Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tribunalului reclamanta X în contradictoriu cu pârâtele Y şi Z a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat Primarul, ca reprezentant al unităţii administrativ teritoriale pârâte, la plata unei amenzi civile în cuantum de 50 lei pe fiecare zi întârziere, pâna la îndeplinirea obligaţiei stabilite în titlul executoriu, sentinţa civilă Tribunalului, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că deşi deţine un titlu executoriu pârâtele refuză să îl pună în executare, respectiv să-şi îndeplinească obligaţia stabilită în cuprinsul hotărârii constând în înscrierea pe rolul fiscal şi agricol a dreptului de proprietate al reclamantei asupra unei suprafeţe de teren, în calitate de moştenitoare a defunctei sale mame.
Prin sentinţa civilă Tribunalul a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta X în contradictoriu cu pârâtele Y şi Z în favoarea JUDECĂTORIEI.
Tribunalul a reţinut că reclamanta X s-a adresat, prin BEJ cu solicitarea de a proceda la înscrierea în rolul fiscal şi agricol a dreptului său de proprietate asupra terenului arabil situat în extravilanul com.
Întrucât demersurile sale au rămas fără rezultat a solicitat în baza art. 580 ind 3 Cod procedură civilă sancţionarea pârâtelor pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti cu amendă de 50 lei pe zi întârziere.
Având în vedere că se solicită executarea silită a unei obligaţii de a face care implică faptul personal al debitorului care refuză punerea în a unui titlu executoriu ,temeiul de drept al solicitării creditorului fiind dispoziţiile art. 580 ind.3 Cpr.civ, reglementată în Cartea a V-a a Codului de procedură civilă, care consacră executarea silită a obligaţiile stabilite printr-un titlu executoriu şi în acest context cea care ar fi competentă a soluţiona o astfel de cerere , fiind instanţa de executare,în speţă judecătoria în a cărei raza s-ar afla amplasat terenul, care poate aprecia asupra cererii creditorului în condiţiile prev. de alin 1 al art. 580 ind. 3 Cpr.civ
Din analiza sentinţei rezultă că aceasta a fost pronunţată într-o cauză în administrativ, fiind de altfel motivată pe dispoziţiile Legii nr.554/2004.
Împotriva accestei sentinţe Y şi Z au formulat recurs, iar Curtea de Apel a respins recursul ca nefondat.
Instanţa apreciază că, în cauză sunt aplicabile prevederile articolului 24 din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ.
Potrivit alin.(1) şi (2) art.24 din Legea nr. 554/2004 dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Astfel, autoritatea/instituţia publică este obligată să execute, din proprie iniţiativă, obligaţiile stabilite prin hotărârea judecătorească irevocabilă în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii sau, în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 zile de la data rămânerii irevocabile hotărârii. În cazul în care termenul nu este respectat, tribunalul va fi sesizat de solicitant cu o cerere pentru obligarea conducătorului autorităţii/instituţiei publice la plata unei amenzi către stat de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În aprecierea instanţei, în materia executării obligaţiei de face, care nu poate fi îndeplinită de altă persoană decât debitorul, a dispoziţiilor cuprinse într-un titlu executoriu constând în hotărâre judecătorească pronunţată de instanţa de contencios administrativ precum şi aplicarea unei amenzi în caz de neconformare se aplică regulile speciale cuprinse în legea contenciosului administrativ.
Competenţa de soluţionare a unei astfel de cauze aparţine instanţei care a soluţionat fondul contenciosului administrativ, respectiv Tribunalul Ialomiţa.
