SENTINTA PENALA NR. 578/S
Infractiunea de furt calificat cu consecinte deosebit de grave.
Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul B din data de 08 martie 2005 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
– PMM pentru comiterea infractiunilor prev. de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal (pct.7 din rechizitoriu); de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal (2 fapte) (pct.1 si 2 din rechizitoriu); de art.20 rap. la art.208 alin1, art.209 alin.1 lit.a, g si i din Codul penal (pct.3 din rechizitoriu); de art.208 alin.4, art.209 alin.1 lit.a,e, g si i din Codul penal (pct. 4 din rechizitoriu); de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i, alin.4 din Codul penal (pct. 5 din rechizitoriu); de art.20 rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal (pct. 6 din rechizitoriu), cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
– SC pentru comiterea infractiunilor prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i, din Codul penal (2 fapte) (pct.1 si 2 din rechizitoriu); de art.208 alin.4, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal (pct.3 din rechizitoriu); de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal (pct.7 din rechizitoriu) si de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i, alin.4 din Codul penal (pct. 5 din rechizitoriu), cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
– SM pentru comiterea infractiunilor prev. de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal (pct.7 din rechizitoriu); de art.20 rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g si i din Codul penal (pct. 3 din rechizitoriu); de art.208 alin.4, art.209 alin.1 lit.a, g, e si i din Codul penal (pct. 4 din rechizitoriu); de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i, alin.4 din Codul penal (pct. 5 din rechizitoriu) si de art.20 rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal (pct. 6 din rechizitoriu), cu aplicarea art.33 lit.a din Codul penal.
– GE pentru comiterea infractiunilor prev. de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal (pct.7 din rechizitoriu); de art.78 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 (pct.8 din rechizitoriu); de art.79 alin.4 din O.U.G. nr.195/2002 (pct.8 din rechizitoriu), de art.208 alin.4, art.209 alin.1 lit.a, g, e si i din Codul penal (pct. 4 din rechizitoriu); de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i, alin.4 din Codul penal (pct. 5 din rechizitoriu); de art.20 rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal (pct. 6 din rechizitoriu), cu aplicarea art.33 lit.a si art.37 lit.a din Codul penal si
– BS pentru comiterea infractiunilor prev. de art.264 din Codul penal (pct. 5 din rechizitoriu) si de art.20 rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal (pct. 6 din rechizitoriu), cu aplicarea art.33 lit.a si art.37 lit.b din Codul penal.
In fapt s-a retinut la pct.1 din rechizitoriu ca inculpatii Sc, PMM, in data de 31.08.2004, pe timp de noapte, prin efractie si din loc public, au sustras impreuna cu invinuitii DV si NA autoturismul V cu numarul de inmatriculare …., apartinand partii vatamate PC.
Instanta retine ca inculpatul PMM i-a cunoscut pe invinuitii DV si NA intr-un penitenciar din Germania, unde au fost detinuti. Facand parte dintr-o banda de hoti ce actiona la comanda, susnumitii s-au reintalnit in luna martie 2004, cand PMM a revenit in Romania si a fost asteptat la aeroport de NA. In cursul lunii august 2004, intentionand sa continue activitatea infractionala, in barul “D” din municipiul B, l-au cunoscut pe SC, care le-a fost recomandat ca “un specialist in spargeri” de apartamente si autoturisme. Inculpatul SC a fost returnat de autoritatile spaniole in tara la data de 03.06.2004, data de la care a locuit cu parintii sai. Pe fondul unor neintelegeri familiale, acesta a parasit domiciliul parintilor si, neavand mijloace materiale de subzistenta, a acceptat propunerea inculpatului PMM de a-i anunta cand identifica pe raza municipiului B autoturisme VW P, pe care urmau sa le sustraga si sa le valorifice. In data de 31.08.2004, inculpatul SC l-a contactat pe PMM, spunandu-i ca a gasit un autoturism VW P, fapt pentru care acesta, insotit de DV si NA, s-a deplasat cu un M si cu un NP in municipiul B. Actionand conform planului, pe timp de noapte, cei patru s-au deplasat pe B-dul Muncii unde, inculpatul SC a deschis cu o lera portiera autoturismului VW de culoare alba, cu numarul de inmatriculare N-QA-292, apartinand partii vatamate PC, iar inculpatul PMM s-a urcat la volanul autoturismului. Ajutati de invinuitii NA si DV, inculpatii au legat cu sufe autoturismul si l-au tractat intr-un loc mai retras, neluminat, unde au reusit sa-l porneasca. Pe parcursul comiterii faptei inculpatul PMM tinea legatura prin statii de emisie receptie cu ceilalti, iar dupa pornirea autoturismului acesta a parasit municipiul B. Pentru sprijinul acordat, inculpatul PMM i-a dat inculpatului SC o suma de bani, neprecizata pe parcursul urmaririi penale. Potrivit declaratiei inculpatului PMM, autoturismul a fost preluat de NA care l-a valorificat.
Cercetarile efectuate in cauza nu au condus la recuperarea autoturismului sustras, intrucat NA se sustrage urmaririi penale, iar DV a refuzat sa colaboreze cu organele de urmarire penala. Fata de acestia parchetul a dispus disjungerea cauzei, fiind cercetati separat, intr-un alt dosar.
Instanta constata ca situatia de fapt descrisa mai sus rezulta din declaratiile partii civile PC, care se coroboreaza cu declaratiile date de cei doi inculpati in faza de urmarire penala, aflate la filele 155-194 din vol. IX al dosarului instantei. Inculpatii nu au dat declaratii in cursul judecatii.
Desi declaratiile date de inculpati in faza de urmarire penala au disparut de la dosarele de urmarire penala in timp ce cauza era pe rolul instantei, in temeiul art.511 alin.1 Cod de Procedura Penala s-a dispus in cursul judecatii inlocuirea inscrisurilor disparute cu copiile oficiale de pe acestea, aflate la dosarul de casa al parchetului. In consecinta, potrivit art.511 alin.2 Cod de Procedura Penala copiile obtinute tin locul inscrisurilor originale, pana la gasirea acestora, avand astfel aceeasi forta probanta. De mentionat ca aceste declaratii date de inculpati in fata organelor de urmarire penala se coroboreaza si cu procesele verbale de prezentare a materialului de urmarire penala, aflate la filele 302-306 din vol. II al dosarului de urmarire penala, in care s-a consemnat, in prezenta aparatorilor inculpatilor, ca acestia recunosc savarsirea faptelor. Aceasta mentiune este valabila pentru toate faptele retinute in sarcina inculpatilor.
Astfel, partea vatamata declara ca autoturismul mentionat i-a fost sustras in noaptea de 31.08/1.09.2004 de pe Bulevardul M din B, iar inculpatii descriu modul cum au procedat la sustragerea acestui autoturism. Chiar daca inculpatul SC a negat initial participarea la savarsirea acestei fapte, ulterior acesta a revenit asupra declaratiei, incercand insa sa inlature contributia sa la comiterea acestei fapte, sustinand ca inculpatul P si cu NA ar fi sustras autoturismul in timp ce el si cu numitul DV ar fi stat in autoturismul cu care s-au deplasat la locul faptei. Aceasta declaratie este contrazisa insa de declaratia inculpatului P, care arata ca inculpatul S este cel care a deschis portiere autoturismului, precum si de recunoasterea inculpatului S ca a primit suma de 50 de euro pentru contributia sa. Ambii inculpati au declarat ca autoturismul a fost dus intr-o comuna din judetul S, nefiind recuperate.
Partea vatamata PC se constituie parte civila in cauza cu suma de 2.000 euro, reprezentand contravaloarea autoturismului sustras.
In drept, faptele inculpatilor SC, PMM care, in data de 31.08.2004, pe timp de noapte, prin efractie si din loc public, au sustras impreuna cu invinuitii DV si NA autoturismul VW cu numarul de inmatriculare …., apartinand partii vatamate PC, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de “furt calificat” prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal.
La punctul 2 din rechizitoriu s-a retinut ca inculpatii PMM si Sc , in data de 08/09.09.2004, pe timp de noapte, prin efractie si din loc public, au sustras impreuna cu invinuitii DV si NA autoturismul VW cu numarul de inmatriculare …., apartinand partii vatamate AD.
Instanta retine ca in data de 08.09.2004, fiind anterior contactati de inculpatul SC, inculpatul PMM, invinuitii NA si DV s-au deplasat in municipiul B cu autoturismul NP cu numarul de inmatriculare …., apartinand lui DV. In barul “D” din municipiul B, dupa ce inculpatul PMM i-a spus inculpatului Sc ca il pregateste pentru” ceva mare”, toti patru s-au deplasat, pe timp de noapte, cu autoturismul NP, pe str. BN, unde se afla parcat autoturismul V P de culoare albastra, cu numarul de inmatriculare …., apartinand partii vatamate AD. Cei patru au incercat, pe rand, sa deschida autoturismul, dar nu au reusit, fapt pentru care inculpatul SC a spart geamul portierei stanga fata si impreuna l-au legat cu sufe, tractandu-l intr-o zona mai retrasa. Dupa ce au reusit sa porneasca autoturismul, inculpatul SC a ramas in municipiul B, iar ceilalti au parasit orasul, inculpatul PMM aflandu-se la volanul autoturismului sustras. Fiind audiat de procuror, inculpatul PMM a declarat ca l-a intalnit pe invinuitul DV, la scurt timp dupa comiterea faptei, in orasul R, conducand autoturismul sustras, cu alt numar de inmatriculare, ocazie cu care a observat ca geamul spart si contactul fusesera inlocuite. De asemenea, a sustinut ca, in aceeasi perioada, impreuna cu NA si prietena acestuia “L” s-au deplasat spre localitatea C, ocazie cu care, invinuitul NA a pierdut controlul autoturismului, avariindu-l. Intrucat nu l-au putut porni, l-au transportat cu o camioneta marca FT apartinand lui “V” in comuna C, la locuinta lui “L”. Pe parcursul urmaririi penale, “L” a fost identificat in persoana lui AL, care, desi a fost citat, nu s-a prezentat pentru a fi audiat de organele de politie din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului B. Dupa arestarea inculpatului PMM de magistratii Judecatoriei Sibiu, invinuitul DV impreuna cu NA au abandonat autoturismul sustras pe raza comunei C, situata la cativa kilometri de comuna Ca, unde locuia NA. In data de 22.10.2004, organele de politie au identificat autoturismul sustras pe raza acestei comune, neasigurat, fara numar de inmatriculare, cu cheia in contact si prezentand numeroase avarii. Cu ocazia cercetarii la fata locului, organele de politie nu au ridicat amprente, intrucat “locul faptei” fusese curatat, respectiv autoturismul fusese sters cu o substanta uleioasa, probabil silicon. Potrivit procesului verbal intocmit cu aceasta ocazie autoturismul se afla in starea descrisa in declaratia data de inculpatul PMM, respectiv era avariat, desi avea contactul si geamul inlocuit.
Fata de numitii DV si NA parchetul a dispus disjungerea cauzei, fiind cercetati separat, intr-un alt dosar.
Instanta constata ca situatia de fapt retinuta mai sus este confirmata de declaratia partii vatamate AD, care se coroboreaza cu declaratiile date de cei doi inculpati din prezenta cauza, date in faza de urmarire penala si aflate la filele 155-194 din vol. IX al dosarului instantei. Pe parcursul urmaririi penale, inculpatul PMM a recunoscut comiterea faptei, declaratia sa coroborandu-se cu declaratia partii vatamate si cu declaratiile inculpatului SC cu privire la participatia sa la cele doua fapte. Asa cum s-a retinut, declaratiile depuse la dosarul instantei in copie vor tine locul inscrisurilor originale, pana la descoperirea acestora.
Astfel, partea vatamata AD arata ca a parcat autoturismul sustras pe str. Baba Novac, nr. 36, din Judetul B, iar in dimineata de 8.09.2004 a constatat ca acesta a fost sustras. Inculpatii P si S au descris modul cum au sustras acest autoturism, din nou inculpatul S sustinand ca a ramas in autoturismul cu care sosisera la locul faptei, iar ceilalti au actionat pentru sustragere. Aceasta declaratie este contrazisa de declaratia inculpatului P, care arata ca inculpatul S este cel care a spart geamul autoturismului, pentru a putea fi sustras. Declaratiile inculpatului P sunt credibile, avand in vedere ca acesta este cel care a ajutat organele de urmarire sa gaseasca autoturismul sustras iar declaratiile sale s-au dovedit veridice. Avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca declaratia inculpatului S cu privire la contributia sa la sustragerea autoturismului este subiectiva, acesta incercand sa-si usureze situatia, instanta lua in considerare cele sustinute de inculpatul P.
Fiind audiata de procuror, partea vatamata AD a declarat ca se constituie parte civila in cauza cu suma de 2.000 euro, reprezentand contravaloarea reparatiilor efectuate urmare avarierii autoturismului. Chiar daca a fost gasit autoturismul, acesta a suferit avarii importante, fiind abandonat de inculpati dupa
In drept, faptele inculpatilor PMM si SC care, in data de 08/09.09.2004, pe timp de noapte, prin efractie si din loc public, au sustras impreuna cu invinuitii DV si NA autoturismul VW cu numarul de inmatriculare …., apartinand partii vatamate AD, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de “furt calificat” prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal.
La punctul 3 din rechizitoriu s-a retinut ca inculpatii PMM si M.S., in data de 15.12.2004, pe timp de noapte, prin efractie si escaladare, au patruns in locuinta partii vatamate T.G., pentru a sustrage bunuri, dar executarea activitatii infractionale a fost intrerupta de prezenta in zona a organelor de politie, fapt adus la cunostinta de invinuitul B.L care asigura paza.
Instanta retine ca dupa expirarea arestarii, inculpatul PMM a fost pus in libertate. In aceste conditii, acesta a revenit in orasul R si a schimbat componenta “Brigazii”, racolandu-i pe fostii colegi din penitenciarul german M S si BL. Conform unei intelegeri prealabile, in data de 15.12.2004, pe timp de noapte, inculpatii PMM, MS si invinuitul BL l-au urmarit in orasul R pe cetateanul grec TG cu intentia de a-l talhari. Partea vatamata s-a deplasat de la locuinta sa, situata in orasul R, str. I, cu autoturismul personal, fiind urmarit de cei trei cu un autoturism VW P cu numarul de inmatriculare ….. Partea vatamata, insotit de prietena sa, au parasit imobilul pentru a-si vizita niste prieteni, dar sederea in apartamentul acestora s-a prelungit, motiv pentru care PMM, MS si BL au hotarat sa abandoneze planul infractional initial si sa patrunda, prin efractie, in locuinta cetateanului grec. Actionand conform planului, in jurul orelor 23:00, inculpatul PM si MS au escaladat poarta si au patruns in locuinta partii vatamate, fortand usa de acces, timp in care, invinuitul BL asigura paza, stand in autoturismul VW P cu numarul ….. In jurul orelor 23:35, pe str. B, agenti de politie din cadrul Politiei Orasului R au procedat la legitimarea invinuitului BL aflat in autoturismul VW P. La acea ora, inculpatii PMM si MS se aflau in locuinta cetateanului grec. Dupa plecarea lucratorilor de politie, invinuitul BL l-a contactat telefonic pe PMM, spunandu-i ca a fost legitimat de organele de politie, fapt pentru care inculpatii au parasit locuinta fara a sustrage bunuri. In acceasi seara, partea vatamata TG a reclamat fapta organelor de politie. In jurul orelor 24:20, organele de politie i-au depistat pe inculpati in trafic, deplasandu-se pe str.M din orasul R, ocazie cu care au fost condusi la sediul Politiei Orasului R, intrucit in autoturismul condus de PMM s-au gasit urmatoarele bunuri : foarfeca de forta, manere de cauciuc, levier, manusi, clesti, patent de taiat sarma, cleste de dezizolat, surubelnita profil cruce. Dupa ce au fost audiati, din lipsa probelor existente, la acel moment, organele de politie le-au permis celor trei sa plece.
Instanta constata ca aceasta situatie de fapt rezulta din declaratia partii vatamate TG, care se coroboreaza cu declaratiile inculpatilor date in cursul urmaririi penale si cu celelelte probe administrate. Astfel, partea vatamata sustine ca in seara de 14.12.2004 i-a fost sparta locuinta, dar nu i s-a sustras nimic. Inculpatii P si Machedon au descris amanuntit cum au planuit mai intai sa-l talhareasca pe partea vatamata TG si apoi s-au razgandit si au intrat in locuinta acestuia, pentru a sustrage bani. Acestia au aratat ca au fost sunati de numitul B, care i-a asteptat afara si le-a spus ca a fost legitimat de un politist, cei doi inculpati parasind apoi locuinta partii vatamate fara sa ia nimic. Aceste declaratii se coroboreaza si cu concluziile Raportului de constatare tehnico-stiintifica nr. 4890 din 5.01.2005, de la filele 113-117 din vol. V al dosarului de urmarire penala, din care reisese ca urmele de incaltaminte gasite pe linoleumul din holul locuintei partii vatamate sunt asemanatoare cu desenele talpilor de la incaltamintea inculpatilor P si M. De asemenea, prezenta numitului BL in timpul savarsirii faptei, intr-un autoturism aflat in apropierea locuintei partii vatamate este confirmata prin procesul verbal din 15.12.2004 intocmit de lucratorii din cadrul Politiei R care l-au legitimat. Acest fapt dovedeste veridicitatea celor sustinute de inculpati in declaratiile date in fata organelor de urmarire penala. Si inculpatul S a declarat ca l-a auzit pe inculpatul P vorbind despre un furt in casa unui grec.
Partea vatamata de cetatenie greaca TG nu s-a constituit parte civila in procesul penal.
In cauza, fata de faptul ca invinuitul BL a parasit tara si nu a fost audiat, s-a dispus disjungerea cauzei in faza de urmarire penala, in vederea completarii cercetarilor sub aspectul comiterii de catre acesta a infractiunii de complicitate la tentativa de furt calificat.
In drept, fapta inculpatilor PMM si MS care, in data de 15.12.2004, pe timp de noapte, prin efractie si escaladare, au patruns in locuinta partii vatamate TG, pentru a sustrage bunuri, dar executarea activitatii infractionale a fost intrerupta de prezenta in zona a organelor de politie, fapt adus la cunostinta de invinuitul BL care asigura paza, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de “furt calificat sub forma tentativei” prev. de art.20 rap. la art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g si i din Codul penal.
In fapt, la pct. 4 din rechizitoriu s-a retinut ca inculpatii PMM, GE, MS si SC, in data de 23/24.12.2004, pe timp de noapte si prin efractie, au sustras din loc public autoturismul partii vatamate BV.
Instanta retine ca la jumatatea lunii decembrie 2004, inculpatul PMM, le-a propus lui Sc si MS sa sustraga un bancomat. Pentru reusita planului, l-au luat si pe GE, prieten apropiat al inculpatului Sc. Actionand conform planului, inculpatii PMM, GE si MS s-au deplasat de mai multe ori in orasul Z pentru “a observa zona”, ocazie cu care s-au familiarizat cu locatia, respectiv Oficiul P.T.T.R. Z. PMM impreuna cu MS, GE si SC au pus la punct un plan bine detaliat, urmand sa actioneze pentru procurarea instrumentelor necesare, sustragerea unui autovehicul spatios cu care sa asigure transportul bancomatului, alegerea traseului de urmat dupa comiterea faptei, respectiv a unei rute laturalnice, alegerea locului de dezmembrare a bancomatului, asigurarea stergerii urmelor infractiunii, stabilirea datei de comitere a faptei. In consecinta, dupa stabilirea detaliilor, in data de 23/24.12.2004, in jurul orelor 20:00, inculpatii PMM, MS, GE si SC s-au urcat in autoturismul R (apartinand lui GE) si, avand instrumentele in portbagaj, s-au deplasat pe drumurile publice din municipiul B, cautand un autovehicul pentru transportul bancomatului. Inculpatul MS, aflat la volanul masinii, l-a condus pe mai multe strazi, iar in jurul orelor 23:00, pe str. P, inculpatul PMM a observat autovehiculul M cu numarul de inmatriculare ….. Cunoscandu-si fiecare sarcinile, inculpatul SC, a fortat chederul si a deschis portiera, permitandu-i accesul la volan inculpatului PMM. Pentru ca zgomotul produs de pornirea motorului sa nu-l alerteze pe proprietarul autovehiculului BV, cei patru inculpati l-au legat cu sufe de R si l-au tractat circa 50 de metri. Reusind sa sustraga duba M, inculpatul PMM s-a urcat la volan, alaturi de SC, aflat pe scaunul din dreapta fata, si s-au deplasat la Z, antemergator fiind MS la volanul, avandu-l ca pasager in dreapta pe inculpatul GE.
Instanta constata ca aceasta situatie de fapt rezulta din declaratia partii vatamate BV, procesul verbal de cercetare la fata locului din 24.12.2004 prin care s-a identificat autoturismul sustras si abandonat, procesul verbal din data de 31.01.2005 de prelevare a urmelor de pneuri de pe zapada de la locul faptei, Raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 28055 din 16.02.2005, prin care s-a concluzionat ca urmele lasate in zona postei din Z sunt asemanatoare cu pneurile autovehiculului marca M, cu nr. de inmatriculare….., precum si cu declaratiile inculpatilor date in faza de urmarire. Modul cum au procedat inculpatii pentru sustragerea acestui autovehicul rezulta si din procesul verbal de reconstituire de la fila 78 din vol. II al dosarului de urmarire penala. De asemenea concludente sub acest aspect sunt si declaratiile martorilor LI si TG care au declarat ca in data de 24.12.2004 au vazut mai multe persoane printre care si inculpatul MS, in apropierea autovehiculului sustras, in zona in care acesta a fost abandonat. Trebuie mentionat ca inculpatii au inteles sa sustraga acest autovehicul pentru a-l folosi la sustragerea bancomatului apartinand B, situat la posta din orasul Z, fiind vorba de un furt de folosinta si nu de un furt in scopul insusirii pe nedrept.
Toti inculpatii au descris in declaratiile date in fata organelor de urmarire penala, in mod amanuntit, cum s-au deplasat pe str. Prahova din mun. B, unde se afla autovehiculul marca M, cu nr. de inmatriculare …., pe care l-au sustras remorcandu-l cu o sufa si tractandu-l circa 300 de metri. Acestia au declarat ca inculpatul S este cel care a desfacut chederul de la parbriz iar apoi inculpatul P l-a condus spre orasul Z, de unde au sustras bancomatul apartinand B, folosindu-se de acest vehicul pentru transportul bancomatului. Dupa ce au transportat bancomatul din orasul Z pana in zona PR, au abandonat autovehiculul mentionat, mutand bancomatul intr-un alt vehicul. Aceste declaratii se coroboreaza cu faptul ca autovehiculul a fost gasit de organele de politie in zona indicata de inculpati, iar urmele pneurilor sunt asemanatoare cu cele gasite pe zapada, la locul de unde a fost sustras bancomatul.
Partea vatamata BV se constituie parte civila cu suma de 20.000.000 lei reprezentand distrugerile provocate autovehiculului, constand in distrugerea contactului, a firelor, sustragerea radiocasetofonului, fortarea usii, sustragerea unei bormasini.
In drept, fapta inculpatilor PMM, GE, MS si SC care, in data de 23/24.12.2004, pe timp de noapte si prin efractie, au sustras din loc public autoturismul partii vatamate BV, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de “furt calificat” prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal.
La punctul 5 din rechizitoriu s-a retinut ca inculpatii PMM, GE, MS si SC, in data de 23/24.12.2004, pe timp de noapte si in loc public au sustras bancomatul din incinta P.T.T.R. Z, cauzand un prejudiciu total in valoare de 2.470.725.463 lei.
Instanta retine ca in orasul Z, cei patru inculpati au parcat autovehiculele in apropierea Oficiului Postal. Dupa ce s-au asigurat ca zona este libera, au urcat scarile Oficiului P.T.T.R Z, unde inculpatul GE a desurubat neonul de la intrare, iar inculpatii SC si MS au taiat cu foarfeca de forta cele doua lacate ale usii de acces. In timp ce inculpatul PMM asigura paza, inculpatii SC, MS si GE au taiat cablul de alimentare al bancomatului si cablul telefonic ce asigura transmisia de date, dupa care au parasit locul faptei cu autovehiculele. Inculpatii s-au deplasat pana la sediul Politiei Orasului Z intrucat nu stiau daca bancomatul este prevazut cu sistem de alarma. Vazand ca luminile sediului de politie sunt stinse, inculpatii si-au dat seama ca bancomatul nu are sistem de securitate, fapt pentru care au revenit la Oficiul Postal, au scos suruburile si mufele celor doua parti ale aparatului, deconectand interfata bancomatului. Dupa ce au reusit sa-l scoata din panou, inculpatul PMM a parcat duba M cu spatele catre scarile locatiei, moment in care ceilalti au impins bancomatul pe scari si au reusit sa-l introduca in habitaclul masinii. In aceeasi formatie in care au venit, inculpatii au parasit locul faptei si s-au deplasat, conform planului, in padurea C, unde au incercat cateva ore sa dezmembreze bancomatul, dar nu au reusit, fapt pentru care l-au abandonat pe un drum forestier, acoperindu-l cu crengi. Sub un podet de pe acelasi drum au ascuns instrumentele, dupa care au iesit pe D.N.73.A si au abandonat autovehiculul M inmatriculat sub numarul …… Confruntandu-se cu o situatie neprevazuta, aceea ca nu au reusit sa dezmembreze bancomatul, inculpatii s-au deplasat la locuintele lor, stabilind sa se intalneasca a doua zi. In data de 24.12.2004, incercand sa gaseasca solutii pentru a intra in posesia banilor aflati in bancomat, au hotarat sa-l transporte din locul unde se afla cu duba M cu numarul de inmatriculare …… Au abandonat acest plan, intrucat au ajuns la concluzia ca este periculos, caci in situatia in care partea vatamata reclamase sustragerea autoutilitarei, riscau sa fie surprinsi in trafic de catre lucratorii de politie. Discutand despre riscurile la care erau expusi, au hotarat sa caute un alt autovehicul si o locatie unde sa-l dezmembreze, fapt pentru care au acceptat propunerea inculpatului GE de a-l contacta pe inculpatul BS – zis “C”. Inculpatul BS a raspuns solicitarii si l-a contactat pe “MI”, caruia, fara a-i aduce la cunostinta reala stare de fapt, i-a cerut sa-i imprumute autovehiculul sau in vederea efectuarii unui transport. “MI” nu a fost de acord, spunandu-i inculpatului BS ca va efectua personal transportul. In aceste conditii, inculpatii i-au dat ca loc de intalnire susnumitului restaurantul din zona padurii C, unde l-au si asteptat, in data de 24.12.2004, pana in jurul orelor 18:00, cand acesta a ajuns la locul de intalnire. Antemergator, cu r, urmat de autovehiculul condus de “MI”, inculpatii s-au deplasat la locul unde se afla bancomatul si au incercat sa-l urce in duba. In timp ce incercau sa urce bancomatul in autovehicul, in jurul orelor 19:30, pe drumul forestier, a trecut un autoturism D, condus de martorul LI, avandu-i ca pasageri pe fratele sau LG si pe martorii ML si TG. Martorul ML l-a recunoscut pe MS (ambii locuiesc in R) si l-a intrebat daca are nevoie de ajutor. Urmare raspunsului afirmativ primit de la inculpatul MS, susnumitii i-au ajutat pe inculpati si, impreuna, au reusit sa incarce in duba bancomatul. In acel moment, aparatul era dezmembrat si, fiind intuneric, martorii nu au avut reprezentarea ca acea cutie de tabla este un bancomat. Dupa plecarea acestora, conform planului, inculpatii si “MI” s-au deplasat in comuna S, pe str. C, unde martorul BC, tatal inculpatului BS detine un service auto. Neavand cheile portii de acces, inculpatul BS a escaladat poarta, a bagat cainele in cusca si a taiat lacatul, permitand accesul dubei in garaj. In incinta garajului, inculpatul BS le-a atras atentia celorlalti sa puna sculele pe care le folosesc in locurile de unde le-au luat pentru a nu trezi suspiciuni tatalui sau. Pentru a reduce zgomotul produs, inculpatii au incercat sa sparga bancomatul in interiorul dubei si, dupa mai multe ore in care au incercat, pe rand, folosind flexuri si rangi, au reusit. Inculpatul PMM a scos banii din casete si i-a pus in pungi, dupa care au asezat instrumentele pe etajerele garajului. Inculpatii MS si PMM, pentru ajutorul acordat, i-au dat lui “MI” suma de 20.000.000 lei. Dupa ce au parasit garajul, susnumitii au abandonat bancomatul pe drumul dintre localitatile H si S si, la scurt timp, inculpatii s-au despartit de conducatorul autovehiculului si s-au deplasat la locuinta lui MS de pe str. C, unde au impartit banii. Pentru ajutorul dat, BS a primit suma de 200.000.000 lei, iar diferenta pana la 1.800.000.000 lei au impartit-o in mod egal MS, PMM, SC si GE. Pe parcursul urmaririi penale, persoana “MI” nu a fost identificata, fapt pentru care s-a dispus disjungerea cauzei.
De asemenea instanta constata ca aceasta situatie de fapt este confirmata de aceleasi probe care sustin si sustragerea de catre inculpati a autovehiculului marca M, cu nr. ….., folosit la transportarea bancomatului sustras. In plus, declaratiile inculpatilor in care descriu amanuntit modul in care au procedat pentru sustragerea bancomatului si pentru scoaterea banilor si procesul verbal de reconstituire a faptei (de la fila 78 din vol. VII al dosarului de urmarire penala), se coroboreaza cu mijloacele materiale de proba constand in lacatele aruncate si resturile bancomatului abandonate de inculpati pe drumul ce leaga comuna S de comuna H, vazute de martori DG si CSO. Martorul PND a declarat ca l-a recunoscut pe inculpatul P in noaptea in care s-a produs furtul, in fata oficiului Postal din Z, cand l-a intrebat pe acesta unde se afla Fabrica de hartie din Z. Conform procesului verbal din 10.01.2005, de la filele 149-150 din vol. VII al dosarului de urmarire penala, acest martor a indicat fotografia inculpatului P ca fiind persoana pe care a intrebat-o in noaptea respectiva despre fabrica de hartie din Z. Avand in vedere perioada mare de timp scursa de la data incidentului pana la data la care acest martor a fost audiat in instanta, se apreciaza ca declaratia acestuia din faza de urmarire penala este cea corecta, deoarece a fost mai aproape de data producerii incidentului si nu a intervenit factorul uitarii. La fel martorii LI si TG, care au declarat ca in data de 24.12.2004 au vazut mai multe persoane printre care si inculpatul MS, in apropierea zonei in care autovehiculul cu care au transportat bancomatul a fost abandonat si i-au ajutat pe acestia sa mute bancomatul dintr-un autovehicul in altul, fara sa stie despre ce este vorba. De asemenea, declaratiile martorilor CS si VB, angajatii service-ului SC N SRL, confirma cele sustinute de inculpati in declaratiile de la urmarirea penala, ca dupa sustragerea bancomatului au mers la acest service auto, apartinand tatalui inculpatului BS si cu ajutorul sculelor de aici au desfacut bancomatul si au luat banii din casete. Recunoasterea constanta de catre inculpati a faptelor savarsite rezulta si din procesele verbale de prezentare a materialului de urmarire penala, aflate la filele 302-306 din vol. VII al dosarului de urmarire penala.
Avand in vedere ca din declaratiile inculpatilor reiese ca acestia, dupa ce au scos banii din casete, i-au dat inculpatului BS suma de 20000 RON pentru faptul ca i-a ajutat sa desfaca bancomatul la service-ul tatalui sau, instanta a pus in discutie schimbarea incadrarii juridice pentru acest inculpat, din infractiunea de favorizarea infractorului, prevazuta de art. 264 C.pen. in infractiunea de tainuire, prevazuta de art. 221 alin. 1 C.pen. Intrucat, diferenta dintre cele doua infractiuni consta in aceea ca in cazul infractiunii de tainuire, ajutorul acordat faptuitorilor se face in schimbul unui folos material (fiind o infractiune contra patrimoniului), in timp ce la infractiunea de favorizare a infractorului ajutorul se acorda dezinteresat, doar pentru a se asigura ingreunarea sau zadarnicirea urmaririi penale sau folosul infractiunii (fiind o infractiune contra infaptuirii justitiei), in temeiul art. 334 C.pr.pen. instanta va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei savarsite de inculpatul BS, din infractiunea prevazuta de art. 264 C.pen. in infractiunea prevazuta de art. 221 alin. 1 C.pen.
SC “BP” SA se constituie parte civila cu suma de 2.470.725.463 lei.
In drept fapta inculpatilor PMM, GE, MS si SC care, in data de 23/24.12.2004, pe timp de noapte si in loc public au sustras bancomatul din incinta P.T.T.R. Z, cauzand un prejudiciu total in valoare de 2.470.725.463 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de “furt calificat” prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i si alin.4 din Codul penal.
Fapta inculpatului BS care, in data de 24.12.2004, i-a ajutat pe inculpatii GE, MS, PMM si SC, fara o intelegere stabilita anterior sau in timpul savarsirii infractiunii, sa desfaca bancomatul in garajul apartinand familiei sale, pentru a asigura produsul infractiunii, urmarind un interes material pentru sine, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tainuire, prev. de art.221 alin. 1 din Codul penal.
In fapt s-a retinut la punctul 6 din rechizitoriu ca inculpatii PMM, GE, MS si BS, in data de 16.01.2005, in jurul orelor 03:20, au incercat, prin efractie, sa sustraga bancomatul B.C.R. S, amplasat in loc public, executarea fiind intrerupta de interventia lucratorilor Departamentului Politiei de Interventie Rapida S.
Instanta retine ca inculpatii PMM, MS, GE si BS au hotarat, in cursul lunii ianuarie 2005, sa sustraga un alt bancomat. Asa cum rezulta din notele de redare a convorbirilor telefonice, initial au intentionat sa opereze in orasul Bacau, dar din motive necunoscute au abandonat acest plan. In cursul lunii ianuarie, fiind incadrati informativ, s-a stabilit ca inculpatul PMM s-a aflat in orasele S si PN, de unde a procurat instrumentele necesare noii actiuni. Dupa stabilirea locatiei unde urmau sa opereze si procurarea instrumentelor, inculpatul PMM le-a cerut inculpatilor GE, MS si BS sa vina la S. Inculpatul PMM a procurat instrumentele necesare, inclusiv hartie de impachetat si saci de hartie pentru transportul banilor (vol.IV al dosarului de urmarire penala, f. 23). Din randurile “Brigazii”, inculpatul SC a fost exclus de comun acord de membrii ei. In baza rezolutiei infractionale luate, in data de 13.01.2005, inculpatii au parasit municipiul B cu autoturismele F si A si, pana la data de 15.01.2005, s-au cazat in diverse locatii, pregatind planul de actiune. In data de 15.01.2005, in jurul orelor 22:55, inculpatii au intrat in municipiul S cu autoturismele FP cu numarul de inmatriculare …, condus de inculpatul PMM si cu A cu numarul de inmatriculare ….condus de BS. Langa Casa de Cultura a municipiului S, inculpatii au parcat autoturismele si s-au deplasat la barul “L” situat pe str. CD, de unde au studiat un bancomat apartinand B. In jurul orelor 23:20, inculpatii s-au urcat in autoturisme si le-au parcat in fata SC “A” SA dupa care au analizat un alt bancomat apartinand B. situat in fata SC “M” SA S. Actionand conform planului, au parasit zona si, cu autoturismele, s-au deplasat cu viteza redusa pe strazile municipiului S, verificand daca sunt urmariti. La orele 24:30, au servit masa in restaurantul V, iar la circa 50 minute au revenit la SC “M” SA, unde au reverificat zona, purtand manusi de protectie. Cei patru s-au apropiat de zona vizata unde, inculpatii MS si BS au taiat geamul lateral al chioscului in care se afla bancomatul si s-au retras in parcarea din fata bazarului S, intrucat nu cunosteau daca bancomatul este prevazut cu sistem de securitate. In jurul orelor 03:10, vazand ca zona este libera, cei patru inculpati s-au urcat in autoturismul Ford Probe, pe care inculpatul PMM l-a parcat la circa 20 de metri de bancomat, pe carosabil. Avand aparatul de sudura asupra lor, inculpatii MS si BS au patruns in spatiul unde era amplasat bancomatul si au inceput sa taie carcasa din tabla a aparatului, timp in care GE si PMM supravegheau zona si pastrau telefonic legatura. In timp ce operau, PMM i-a anuntat telefonic ca se apropie o persoana de bancomat, respectiv martorul AV cu autoturismul D, de culoare grena, cu numarul de inmatriculare …. La orele 03:20, lucratori din cadrul Departamentului Politiei de Interventie Rapida S au intervenit si i-au retinut pe MS si BS, somandu-i pe GE si PMM sa nu paraseasca zona. Pentru ca nu au raspuns somatiei, lucratorii Ministerului Administratiei si Internelor au executat focuri de arma asupra autoturismului F, dar acestia au reusit sa se sustraga urmaririi. La scurt timp, inculpatii au abandonat autoturismul pe str. P din orasul S si cu un s-au deplasat la PN, de unde s-au urcat intr-un autobuz cu destinatia B. In data de 17.01.2005, cei doi s-au deplasat cu autoturismul in orasul S pentru a angaja avocati celor doi retinuti. La intoarcere spre B, fiind dati in urmarire generala, au fost retinuti, pe raza comunei O de un echipaj al Politiei Rutiere C, de unde, la scurt timp, au fost preluati de lucratorii Serviciului de Investigatii Criminale B.
Instanta retine ca situatia de fapt descrisa rezulta din declaratiile inculpatilor date in fata organelor de urmarire penala, precum si din procesul verbal de constatare a efectuarii unor acte premergatoare si inregistrarile efectuate de organele de urmarire, avand in vedere ca aceasta infractiune s-a comis in timp ce inculpatii erau supravegheati de organele de urmarire, care au si intervenit surprinzandu-i in flagrant (conform procesului verbal de constatare a infractiunii flagrante de la filele 10-12 din vol. IV al dosarului de urmarire penala). Din referatul privind urmarirea operativa (de la filele 110-111 din vol. VI al dosarului de urmarire penala) precum si din procesele verbale si fotografiile de la filele 83-122 din vol. IV al dosarului de urmarire penala rezulta in mod clar modul de actiune al inculpatilor pentru savarsirea acestei fapte. In plus, spre deosebire de celelalte infractiuni, pentru aceasta infractiune declaratiile originale ale inculpatilor, prin care recunosc si descriu savarsirea faptei se regasesc in vol. IV al dosarului de urmarire penala, la filele 39-79. De fapt, actiunea de luare a bancomatului nu s-a finalizat din cauza interventiei organelor de urmarire penala, care au reusit sa-i retina pe inculpatii MS si BS, ceilalti doi fiind retinuti pe raza comunei O de un echipaj al Politiei Rutiere C. De asemenea, pregatirea si inceperea executarii actiunii de sustragere a bancomatului din S rezulta din convorbirile purtate de inculpati in perioada anterioara savarsirii acestei fapte, chiar daca acestia au folosit anumite coduri.
B.. – Sucursala S nu s-a constituit parte civila in cauza.
In drept, fapta inculpatilor PMM, GE, MS si BS care, in data de 16.01.2005, in jurul orelor 03:20, au incercat, prin efractie, sa sustraga bancomatul B.C.R. S, amplasat in loc public, executarea fiind intrerupta de interventia lucratorilor Departamentului Politiei de Interventie Rapida S, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de “ tentativa la furt calificat” prev. de art.20 rap. la 208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, e, g si i din Codul penal.
In fapt s-a retinut la punctul 7 din rechizitoriu coinculpatilor PMM, GE, MS si SC, de a se asocia in scopul savarsirii uneia si ulterior a mai multor infractiuni, in sensul ca au pus bazele unor planuri infractionale bine stabilite, care le-au asigurat partial reusita. S-a sustinut ca fata de modul de organizare conceput de inculpati, s-a concluzionat ca, desi s-au asociat in vederea comiterii de infractiuni, organizarea lor nu a avut caracterul unui grup infractional organizat, asa cum este prevazut de art.2 lit.a din Legea nr.39/21.01.2003, intrucat grupul s-a format ocazional in scopul comiterii imediate a unor infractiuni si nu a avut o continuitate sau o structura determinata. Fata de aceste considerente s-a considerat ca din acest punct de vedere, incadrarea juridica corecta este cea prevazuta de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal. Pentru existenta acestei infractiuni este suficient, ca si in speta, sa fi intervenit un acord fara echivoc privind asocierea si scopul acesteia, infractiunea consumandu-se in momentul realizarii acestui consens. Infractiunea prev. de art.323 din Codul penal, presupune ca si in prezenta cauza o intovarasire de o oarecare durata, in vederea realizarii unui scop infractional comun. Considerand ca sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni s-a procedat la extinderea urmaririi penale fata de inculpatii PMM, GE, SC si MS sub aspectul comiterii infractiunii prev.de art.323 alin.2 din Codul penal.
Fata de contributia inculpatului BS s-a considerat ca in sarcina acestuia nu se poate retine comiterea infractiunii prev. de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal, intrucat acesta nu a participat la elaborarea planului infractional, ci doar a asigurat produsul infractiunii.
Instanta apreciaza ca existenta infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni rezulta din modul in care inculpatii PM, MS, GE si SC au inteles sa se organizeze in vederea savarsirii de infractiunilor de furt, incepand cu furtul de autoturisme si continuand apoi cu furtul de bancomate. Acestia formau un grup omogen, cu caracter permanent, ce avea ca preocupare savarsirea de infractiuni de furt. Din declaratiile inculpatilor rezulta ca acestia foloseau intre ei si o denumire specifica unui grup infractional, pentru a denumi asocierea pe care o formau, si anume “brigada”. Organizarea furturilor de autoturisme si specializarea dobandita de inculpati in savarsirea de infractiuni de furt de autovehicule si de bancomate denota de asemenea vointa inculpatilor de asociere in scopul savarsirii acestor infractiuni. La fel planul amanuntit intocmit de inculpati de fiecare data cand au actionat pentru furtul autovehiculelor si a bancomatelor, impartirea sarcinilor, faptul ca de regula inculpatul P coordona activitatea grupului, acest lucru chiar fiindu-i reprosat de inculpatul GE in timpul sustragerii bancomatului de la Z, impune concluzia existentei unei asocieri in vederea savarsirii de infractiuni.
In drept, fapta inculpatilor PMM, GE, MS si SC, de a se asocia in scopul savarsirii uneia si ulterior a mai multor infractiuni, in sensul ca au pus bazele unor planuri infractionale bine stabilite, care le-au asigurat partial reusita, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de “asociere in vederea comiterii de infractiuni” prev. de art.323 alin.1 si 2 din Codul penal.
La punctul 8 din rechizitoriu s-a retinut ca inculpatul GE, in data de 29.11.2004, pe timp de noapte, a condus pe drumurile publice din municipiul B autoturismul marca Dacia, cu numarul de inmatriculare …., fara a poseda permis de conducere si, fiind surprins in trafic, a refuzat cererea expresa a organelor de politie, in sensul supunerii recoltarii probelor biologice.
Instanta retine ca in data de 29.11.2004, cu ocazia unui control efectuat de organele de politie pe str. I.L.C din B, inculpatul GE a fost surprins conducand autoturismul marca Dacia cu numarul de inmatriculare …., apartinand SC “P” SRL, avandu-le pasagere pe martorele ML si MR. Organele de politie i-au solicitat documentele, ocazie cu care au constatat ca inculpatul GE nu poseda carnet de conducere pentru nici o categorie si l-au invitat la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta B, in vederea recoltarii probelor biologice. Inculpatul GE a recunoscut ca a consumat bauturi alcoolice, dar a refuzat recoltarea, motivand ca nu a condus autoturismul. Fiind audiat pe parcursul urmaririi penale, a declarat ca a refuzat recoltarea probelor biologice, intrucat este “alergic la ac”. Teama de a i se face o injectie nu poate inlatura raspunderea penala, atat timp cat legea nu prevede o astfel de cauza exoneratoare. Cererea organelor de politie de a se supune recoltarii probelor biologice a fost expresa, clara, iar in prezenta martorilor MR, ML, BC si BM, inculpatul a refuzat. Pe parcursul cercetarilor efectuate a rezultat ca autoturismul sustras apartinand SC “P” SRL fusese incredintat lui BS in calitate de angajat al acestui agent economic. Fiind audiat despre imprejurarile in care autoturismul a ajuns in posesia inculpatului GE, inculpatul BS a declarat ca i-a dat cheile autoturismului in timp ce se aflau in Restaurantul “I” de pe str. AV, fara a cunoaste ca acesta nu poseda permis de conducere. Urmare cercetarilor efectuate a rezultat ca, in data de 29.11.2004, inculpatii SC, GE si BS, insotiti de martorele ML si ML au fost implicati in barul “I “ situat pe str. A.V intr-o altercatie cu un grup de persoane, fapt pentru care BS i-a dat cheile autoturismului si i-a spus lui GE sa duca fetele in masina. La fata locului, urmare conflictului existent in restaurant, au sosit organele de politie moment in care inculpatul GE s-a urcat la volanul autoturismului si cu cele doua pasagere a parasit zona. Organele de politie au pornit in urmarirea inculpatului GE, reusind sa-l opreasca pe str. I.L.C.
In cauza, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de GE sub aspectul comiterii infractiunii de furt de folosinta prev. de art.208 alin.4, art.209 alin.1 lit.e, g si i din Codul penal, intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, dat fiind faptul ca nu a existat o sustragere in sensul prevazut de legiuitor. De asemenea, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de BS sub aspectul comiterii infractiunii de incredintare a unui autoturism unei persoane care nu poseda permis de conducere fapta prev. de art.78 alin.3 din O.U.G. nr.195/2002, intrucat exista una dintre cauzele care inlatura caracterul penal al faptei, respectiv eroarea de fapt, in sensul ca nu a cunoscut faptul ca GE nu poseda permis de conducere.
Instanta constata ca aceasta situatie de fapt, retinuta de procuror in rechizitoriu, rezulta din declaratia inculpatului GE data in fata organelor de urmarire penala, in care recunoaste faptele, din procesul verbal de depistare si raportul din data de 30.11.2004, din care reiese ca inculpatul a fost surprins la volanul autoturismului si a refuzat recoltarea probelor biologice si din declaratiile martorelor MR si MLL, care au fost cu inculpatul in autoturism si au declarat ca acesta a condus autoturismul D , cu nr. ….., dupa care a refuzat sa I se recolteze probe biologice. Sustinerea inculpatului ca ar fi refuzat acest lucru deoarece este alergic la ac nu poate fi retinuta deoarece nu este sustinuta de nicio proba, iar inculpatul si martorele au declarat ca acesta a consumat bauturi alcoolice inainte de a se urca la volan, aspect care justifica mai degraba refuzul inculpatului de a se supune recoltarii probelor biologice. Faptul ca inculpatul GE nu poseda permis de conducere rezulta din adresa de la fila 9 din vol. III al dosarului de urmarire penala, emisa de SJEIP B. In consecinta se constata ca inculpatul GE a condus la data de 29.11.2004 pe drumul public autoturismul marca D, cu numarul de inmatriculare …., fara a poseda permis de conducere si la cererea organelor de politie a refuzat sa se supuna recoltarii probelor biologice.
In drept, faptele inculpatului GE care, in data de 29.11.2004, pe timp de noapte, a condus pe drumurile publice din municipiul B autoturismul marca D, cu numarul de inmatriculare …., fara a poseda permis de conducere si, fiind surprins in trafic, a refuzat cererea expresa a organelor de politie, in sensul supunerii recoltarii probelor biologice, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, fara a poseda permis de conducere prev. de art.78 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 si de refuz de recoltare a probelor biologice, in vederea stabilirii alcoolemiei, prev. de art.79 alin.4 din O.U.G. nr.195/2002.
Fata de gravitatea faptelor retinute in sarcina inculpatului PMM, de savarsirea acestora intr-un interval relativ scurt de timp, printr-o asociere infractionala cu ceilalti inculpati, fata de lipsa condamnarilor anterioare ale acestuia, dar tinand cont si de recunoasterea faptelor in fata organelor de urmarire penala si vazand criteriile de individualizare a pedepselor prevazute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), instanta va aplica acestuia o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 1 din rechizitoriu, o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i C.pen., descrisa la pct. 2 din rechizitoriu, o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru infrcatiunea de tentativa la furt calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g si i C.pen. descrisa la pct. 3 din rechizitoriu, o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 4, art. 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 4 din rechizitoriu, o pedeapsa de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i si alin. 4 C.pen. descrisa la pct. 5 din rechizitoriu, o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru infractiunea de tentativa la furt calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 6 din rechizitoriu si o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, prevazuta de art. 323 alin. 1 si 2 C.pen. descrisa la pct. 7 din rechizitoriu.
Instanta a considerat ca modul de actiune pentru sustragerea autovehiculelor apartinand partilor vatamate PC, AD si BV, denota o specializare a inculpatului in savarsirea acestor infractiuni, iar faptul ca autoturismul partii vatamate PC nu a mai fost recuperat, fiind instrainat unor persoane necunoscute, atrage o agravare a gradului de pericol social, ce justifica aplicarea cate unei pedepse de 4 ani inchisoare pentru fiecare infractiune din cele mentionate, cu un an peste limita speciala de 3 ani. Faptul ca tentetiva de furt calificat savarsita in dauna partii vatamate TG nu s-a soldat cu producerea vreunui prejudiciu, precum si modul de actiune al inculpatului, planuirea faptei, pandirea victimei, justifica aplicarea unei pedepse de 2 ani inchisoare pentru aceasta infractiune, fata de limita minima speciala de 1 an si 6 luni. In ce priveste infractiunea descrisa la punctul 5 din rechizitoriu, referitoare la furtul bancomatului din Z la stabilirea pedepsei de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani instanta a tinut cont de faptul ca limitele speciale de pedeapsa prevazute pentru aceasta fapta sunt foarte ridicate, prejudiciul produs prin savarsirea faptei nu depaseste cu mult pragul de 200000 lei pentru retinerea variantei agravante privind producerea consecintelor deosebit de grave, inculpatul a recunoscut fapta in fata organelor de urmarire penala si nu are antecedente penale. Faptul ca inculpatul a uzat de dreptul de a nu da declaratie in fata instantei de judecata nu poate atrage consecinte defavorabile cu privire la cuantumul pedepsei aplicate. Intrucat legea prevede luarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pentru aceasta infractiune, vazand natura infractiunii si gradul de pericol social al acesteia, se va dispune si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, deoarece fapta savarsita l-a facut pe inculpat nedemn sa exercite dreptul de a fi ales si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. De asemenea, la stabilirea pedepsei de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea tentativei de furt a bancomatului din orasul S, instanta a tinut cont de gradul ridicat de pericol social al acestei fapte, modul de actiune a faptuitorilor prin impartirea sarcinilor si coordonarea activitatilor desfasurate, de faptul ca prejudiciul nu s-a produs datorita interventiei organelor de politie in timpul desfasurarii actiunii de sustragere. Pentru stabilirea pedepsei de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni s-a tinut cont in principal de numarul relativ mare de infractiuni savarsite de inculpat impreuna cu ceilalti membrii ai grupului, gravitatea unora dintre aceste infractiuni, specializarea inculpatului, rolul jucat de acesta in cadrul grupului infractional.
Intrucat faptele retinute in sarcina inculpatului au fost savarsite mai inainte ca acesta sa fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt aplicabile prevederile referitoare la concursul de infractiuni, urmand ca in temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b C.pen. sa se dispuna contopirea pedepselor aplicate inculpatului, aplicandu-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, la care se va adauga un spor de 1 an inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute 11 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani. Sporul de un an inchisoare se va aplica tinandu-se cont de faptul ca au fost retinute in sarcina inculpatului savarsirea a sapte infractiuni in concurs, toate sanctionate cu pedeapsa inchisorii. In consecinta, acest spor reflecta pericol social reprezentat de celelalte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, care nu pot fi ignorate in aplicarea pedepsei rezultante.
Intrucat faptele retinute in sarcina inculpatului au fost savarsite mai inainte ca acesta sa fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt aplicabile prevederile referitoare la concursul de infractiuni, urmand ca in temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b C.pen. sa se dispuna contopirea pedepselor aplicate inculpatului, aplicandu-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, la care se va adauga un spor de 1 an inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute 11 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani. Sporul de un an inchisoare se va aplica tinandu-se cont de faptul ca au fost retinute in sarcina inculpatului savarsirea a sapte infractiuni in concurs, toate sanctionate cu pedeapsa inchisorii. In consecinta, acest spor reflecta pericol social reprezentat de celelalte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, care nu pot fi ignorate in aplicarea pedepsei rezultante.
Intrucat faptele retinute in sarcina inculpatului au fost savarsite mai inainte ca acesta sa fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt aplicabile prevederile referitoare la concursul de infractiuni, urmand ca in temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b C.pen. sa se dispuna contopirea pedepselor aplicate inculpatului, aplicandu-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, la care se va adauga un spor de 1 an inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute 11 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani. Sporul de un an inchisoare se va aplica tinandu-se cont de faptul ca au fost retinute in sarcina inculpatului savarsirea a sapte infractiuni in concurs, toate sanctionate cu pedeapsa inchisorii. In consecinta, acest spor reflecta pericol social reprezentat de celelalte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, care nu pot fi ignorate in aplicarea pedepsei rezultante.
In temeiul art. 71 C.pen. se va interzice inculpatului pe perioada executarii pedepsei principale drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., ca pedeapsa accesorie. Interzicerea dreptului de a alege nu se justifica, intrucat savarsirea faptelor nu au legatura cu exercitarea acestui drept. De asemenea nu se justifica nici interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c-e C.pen., deoarece infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu au legatura cu exercitarea acestor drepturi.
In temeiul art. 71 C.pen. se va interzice inculpatului pe perioada executarii pedepsei principale drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., ca pedeapsa accesorie. Interzicerea dreptului de a alege nu se justifica, intrucat savarsirea faptelor nu au legatura cu exercitarea acestui drept. De asemenea nu se justifica nici interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c-e C.pen., deoarece infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu au legatura cu exercitarea acestor drepturi.
In temeiul art. 71 C.pen. se va interzice inculpatului pe perioada executarii pedepsei principale drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., ca pedeapsa accesorie. Interzicerea dreptului de a alege nu se justifica, intrucat savarsirea faptelor nu au legatura cu exercitarea acestui drept. De asemenea nu se justifica nici interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c-e C.pen., deoarece infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu au legatura cu exercitarea acestor drepturi.
In temeiul art. 71 C.pen. se va interzice inculpatului pe perioada executarii pedepsei principale drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., ca pedeapsa accesorie. Interzicerea dreptului de a alege nu se justifica, intrucat savarsirea faptelor nu au legatura cu exercitarea acestui drept. De asemenea nu se justifica nici interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c-e C.pen., deoarece infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu au legatura cu exercitarea acestor drepturi.
In temeiul art. 88 alin. 1 C.pen. se vor deduce din pedeapsa aplicata perioadele retinerii si arestarii preventive a inculpatului in prezenta cauza, de la 18.01.2005 pana la 14.11.2006, de la 20.05.2008 pana la 12.09.2008 si de la 14.04.2009 la zi, asa cum reiese din adresele de la filele 47 si 51 din vol. X al dosarului instantei, emise de IPJ B si Penitenciarul Codlea.
In temeiul art. 350 alin. 1 C.pr.pen. se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului PMM, avand in vedere ca motivele care au stat la baza luarii acestei masuri justifica in continuare privarea de libertate a inculpatului. Astfel, acesta nu a putut indica o adresa de domiciliu, in cazul in care va fi lasat in libertate. Acest fapt creeaza temerea ca inculpatul nu va putea fi citat in mod corespunzator, pentru a se putea asigura desfasurarea in continuare a procesului penal fata de acesta. De asemenea, gravitatea faptelor savarsite, incalcarea repetata a masurii de a nu parasi localitatea, fapt care a dus la arestarea de trei ori a inculpatului in prezenta cauza, constituie motive de mentinere a masurii arestarii preventive a inculpatului in continuare.
Fata de gravitatea faptelor retinute in sarcina inculpatului SC, de savarsirea acestora intr-un interval relativ scurt de timp, printr-o asociere infractionala cu ceilalti inculpati, fata de lipsa condamnarilor anterioare ale acestuia, dar tinand cont si de recunoasterea faptelor in fata organelor de urmarire penala si vazand criteriile de individualizare a pedepselor prevazute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), instanta va aplica acestuia o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 1 din rechizitoriu, o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i C.pen., descrisa la pct. 2 din rechizitoriu, o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 4, art. 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 4 din rechizitoriu, o pedeapsa de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i si alin. 4 C.pen. descrisa la pct. 5 din rechizitoriu si o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, prevazuta de art. 323 alin. 1 si 2 C.pen. descrisa la pct. 7 din rechizitoriu.
Instanta a apreciat ca modul de actiune pentru sustragerea autovehiculelor apartinand partilor vatamate PC, AD si BV, denota o specializare a inculpatului in savarsirea acestor infractiuni. S-a avut in vedere si faptul ca inculpatul nu a recunoscut in totalitate savarsirea acestor fapte, sustinand ca doar a stat in masina, aspect infirmat de probele administrate in cauza, iar autoturismul partii vatamate PC nu a mai fost recuperat, fiind instrainat unor persoane necunoscute, toate acestea atragand o agravare a gradului de pericol social, ce justifica aplicarea cate unei pedepse de 4 ani inchisoare pentru fiecare infractiune din cele mentionate, cu un an peste limita speciala de 3 ani. In ce priveste infractiunea descrisa la punctul 5 din rechizitoriu, referitoare la furtul bancomatului din Z, la stabilirea pedepsei de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani instanta a tinut cont de faptul ca limitele speciale de pedeapsa prevazute pentru aceasta fapta sunt foarte ridicate, prejudiciul produs prin savarsirea faptei nu depaseste cu mult pragul de 200000 lei pentru retinerea variantei agravante privind producerea consecintelor deosebit de grave, inculpatul a recunoscut fapta in fata organelor de urmarire penala si nu este recidivist. Faptul ca inculpatul a uzat de dreptul de a nu da declaratie in fata instantei de judecata nu poate atrage consecinte defavorabile cu privire la cuantumul pedepsei aplicate. Intrucat legea prevede luarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pentru aceasta infractiune, vazand natura infractiunii si gradul de pericol social al acesteia, se va dispune si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, deoarece fapta savarsita l-a facut pe inculpat nedemn sa exercite dreptul de a fi ales si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. Pentru stabilirea pedepsei de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni s-a tinut cont in principal de numarul relativ mare de infractiuni savarsite de inculpat impreuna cu ceilalti membrii ai grupului, gravitatea unora dintre aceste infractiuni, specializarea inculpatului, rolul jucat de acesta in cadrul grupului infractional si faptul ca acesta s-a sustras judecatii, dispunandu-se arestarea in lipsa a acestuia prin incheierea de sedinta din data de 8.04.2009 a Tribunalului B, data in prezentul dosar. De mentionat ca desi inculpatul a avut termenul in cunostinta, asa cum s-a constatat prin incheierea de sedinta din data de 6.05.2009 si I se pusese in vedere sa se prezinte de fiecare data in fata instantei de judecata, acesta nu a respectat masurile si obligatiile instantei si nu s-a mai prezentat in instanta, motiv pentru care a fost arestat in lipsa. Mandatul de arestare emis in lipsa nu a fost pus in pana la ramanerea in pronuntare a cauzei, deoarece inculpatul s-a sustras de la judecata.
Intrucat faptele retinute in sarcina inculpatului au fost savarsite mai inainte ca acesta sa fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt aplicabile prevederile referitoare la concursul de infractiuni, urmand ca in temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b C.pen. sa se dispuna contopirea pedepselor aplicate inculpatului, aplicandu-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, la care se va adauga un spor de 1 an inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute 11 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani. Sporul de un an inchisoare se va aplica tinandu-se cont de faptul ca au fost retinute in sarcina inculpatului savarsirea a cinci infractiuni contra patrimoniului, in concurs, toate sanctionate cu pedeapsa inchisorii. In consecinta, acest spor reflecta pericol social reprezentat de celelalte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, care nu pot fi ignorate in aplicarea pedepsei rezultante.
In temeiul art. 88 alin. 1 C.pen. se vor deduce din pedeapsa aplicata perioadele retinerii si arestarii preventive a inculpatului in prezenta cauza, de la 16.01.2005 pana la 14.11.2006 si de la 12.03.2007 pana la 15.06.2007, asa cum reiese din adresele de la filele 47 si 51 din vol. X al dosarului instantei, emise de IPJ B si Penitenciarul Codlea.
In temeiul art. 350 alin. 1 C.pr.pen. se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului SC, dispusa in lipsa acestuia, prin incheierea de sedinta din data de 8.04.2009 a Tribunalului B, data in prezentul dosar, avand in vedere ca motivele care au stat la baza luarii acestei masuri justifica in continuare privarea de libertate a inculpatului. Astfel, acesta nu s-a prezentat in fata instantei de judecata, asa cum avea obligatia si nu a respectat masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu. De asemenea, gravitatea faptelor savarsite, incalcarea repetata a masurii de a nu parasi localitatea, fapt care a dus la arestarea de repetata a inculpatului in prezenta cauza, constituie motive de mentinere a masurii arestarii preventive luata in lipsa inculpatului.
In ce priveste infractiunile retinute in sarcina inculpatului MSM, fata de gravitatea faptelor, de savarsirea acestora intr-un interval relativ scurt de timp, printr-o asociere infractionala cu ceilalti inculpati, fata de lipsa condamnarilor anterioare ale acestuia, dar tinand cont si de recunoasterea faptelor in fata organelor de urmarire penala si vazand celelalte criterii de individualizare a pedepselor prevazute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), instanta va aplica acestuia o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru infrcatiunea de tentativa la furt calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g si i C.pen. descrisa la pct. 3 din rechizitoriu, o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 4, art. 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 4 din rechizitoriu, o pedeapsa de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i si alin. 4 C.pen. descrisa la pct. 5 din rechizitoriu, o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru infractiunea de tentativa la furt calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 6 din rechizitoriu si o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, prevazuta de art. 323 alin. 1 si 2 C.pen., descrisa la pct. 7 din rechizitoriu.
Instanta a apreciat ca faptul ca tentativa de furt calificat savarsita in dauna partii vatamate TG nu s-a soldat cu producerea vreunui prejudiciu, precum si modul de actiune al inculpatului, planuirea faptei, pandirea victimei, justifica aplicarea unei pedepse de 2 ani inchisoare pentru aceasta infractiune, fata de limita minima speciala de 1 an si 6 luni. Furtul autovehiculului apartinand partii vatamate BV a fost savarsit de inculpat impreuna cu ceilalti coinculpati din prezenta cauza pentru a-si inlesni furtul bancomatului de la Z, modul de actiune al inculpatilor relevand o oarecare specializare a acestora, fapt care justifica aplicarea unei pedepse de 4 ani inchisoare, cu un an peste limita minima speciala de 3 ani inchisoare. In ce priveste infractiunea descrisa la punctul 5 din rechizitoriu, referitoare la furtul bancomatului din Z, la stabilirea pedepsei de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani instanta a tinut cont de faptul ca limitele speciale de pedeapsa prevazute pentru aceasta fapta sunt foarte ridicate, prejudiciul produs prin savarsirea faptei nu depaseste cu mult pragul de 200000 lei pentru retinerea variantei agravante privind producerea consecintelor deosebit de grave, inculpatul a recunoscut fapta in fata organelor de urmarire penala si nu are antecedente penale. Faptul ca inculpatul a uzat de dreptul de a nu da declaratie in fata instantei de judecata nu poate atrage consecinte defavorabile cu privire la cuantumul pedepsei aplicate. Intrucat legea prevede luarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pentru aceasta infractiune, vazand natura infractiunii si gradul de pericol social al acesteia, se va dispune si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, deoarece fapta savarsita l-a facut pe inculpat nedemn sa exercite dreptul de a fi ales si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. De asemenea, la stabilirea pedepsei de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea tentativei de furt a bancomatului din orasul S, instanta a tinut cont de gradul ridicat de pericol social al acestei fapte, modul de actiune a faptuitorilor prin impartirea sarcinilor si coordonarea activitatilor desfasurate, de faptul ca prejudiciul nu s-a produs doar datorita interventiei organelor de politie in timpul desfasurarii actiunii de sustragere. Pentru stabilirea pedepsei de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni s-a tinut cont in principal de numarul relativ mare de infractiuni savarsite de inculpat impreuna cu ceilalti membrii ai grupului, gravitatea unora dintre aceste infractiuni, specializarea inculpatului, rolul jucat de acesta in cadrul grupului infractional.
In temeiul art. 88 alin. 1 C.pen. se vor deduce din pedeapsa aplicata perioadele retinerii si arestarii preventive a inculpatului in prezenta cauza, de la 16.01.2005 pana la 14.11.2006, asa cum reiese din adresele de la filele 47 si 51 din vol. X al dosarului instantei, emise de IPJ B si Penitenciarul Codlea.
Se va consatata totodata ca fata de inculpat s-a dispus prin decizia penala nr. 738/R/13.11.2007 a Curtii de Apel B masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara fara incuviintarea instantei, masura valabila pe parcursul intregului proces penal sau pana la revocarea sau inlocuirea ei. Nu se impune revocarea acestei masuri, avand in vedere ca exista pericolul ca inculpatul sa se sustraga judecatii si executarii pedepsei, prin fuga in strainatate, avand in vedere cuantumul ridicat al pedepsei aplicate.
Fata de gravitatea faptelor retinute in sarcina inculpatului GE, de savarsirea acestora intr-un interval relativ scurt de timp, printr-o asociere infractionala cu ceilalti inculpati, fata de starea de recidiva postcondamnatorie in care au fost savarsite toate faptele, dar tinand cont si de recunoasterea faptelor in fata organelor de urmarire penala si vazand celelalte criterii de individualizare a pedepselor prevazute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), instanta va aplica acestuia o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 4, art. 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 4 din rechizitoriu, o pedeapsa de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art. art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e, g si i si alin. 4 C.pen. descrisa la pct. 5 din rechizitoriu, o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru infractiunea de tentativa la furt calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 6 din rechizitoriu, o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, prevazuta de art. 323 alin. 1 si 2 C.pen. descrisa la pct. 7 din rechizitoriu, o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 78 alin. 1 din OUG. nr. 195/2002 (art. 86 alin. 1 din OUG. nr. 195/2002 republicata), pentru fapta descrisa la pct. 8 din rechizitoriu si o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 79 alin. 4 din OUG. nr. 195/2002 (art. 87 alin. 5 din OUG. nr. 195/2002 republicata) cu aplicarea art. 13 C.pen, pentru fapta descrisa tot la pct. 8 din rechizitoriu.
Instanta a constatat ca furtul autovehiculului apartinand partii vatamate BV a fost savarsit de inculpat impreuna cu ceilalti coinculpati din prezenta cauza pentru a-si inlesni furtul bancomatului de la Z, modul de actiune al inculpatilor relevand o oarecare specializare a acestora, fapt care justifica aplicarea unei pedepse de 4 ani inchisoare, cu un an peste limita minima speciala de 3 ani inchisoare. In ce priveste infractiunea descrisa la punctul 5 din rechizitoriu, referitoare la furtul bancomatului din Z la stabilirea pedepsei de 10 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani instanta a tinut cont de faptul ca limitele speciale de pedeapsa prevazute pentru aceasta fapta sunt foarte ridicate, prejudiciul produs prin savarsirea faptei nu depaseste cu mult pragul de 200000 lei pentru retinerea variantei agravante privind producerea consecintelor deosebit de grave, inculpatul a recunoscut fapta in fata organelor de urmarire penala si a avut o atitudine corespunzatoare in fata instantei, prezentandu-se de cate ori a fost citat. Faptul ca inculpatul a uzat de dreptul de a nu da declaratie in fata instantei de judecata nu poate atrage consecinte defavorabile cu privire la cuantumul pedepsei aplicate. Intrucat legea prevede luarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi pentru aceasta infractiune, vazand natura infractiunii si gradul de pericol social al acesteia, se va dispune si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, deoarece fapta savarsita l-a facut pe inculpat nedemn sa exercite dreptul de a fi ales si de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. De asemenea, la stabilirea pedepsei de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea tentativei de furt a bancomatului din orasul S, instanta a tinut cont de gradul ridicat de pericol social al acestei fapte, modul de actiune a faptuitorilor prin impartirea sarcinilor si coordonarea activitatilor desfasurate, de faptul ca prejudiciul nu s-a produs doar datorita interventiei organelor de politie in timpul desfasurarii actiunii de sustragere. Pentru stabilirea pedepsei de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de asociere in vederea savarsirii de infractiuni s-a tinut cont in principal de numarul relativ mare de infractiuni savarsite de inculpat impreuna cu ceilalti membrii ai grupului, gravitatea unora dintre aceste infractiuni, specializarea inculpatului, rolul jucat de acesta in cadrul grupului infractional. In ce priveste infractiunile la regimul circulatiei pe drumurile publice, se constata ca infractiunea prevazuta de art. art. 79 alin. 4 din OUG. nr. 195/2002 (art. 87 alin. 5 din OUG. nr. 195/2002 republicata) era sanctionata cu o pedeapsa mai usoara la data savarsirii faptei, anume cu inchisoare de la 1 la 5 ani, motiv pentru care se va retine aplicarea C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) privind legea penala mai favorabila. Pentru aceste infractiuni, la stabilirea pedepselor de 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 78 alin. 1 din OUG. nr. 195/2002 (art. 86 alin. 1 din OUG. nr. 195/2002 republicata) si 2 ani inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art. 79 alin. 4 din OUG. nr. 195/2002 (art. 87 alin. 5 din OUG. nr. 195/2002 republicata) cu aplicarea C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) instanta a vut in vedere contextul savarsirii acestor infractiuni, anume pentru indepartarea martorelor ML si MRa din barul “I”, unde izbucnise un scandal, precum si recunoasterea faptelor de catre inculpat in fata organelor de urmarire penala.
Avand in vedere ca inculpatul a savarsit faptele in perioada liberarii conditionate din executarea pedepsei de de 4 ani inchisoare aplicata prin s. pen. nr. 1891/20.09.2002 a Judecatoriei B, dar mai inainte ca aceasta pedeapsa sa fie considerata ca executata, sunt incidente prevederile art. 37 lit. a C.pen. privind recidiva postcondamnatorie.
Avand in vedere ca faptele supuse judecatii au fost savarsite in perioada de liberare conditionata a inculpatului din executarea pedepsei de de 4 ani inchisoare aplicata prin s. pen. nr. 1891/20.09.2002 a Judecatoriei B, cu un rest ramas neexecutat de 594 de zile, in temeiul art. 61 alin. 1 si 2 C.pen. se va dispune revocarea acestui rest de pedeapsa, pe care il va contopi cu pedeapsa de 11 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani, aplicata prin prezenta sentinta, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe o perioada de 2 ani. Intrucat una din infractiuni a produs consecinte deosebit de grave, revocarea liberarii conditionate este obligatorie, potrivit art. 61 alin. 2 C.pen. Aceasta masura se impune si fata de celelelte infractiuni retinute in cauza, avand in vedere gravitatea acestora.
In temeiul art. 71 C.pen. se va interzice inculpatului pe perioada executarii pedepsei principale, drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen., ca pedeapsa accesorie. Interzicerea dreptului de a alege nu se justifica, intrucat savarsirea faptelor nu au legatura cu exercitarea acestui drept. De asemenea nu se justifica nici interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. c-e C.pen., deoarece infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu au legatura cu exercitarea acestor drepturi.
In temeiul art. 88 alin. 1 C.pen. se vor deduce din pedeapsa aplicata perioadele retinerii si arestarii preventive a inculpatului in prezenta cauza, de la 18.01.2005 pana la 20.12.2006, asa cum reiese din adresele de la filele 47 si 51 din vol. X al dosarului instantei, emise de IPJ B si Penitenciarul Codlea.
Se va consatata ca fata de inculpat s-a dispus prin incheierea din data de 21.11.2007 a Tribunalului B masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara fara incuviintarea instantei, masura valabila pe parcursul intregului proces penal sau pana la revocarea sau inlocuirea ei. Nu se impune revocarea acestei masuri, avand in vedere ca exista pericolul ca inculpatul sa se sustraga judecatii si executarii pedepsei, prin fuga in strainatate, avand in vedere cuantumul ridicat al pedepsei aplicate.
In ce priveste infractiunile retinute in sarcina inculpatului BS, fata de gravitatea faptelor, de adaptarea sa rapida la asocierea infractionala a celorlalti inculpati, fata de starea de recidiva postexecutorie, de sustragerea inculpatului de la judecata, dar tinand cont si de recunoasterea faptelor in fata organelor de urmarire penala si vazand celelalte criterii de individualizare a pedepselor prevazute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), instanta va aplica acestuia o pedeapsa de o pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru infractiunea de tainuire prevazuta de art. 221 alin. 1 C.pen., asa cum s-a dispus schimbarea incadrarii juridice pentru fapta de la pct. 5 din rechizitoriu si la o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru infractiunea de tentativa la furt calificat, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, lit. a, e, g si i C.pen. descrisa la pct. 6 din rechizitoriu.
Instanta va retine ca gravitatea faptei din care provine bunul tainuit, faptul ca tainuirea savarsita de inculpat a intervenit la scurt timp de la savarsirea furtului bancomatului din orasul Z, iar interventia sa a fost esentiala pentru a se asigura produsul infractiunii, ca inculpatul a apelat la service-ul auto al tatalui sau pentru a-i ajuta pe ceilalti inculpati sa scoata banii din bancomat, atitudinea sincera din cursul urmaririi penale dar si starea de recidivist a acestuia justifica aplicarea unei pedepse de trei ani inchisoare pentru infractiunea de tainuire. De asemenea, la stabilirea pedepsei de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea tentativei de furt a bancomatului din orasul S, instanta a tinut cont de gradul ridicat de pericol social al acestei fapte, modul de actiune a faptuitorilor prin impartirea sarcinilor si coordonarea activitatilor desfasurate, de faptul ca prejudiciul nu s-a produs doar datorita interventiei organelor de politie in timpul desfasurarii actiunii de sustragere, ca inculpatul este recidivist si s-a sustras de la judecata, fiind arestat in lipsa. De mentionat ca desi inculpatul a avut termenul in cunostinta, asa cum s-a constatat prin incheierea de sedinta din data de 6.05.2009 si I se pusese in vedere sa se prezinte de fiecare data in fata instantei de judecata, acesta nu a respectat masurile si obligatiile instantei si nu s-a mai prezentat in instanta, motiv pentru care a fost arestat in lipsa. Mandatul de arestare emis in lipsa nu a fost pus in executare pana la ramanerea in pronuntare a cauzei, deoarece inculpatul s-a sustras de la judecata.
Intrucat faptele retinute in sarcina inculpatului au fost savarsite mai inainte ca acesta sa fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt aplicabile prevederile referitoare la concursul de infractiuni, urmand ca in temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b C.pen. sa se dispuna contopirea pedepselor aplicate inculpatului, aplicandu-se pedeapsa cea mai grea, de 5 ani inchisoare, la care se va adauga un spor de 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute 5 ani si 6 luni inchisoare. Sporul de 6 luni inchisoare se va aplica tinandu-se cont de faptul ca au fost retinute in sarcina inculpatului savarsirea a sapte infractiuni in concurs, toate sanctionate cu pedeapsa inchisorii. In consecinta, acest spor reflecta pericol social reprezentat de celelalte infractiuni retinute in sarcina inculpatului, care nu pot fi ignorate in aplicarea pedepsei rezultante.
Avand in vedere ca inculpatul a savarsit faptele dupa executarea pedepsei de de 3 ani inchisoare aplicata prin s. pen. nr. 342/30.04.2002 a Judecatoriei B, sunt incidente prevederile art. 37 lit. b C.pen. privind recidiva postexecutorie.
In temeiul art. 88 alin. 1 C.pen. se vor deduce din pedeapsa aplicata perioadele retinerii si arestarii preventive a inculpatului in prezenta cauza, de la la 16.01.2005 pana la 21.09.2006, asa cum reiese din adresele de la filele 47 si 51 din vol. X al dosarului instantei, emise de IPJ B si Penitenciarul Codlea.
In temeiul art. 350 alin. 1 C.pr.pen. se va mentine masura arestarii preventive a inculpatului BS, dispusa in lipsa acestuia, prin incheierea de sedinta din data de 8.04.2009 a Tribunalului B, data in prezentul dosar, avand in vedere ca motivele care au stat la baza luarii acestei masuri justifica in continuare privarea de libertate a inculpatului. Astfel, acesta nu s-a prezentat in fata instantei de judecata, asa cum avea obligatia si nu a respectat masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu. De asemenea, gravitatea faptelor savarsite, incalcarea repetata a masurii de a nu parasi localitatea, fapt care a dus la arestarea de repetata a inculpatului in prezenta cauza, constituie motive de mentinere a masurii arestarii preventive luata in lipsa inculpatului.
Sub aspectul laturii civile a cauzei se constata ca partea vatamata PC s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 2000 de euro reprezentand contravaloarea autoturismului V cu nr. …, sustras de inculpatii PM si SC si nerecuperat in cursul cercetarilor. Avand in vedere ca e vorba de un autoturism marca VW, din anul 1991, cu 197000 Km parcursi, iar partea civila a fost lipsit o lunga perioada de timp de folosirea acestuia, instanta apreciaza ca suma solicitata drept despagubiri civile de catre partea civila PC este rezonabila. Constatand ca inculpatii PM si SC au recunoscut ca au sustras autoturismul respectiv si nu au contestat niciodata valoarea despagubirilor solicitarea de partea civila, in temeiul art. 346 raportat la art. 14 C.pr.pen. se va dispune obligarea acestora la plata despagubirilor civile catre partea civila PC, in suma de 2000 de euro. Fapta inculpatilor de sustragere a autoturismului reprezinta o fapta civila delictuala ce a provocat prejudicii materiale, iar potrivit art. 998 C.civ. inculpatii au obligatia de a repara prejudicial produs prin fapta lor.
Partea vatamata AD s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 2000 de euro reprezentand contravaloarea reparatiilor efectuate la autoturismul V cu nr….., sustras de inculpatii PM si SC si recuperat in cursul cercetarilor, insa cu avarii. De asemenea se mai sustine ca prejudicial se compune si din contravaloarea bateriei, a radiocasetofonului, a rotilor din portbagaj, ochelari de soare, cric, si a altor obiecte care se gaseau in autoturism la data furtului si nu s-au mai recuperate, precum si din cheltuielile efectuate pentru tractarea autoturismului. Avand in vedere ca de la data sustragerii de catre inculpati pana la abandonarea autoturismului acestuia I s-au adus o serie de stricaciuni, zgarieturi (consemnate in procesul verbal din 22.10.2004 de la filele 142-147 din vol. V al dosarului de urmarire penala), i s-au sustras elementele mentionate anterior, precum si o serie de obiecte din interior, iar partea civila a fost lipsit o lunga perioada de timp de folosirea acestuia, efectuand cheltuieli pentru recuperarea autoturismului din Localitatea C, judetul S, instanta apreciaza ca suma solicitata drept despagubiri civile de catre partea civila AD este rezonabila. Constatand ca inculpatii PM si SC au recunoscut ca au sustras autoturismul respectiv si nu au contestat niciodata valoarea despagubirilor solicitarea de partea civila, in temeiul art. 346 raportat la art. 14 C.pr.pen. se va dispune obligarea acestora la plata despagubirilor civile catre partea civila AD, in suma de 2000 de euro. Fapta inculpatilor de sustragere a autoturismului reprezinta o fapta civila delictuala, ce a produs prejudicii materiale, iar potrivit art. 998 C.civ. inculpatii au obligatia de a repara prejudicial produs prin fapta lor.
Partea vatamata BV s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 2000 de lei reprezentand contravaloarea distrugerilor provocate la autovehiculul M cu nr. …., sustras de inculpatii PM, Sc, MS si GE si recuperat in cursul cercetarilor, insa cu avarii. Astfel, din declaratia partii vatamate BV si din procesul verbal de cercetare la fata locului din 25.12.2004 (filele 17-18 din vol. V al dosarului de urmarire penala) rezulta ca la autovehiculul sustras contactul era distrus, firele taiate, usile din fata si din spate erau fortate, iar din interior lipsea un radiocasetofon si o bormasina. Avand in vedere ca de la data sustragerii de catre inculpati pana la abandonarea autovehiculului acestuia i s-au adus o serie de stricaciuni, mentionate anterior si s-au sustras o serie de obiecte din interior, instanta apreciaza ca suma solicitata drept despagubiri civile de catre partea civila BV este rezonabila. Constatand ca inculpatii PM, SC, MS si GE au recunoscut la urmarirea penala ca au sustras autoturismul respectiv si nu au contestat niciodata valoarea despagubirilor solicitarea de partea civila, in temeiul art. 346 raportat la art. 14 C.pr.pen. se va dispune obligarea acestora la plata despagubirilor civile catre partea civila BV, in suma de 2000 de lei. Fapta inculpatilor de sustragere a autoturismului reprezinta o fapta civila delictuala, ce a produs prejudicii materiale, iar potrivit art. 998 C.civ. inculpatii au obligatia de a repara prejudicial produs prin fapta lor.
Partea vatamata B SA s-a constituit parte civila cu suma de 2470725463 ROL, reprezentand 1842050000 ROL suma cu care era alimentat bancomatul la momentul sustragerii acestuia de catre inculpatii PM, SC, MS si GE, iar 628675463 ROL reprezenta valoarea bancomatului. Suma de bani care era in bancomat la data sustragerii acestuia rezulta prin scaderea din suma totala cu care a fost alimentat acesta la data de 21.12.2004, de 222000 RON, a sumelor extrase de clientii bancii pana la momentul furtului. Toate operatiunile efectuate la bancomat de catre clientii bancii erau transmise on line catre server, asa cum a declarat martorul SI in fata instantei de judecata, iar in perioada imediat anterioara furtului bancomatului nu au fost raportate defectiuni cu privire la functionarea bancomatului, astfel incat sa existe suspiciuni legate de suma de bani existenta in bancomat in momentul sustragerii. Acelasi martor a declarat ca daca ultima tranzactie a fost de exemplu la ora 2,00 si niciun client nu a reclamat discrepante intre suma solicitata si suma primita, inseamna ca suma raportata drept prejudiciu este exacta. De asemenea, suma de 628675463 ROL ramasa de amortizat din valoarea ATM-ului este exacta si exprima contravaloarea bancomatului distrus de inculpati dupa sustragere. Avand in vedere ca potrivit aceluiasi martor audiat de instanta, bancomatul era nou cand a fost instalat, fiind instalat in luna octombrie sau noiembrie a aceluiasi an, iar dupa distrugerea lui de catre inculpati nu a mai fost recuperate nimic care sa poata fi refolosit, in mod corect la valoarea prejudiciului s-a adaugat si aceasta suma, ramasa de amortizat din valoarea bancomatului. In consecinta, in temeiul art. 346 raportat la art. 14 alin. 3 lit. b C.pr.pen. se va dispune obligarea in solidar a inculpatilor PM, SC, MS si GE la plata sumei de 247072,54 lei (RON) catre partea civila SC B SA. Fata de prevederile art. 998 si urmatoarele C.civ. persoanele care au pricinuit o paguba sunt tinute solidar la repararea acesteia, iar inculpatii prin sustragerea bancomatului apartinand partii civile si ulterior distrugerea acestuia pentru a scoate banii din interior au pricinuit o paguba partii civile, egala cu suma da bani existenta in bancomat si contravaloarea acestuia. Avand in vedere ca inculpatul BS a savarsit infractiunea de tainuire in sensul ca a ajutat inculpatii sa scoata suma de bani din bancomat, primind in schimb suma de 20000 lei, asa cum au declarat inculpatii in faza de urmarire penala, in temeiul art. 346 raportat la art. 14 alin. 3 lit. b C.pr.pen. acesta va fi obligat de asemenea, in solidar cu ceilalti inculpati, la plata despagubirilor catre partea civila B SA insa in limita sumei primite, de 20000 lei. Fata de activitatea acestuia de tainuire nu se poate retine ca a contribuit la producerea prejudiciului decat in limita sumei primita.
Instanta constata ca in cauza s-a dispus de catre procuror, prin Ordonanta de aplicare a sechestrului din 17.01.2005, masura asiguratorie prevazuta de art. 165 C.pr.pen., cu privire la autoturismele Bcu nr. …, B cu nr. …., R cu nr. …, A cu nr. ….. si FP cu nr. …. apartinand inculpatilor SC, SM, GE si PMM. Avand in vedere ca aceasta masura nu a fost revocata pana in prezent, ea subzista in continuare pana la solutionarea definitiva a cauzei. Intrucat masura asiguratorie a fost luata pentru asigurarea repararii prejudiciului, iar prin prezenta sentinta inculpatii au fost obligati la plata despagubirilor civile in sume mai mari decat valoarea autovehiculelor, instanta apreciaza ca nu se impune revocarea masurii sechestrului asigurator dispus in cauza.
De asemenea, in cauza se constata ca procurorul a dispus ridicarea unor sume de bani si obiecte a caror provenienta nu poate fi justificata de inculpati, dispunandu-se predarea sumelor de bani ridicate de la inculpati catre reprezentantii partii civile B SA, in temeiul art. 109 alin. 5 C.pr.pen., potrivit procesului verbal incheiat de Parchetul de pe langa Tribunalul B la 23.03.2005, de la filele 293-296 din vol. VII al dosarului de urmarire penala. De asemenea, celelalte obiecte ridicate de la inculpati, au fost depuse in camera de corpuri delicate a IPJ B, conform Raportului IPJ B-Serviciul de Investigatii Criminale, de la filele 86-87 din vol. VI al dosarului de urmarire penala. Cu privire la aceste bunuri nu s-a dispus vreo masura asiguratorie, dispunandu-se in cursul judecatii, prin incheierea din 8.04.2008 a Tribunalului B, respingerea cererilor inculpatilor MS si GE de restituire a sumelor de bani si bunurilor ridicate.
Instanta constata ca in cauza nu sunt aplicabile prevederile art. 109 alin. 5 C.pr.pen. cu privire la sumele de bani ridicate de la inculpati si predate partii civile B SA. Aceste dispozitii legale se aplica, asa cum prevede si textul de lege, obiectelor ce servesc ca mijloc de proba, or sumele de bani ridicate de la inculpati nu pot fi incadrate in aceasta categorie. In primul rand nu se poate sustine ca e vorba de aceiasi bani sustrasi de la partea civila B SA, avand in vedere ca din bancomat a fost sustrasa o suma de bani in lei, iar de la inculpati au fost ridicate mai multe sume de bani in valuta si in lei. Avand in vedere acest aspect, nu exista certitudinea ca aceste sume de bani provin din cele sustrase de la partea civila B SA. In consecinta, sumele de bani ridicate de la inculpati, fiind prezumate ca apartin acestora si neexistand certitudinea ca provin din infractiunea savarsita impotriva partii civile B SA, nu pot forma decat obiectul unui sechestru asigurator, in vederea recuperarii prejudiciului produs partilor civile si nu al restituirii potrivit art. 109 alin. 5 C.pr.pen. sau potrivit art. 169 C.pr.pen.. De altfel, acelasi regim se va aplica si celorlalte obiecte ridicate de la inculpati, a caror provenienta nu poate fi justificata de acestia si care au fost ridicate de organele de urmarire si depuse in camera de corpuri delicte a IPJ B, fara a se fi luat vreo masura asiguratorie cu privire la acestea. Toate aceste sume bunuri urmeaza de asemenea a fi sechestrate, in vederea recuperarii prejudiciului.
In consecinta, in temeiul art. 353 raportat la art. 165 C.pr.pen. instanta va dispune luarea masurii asiguratorii a sechestrului cu privire la sumele de bani si bunurile ce apartin inculpatilor si ridicate de la inculpatii, dupa cum urmeaza:
– de la inculpatul PMM, cele mentionate in procesul verbal de perchezitie corporala din data de 17.01.2005, de la fila 189 din vol. V al dos. de urmarire penala si in Rapoartele IPJ B de la filele 82-87 din vol. VI al dos. de urmarire penala, (cu exceptia celor restituite, conform procesului verbal de la fila 145 din vol. VI al dosarului de urmarire penala)
– de la inculpatul SC, cele mentionate in procesul verbal de perchezitie domiciliara de la fila 58 din vol. VI al dosarului de urmarire penala, in procesul verbal de efectuare a perchezitiei corporale de la fila 106 din vol. VI al dosarului de urmarire penala si in Rapoartele IPJ B de la filele 82-87 din vol. VI al dos. de urmarire penala (cu exceptia celor restituite conform dovezii de la fila 81 din vol. VI al dosarului de urmarire penala)
– de la inculpatul SM, cele mentionate in procesul verbal de perchezitie din 16.01.2005 de la filele 31-32 si 38-42 din vol. VI al dos. de urmarire penala, procesul verbal de examinare de la fila 136 din. vol. VI al dosarului de urmarire penala, procesul verbal din 16.01.2005, de la filele 146 si 147 din vol. VI al dosarului de urmarire penala si in Rapoartele de la filele 82-87 din vol. VI al dos. de urmarire penala (cu exceptia celor restituite prin incheierea de sedinta din data de 6.05.2009 a Tribunalului B, data in prezentul dosar)
– de la inculpatul GE, cele mentionate in procesul verbal de perchezitie corporala din data de 17.01.2005 de la filele 190-192 din vol. V al dos. de urmarire penala, in procesul verbal din 18.01.2005 de la filele 142-143 din vol. VI al dosarului de urmarire penala si in Rapoartele de la filele 82-87 din vol. VI al dos. de urmarire penala (cu exceptia celor restituite, conform procesului verbal de la fila 144 din vol. VI al dosarului de urmarire penala).
Toate bunurile mobile au fost depuse in camera de corpuri delicte a IPJ B- Serviciul de investigatii Criminale (conform Raportului IPJ B-Serviciul de Investigatii Criminale de la filele 86-87 din vol. VI al dosarului de urmarire penala), iar sumele de bani ridicate de la inculpati au fost predate reprezentantilor partii civile B SA (conform procesului verbal incheiat de Parchetul de pe langa Tribunalul B la 23.03.2005, de la filele 293-296 din vol. VII al dosarului de urmarire penala). Pentru aceste motive sumele de bani ridicate de la inculpati urmeaza a fi consemnate pe numele inculpatilor, la dispozitia instantei de judecata, potrivit art. 165 alin. 8 C.pr.pen., iar celelalte bunuri mobile urmeaza a fi lasate in continuare in custodia IPJ B- Serviciul de investigatii Criminale, potrivit art. 165 alin. 7 si 9 C.pen..
In temeiul art. 189 si art. 191 alin. 1 si 2 C.pr.pen. se vor oblige inculpatii PMM, SM, SC, BS si GE la cate 11000 lei fiecare, cheltuieli judiciare catre stat, in care s-au inclus si onorariile avocatilor din oficiu desemnati pentru inculpatii PMM, SM, BS si GE, in cuantum de cate 400 lei pentru fiecare. S-a tinut cont de cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite de procuror, precum si de perioada mare de timp in care dosarul a fost pe rolul instantei de judecata, numarul termenelor acordate, actele procesuale efectuate si onorariile avocatilor din oficiu.
