat ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și, de asemenea, a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale; astfel, așa cum s-a reținut și prin sentința recurată, atâta timp cât administratorul/lichidatorul judiciar nu a notificat creditorul privind deschiderea procedurii insolvenței, acesta are dreptul de a formula cerere de creanță, în condițiile Legii nr. 85/2006.
Pe cale de consecință, nu se impune formularea unei cereri de repunere în termen, deoarece creditorul, în condițiile mai sus menționate, nu poate fi sancționat cu decăderea din termenul de a depune cererea.
Față de cele mai sus menționate, în temeiul art. 312 C.proc.civ., instanța a respins recursul ca nefondat.
