Excepţia prevăzută de art. 76 alin. (1) din privind procedura insolvenţei se impune a fi interpretată în sensul că nu este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu ia fost notificată deschiderea procedurii insolvenţei conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citaţiile şi comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art. 86. În caz contrar devine incidentă regula generală potrivit căreia titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) este decăzut, cât priveşte creanţele respective, din drepturile prevăzute expres de lege.
Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 966 din 10 iunie 2009
Prin contestaţia înregistrată la data de 27.11.2008, creditoarea Administraţia Finanţelor Publice Ploieşti a contestat tabelul preliminar al creanţelor debitoarei SC P. SA.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că a fost precizată creanţa iniţială cu suma de 857.238 lei reprezentând debite datorate la bugetul general consolidat al statului conform sentinţelor nr. 426/05.10.2005 şi nr. 571/12.12.2005 pronunţate de Tribunalul Prahova, rămase definitive şi irevocabile. Creditoarea a mai susţinut că aceste creanţe suplimentare au fost precizate ca urmare a adreselor primite de la Direcţia Generală de Jandarmi a municipiului Bucureşti şi solicită înscrierea în tabel cu suma totală de 47.562.454 lei.
Creditorul Administraţia Finanţelor Publice Brăila a formulat de asemenea contestaţie la tabelul de creanţe, solicitând înscrierea cu suma de 9.054 lei reprezentând creanţe fiscale conform documentelor justificative anexate şi nu doar cu suma de 341 lei, cât a acceptat lichidatorul judiciar.
În susţinerea contestaţiei s-a arătat că a fost depusă o cerere de majorare a creanţelor nr. 161688/02.10.2008 cu suma de 8.713 lei, iar refuzul lichidatorului judiciar de a înscrie şi această sumă în tabel este nelegal, în condiţiile în care notificarea privind deschiderea procedurii a fost comunicată acesteia cu încălcarea prevederilor art. 7 alin. (3), raportat la art. 76 alin. (1) şi art. 61-62 din Legea nr. 85/2006, în sensul că nu a fost respectat termenul legal de comunicare. Astfel, s-a susţinut că notificarea nr. 2813/09.01.2008 a fost comunicată de lichidatorul judiciar la data de 15.01.2008 unde a fost înregistrată sub nr. 66375, iar termenul stabilit pentru depunerea declaraţiei de creanţă a fost până la data de 17.01.2008, rezultând că petenta a avut la dispoziţie doar o zi pentru a întocmi şi transmite cererea şi documentaţia necesară înscrierii în tabel.
Tribunalul Prahova, Secţia Comercială a pronunţat sentinţa nr. 691/27.03.2009, prin care a respins ca neîntemeiate contestaţiile formulate.
Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul-sindic a reţinut că, ulterior întocmirii şi depunerii la dosar de către lichidatorul judiciar a tabelului definitiv al creanţelor debitoarei la data de 16.06.2008, creditoarea A.F.P. Ploieşti a formulat o cerere de înscriere a creanţei precizate înregistrată sub nr. 85034/29.09.2008, prin care a solicitat menţionarea în tabel a sumei suplimentare de 897.117 lei, creanţă ce rezultă din două sentinţe cu nr. 462/05.10.2005 şi nr. 571/12.12.2005 pronunţate de Tribunalul Prahova, rămase definitive şi irevocabile. Prin adresa cu nr. 3566/12.11.2008, lichidatorul judiciar a respins cererea de înscriere în tabel a creanţei suplimentare, în urma verificărilor efectuate constatând că cererea a fost formulată tardiv.
Cele două sentinţe invocate ca titluri de creanţă au rămas definitive şi irevocabile cu mult înainte de deschiderea procedurii insolvenţei în prezenta cauză, iar titularul iniţial al creanţei – Direcţia Generală de Jandarmi a municipiului Bucureşti – a fost notificat pentru depunerea declaraţiei prin adresa cu nr. 2788/19.12.2007, aşa cum rezultă din confirmarea de primire nr. 8460/20.12.2007.
Pe cale de consecinţă, nefiind o creanţă născută ulterior deschiderii procedurii, iar creditorul având posibilitatea legală şi efectivă să solicite înscrierea în termen în tabelul de creanţe, Tribunalul constată că în mod corect a apreciat lichidatorul judiciar când a respins cererea de înscriere a creanţei suplimentare ca fiind tardivă.
De asemenea, la data de 2.10.2008, creditorul A.F.P. Brăila a depus cu adresa nr. 161688/2008 o cerere de majorare a creanţei bugetare înscrise în tabloul creditorilor prin care a solicitat menţionarea în tabel şi a sumei de 8.713 lei reprezentând debite şi majorări de întârziere. Lichidatorul judiciar, cu adresa nr. 3566/12.11.2008, a respins cererea de înscriere a suplimentului în tabelul de creanţă, întrucât suma a fost tardiv pretinsă.
Creditoarea A.F.P. Brăila a fost notificată pentru depunerea declaraţiei de creanţă prin adresa cu nr. 2813/09.01.2008, primită de acesta la data de 14. 01.2008, aşa cum rezultă din confirmarea de primire nr. 4063/2008.
Împotriva sentinţei au declarat recurs creditoarele A.F.P. Ploieşti şi A.F.P. Brăila.
Recurenta creditoare A.F.P. Ploieşti a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, prin aceea că în mod greşit a respins contestaţia la tabelul de creanţe întocmit de lichidatorul judiciar, în temeiul art. 75 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 85/2006, deoarece a precizat creanţa comunicată iniţial, cu suma de 857.238 lei ca urmare a adreselor primite de la Direcţia Generală de Jandarmi a municipiului Bucureşti referitoare la debitul datorat la bugetul general consolidat al statului de SC P. SA, conform sentinţei nr. 426/05.10.2005 şi sentinţei nr. 571/12.12.2005 pronunţate de Tribunalul Prahova, sentinţe ramase definitive şi irevocabile. De asemenea, au completat aceasta creanţa şi cu suma de 39.879 lei, suma rezultată din declaraţiile şi deconturile de T.V.A. depuse de către lichidatorul judiciar SC R. SPRL după data deschiderii procedurii de faliment.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul admiterii cererii de înscriere suplimentară în tabelul de creanţe, urmând ca instanţa să dispună lichidatorului judiciar să rectifice tabelul definitiv al creanţelor şi să înscrie A.F.P. Ploieşti cu suma totală de 76.140.386 lei, întrucât reprezintă sume datorate la bugetul general consolidat al creanţelor de SC P. SA înainte de data deschiderii procedurii de faliment.
În cazul în care lichidatorul judiciar apreciază că această creanţă nu poate fi considerata bugetară, a solicitat instanţei să dispună lichidatorului judiciar să înscrie suma precizată în categoria creanţelor chirografare.
Recurenta creditoare A.F.P. Brăila a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, prin aceea că a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii – motive prevăzute la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
De asemenea, solicită ca instanţa de recurs să facă şi aplicarea art. 3041 C.proc.civ., în sensul examinării cauzei sub toate aspectele.
Recurenta menţionează că prima instanţa s-a pronunţat greşit cu privire la contestaţia împotriva tabelului de creanţe al societăţii debitoare SC P. SA Ploieşti, întocmit de lichidatorul judiciar SC R. SPRL, considerând nelegal că avea la dispoziţie calea formulării unei cereri de repunere în termen în conformitate cu prevederile art. 103 C.proc.civ., nefiind aplicabile aceste prevederi legale în cauză.
Arată că este nelegal refuzul lichidatorului judiciar de a înscrie în tabloul de creanţe al debitoarei şi suplimentul de creanţă în sumă de 8.713 lei, deoarece notificarea privind deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei i-a fost comunicată cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (3), raportat la art. 76 alin. (1) şi art. 61-62 din Legea nr. 85/2006, în sensul că nu a fost respectat termenul legal de comunicare către subscrisa.
Analizând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidenţă în cauză, precum şi sub toate aspectele conform art. 3041C.proc.civ., Curtea a reţinut următoarele: potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut de art. 73 alin. (2) şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.
Aşa cum se poate observa, o contestaţie la tabelul de creanţe ulterioară termenului prevăzut în notificare se poate realiza doar în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege. În cauza de faţă, aceste condiţii nu sunt îndeplinite.
Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, cu excepţia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 7, titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) este decăzut, cât priveşte creanţele respective, din următoarele drepturi: 1. dreptul de a participa şi de a vota în cadrul adunării generale a creditorilor; 2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizării şi falimentului; 3. dreptul de aşi realiza creanţele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase.
Dispoziţiile art. 7 din acelaşi act normativ, la care face trimitere articolul menţionat mai sus, arată în alin. (3) că prin excepţie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii.
Această modalitate de comunicare a actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi de notificare a deschiderii procedurii este prevăzută ca o excepţie de la regula generală consacrată de art. 7 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2006, conform căreia: citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de .
Astfel cum se poate observa, aceste dispoziţii legale reglementează modalitatea de aducere la cunoştinţa creditorilor a faptului că a fost deschisă procedura insolvenţei faţă de societatea debitoare, nefăcând trimitere la termenele de depunere a declaraţiilor de creanţă. Or, este binecunoscut principiul potrivit căruia excepţia este de strictă interpretare şi aplicare: exceptio est strictissimae interpretationis.
Aşa fiind, excepţia prevăzută de art. 76 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, se impune a fi interpretată în sensul că nu este decăzut din drepturi acel creditor căruia nu i-a fost notificată deschiderea procedurii insolvenţei conform Codului de procedură civilă, respectiv potrivit normelor ce reglementează citaţiile şi comunicarea actelor de procedură, cuprinse în art. 86. În caz contrar, devine incidentă regula generală potrivit căreia titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii care nu depune cererea de admitere a creanţelor până la expirarea termenului prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) este decăzut, cât priveşte creanţele respective, din drepturile prevăzute expres de lege.
Ambele recurente din prezenta cauză au fost notificate cu privire la deschiderea proceduri în condiţiile Codului de procedură civilă prin poştă, existând la dosar confirmările de primire.
Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 3041 şi 312 C.proc.civ., Curtea a respins recursurile formulate de A.F.P. Ploieşti şi A.F.P. Brăila ca nefondate.
