Infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de vătămare corporală gravă, condamnarea inculpatului Loviri şi alte vătămări

R O M A N I A

TRIBUNALUL BRASOV

– SECTIA PENALA –

Infractiunea de loviri cauzatoare de moarte, schimbarea incadrarii juridice in infractiunea de vatamare corporala grava, condamnarea inculpatului. SP. 221/S/06.03.2008

Prin sentinta penala xxx a Tribunalului Brasov, pronuntata in dosarul penal xxx, s-a dispus:

In baza art. 334 Cod de Procedura Penala dispune schimbarea incadrarii juridice a infractiunii retinute in sarcina inculpatului XXX prin actul de inculpare si de sesizare a instantei de judecata, din infractiunea de loviri cauzatoare de moarte, prevazuta de art. 183 Cod Penal in infractiunea de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 aliniatul 2 teza finala Cod Penal.

In baza art. 182 aliniatul 2 teza finala Cod Penal condamna pe inculpatul XXX la o pedeapsa de 2 (doi) ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala grava.

In baza dispozitiilor art. 81 si 82 Cod Penal dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata inculpatului pe un termen de incercare de 4 ani.

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod Penal referitoare la consecintele comiterii unei infractiuni in perioada termenului de incercare, respectiv revocarea suspendarii executarii pedepsei si executarea acesteia in regim de detentie alaturi de pedeapsa ce i se va aplica pentru infractiunea comisa ulterior.

In baza dispozitiilor art. 11 punctul 2 litera a Cod de Procedura Penala raportat la art. 10 litera c Cod de Procedura Penala dispune achitarea inculpatilor: YYY si ZZZ pentru infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, fapta prevazuta de art. 183 Cod Penal.

Respinge pretentiile civile solicitate de partile civile aaa si bbb.

Constata ca are calitatea de corp delict furca folosita de inculpatul XXXla comiterea infractiunii pentru care s-a dispus condamnarea acestuia prin prezenta sentinta, bun ce ramane atasat cauzei. Acest bun se afla depus la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brasov.

In baza art. 191 aliniatul 1 Cod de Procedura Penala obliga pe inculpatul XXX sa plateasca statului suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

In baza art. 192 aliniatul 2 Cod de Procedura Penala celelalte cheltuieli avansate de stat raman in sarcina acestuia.

In baza art. 192 aliniatul 2 Cod de Procedura Penala celelalte cheltuieli avansate de stat raman in sarcina acestuia.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatii, partile civile si partea civilmente responsabila, lipsa.

Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin rechizitoriul Ministerului Public, prin Parchetul de pe langa

Tribunalul Brasov, cu numarul xxx, inregistrat la aceasta instanta la data de xxx, initial sub numarul xxx, ulterior sub numar unic xxx, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului XXX pentru comiterea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevazuta si pedepsita de art. 183 Cod Penal.

In sarcina inculpatului prin actul de inculpare si de sesizare a instantei de judecata s-a retinut ca in data de xxx, in jurul orelor xxx, pe fondul unui conflict spontan, a aruncat cu un obiect contondent (furca) in directia victimei qqq si a lovit-o in zona capului, a provocat caderea acesteia pe un plan dur, creandu-i astfel leziuni care au avut ca urmare moartea sa.

S-a mai dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor aaa si bbb pentru infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 211 aliniatul 2 litera c, aliniatul 2 indice 1 litera a si b Cod Penal, cu aplicarea art. 37 litera b Cod Penal, si disjungerea cauzei fata de aaa si aaa in vederea continuarii cercetarilor penale fata de acestia relativ la infractiunea de furt calificat in forma tentativei.

Istoricul procesului penal:

Initial, prin rezolutia procurorului din data de xxx s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpatul XXX pentru comiterea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte, prevazuta si pedepsita de art. 183 Cod Penal.

Aceasta s-a dispus, ca urmare a faptului ca la data de xxx, organele de politie s-au sesizat din oficiu ca urmare a faptului ca organele competente din cadrul Spitalului Judetean xxx au anuntat ca la aceasta institutie se afla internat qqq cu diagnosticul: traumatism cranio cerebral acut deschis, coma de grad IV. In aceasta imprejurare organele de politie s-au deplasat la locuinta victimei si in aceasta imprejurare au aflat de la concubina victimei, numita fff, faptul ca in data de xxx, in jurul orelor xx a observat in fata portii casei sale caruta cu cal, iar concubinul sau se afla in caruta in stare de inconstienta. Impreuna cu sss victima a fost transportata la Spitalul din xxx.

De asemenea, prin procesul verbal din data de xxx al organelor de politie se dispune inceperea urmaririi penale fata de aaa si aaa pentru tentativa la infractiunea de talharie si fata de bbb pentru infractiunea de furt calificat in forma tentativei. Ulterior, prin ordonanta procurorului are loc stabilirea corecta a incadrarii juridice a infractiunilor pentru care s-a dispus cercetarea invinuitilor, astfel: pentru aaa pentru infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 211 aliniatul 2 litera c, aliniatul 2 indice 1 litera a si b Cod Penal, cu aplicarea art. 37 litera b Cod Penal, pentru qqq pentru infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 211 aliniatul 2 litera c, aliniatul 2 indice 1 litera a si b Cod Penal, cu aplicarea art. 37 litera b Cod Penal si pentru aaa pentru infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 aliniatul 1, art. 209 aliniatul 1, litera a, i Cod Penal, cu aplicarea art. 37 litera b Cod Penal.

Acestea s-au dispus ca urmare a faptului ca la data de 23.03.2005 SC aaa SRL a formulat plangere impotriva AN pentru faptul ca in data de aaa, persoane necunoscute au patruns in incinta fermei din Codlea unde au incercat sa sustraga 2 baloti de fan, de aproximativ 400 de kg, moment in care au fost surprinsi de angajatii lor si astfel fanul a fost recuperat.

Ulterior, dupa sesizarea instantei de judecata, la termenul de judecata din data de 01.11.2006 si deci prin incheierea de sedinta de la acea data se dispune in baza art. 337 raportat la art. 336 litera a Cod Procedura Penala extinderea procesului penal impotriva inculpatilor ZZZ si YYY pentru infractiunea prevazuta de art. 183 Cod Penal. Totodata la acel termen de judecata procurorul de sedinta a pus in miscare actiunea penala fata de cei doi inculpati pentru infractiunea aratata.

Probatoriul cauzei

Din declaratiile martorei …, date in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii reiese ca este mama victimei. In seara zilei de … in timp ce se afla la domiciliul fiului ei .., a concubina celuilalt fiu al iei, numita …, aceasta comunicandu-le ca … se afla la el la domiciliu, este lovit la cap si ii curge sange din acea zona. S-au deplasat la locuinta acestuia si l-au gasit intins pe pat, bandajat cu un prosop in zona capului. In cursul judecatii, martora a aratat ca prosopul era murdar numai intr-o singura parte a capului, fara a putea preciza in care parte. Desi in cursul urmaririi penale martora a precizat ca a avut o conversatie scurta cu fiul ei, in cursul judecatii a infirmat aceasta. De asemenea in celelalte declaratii date de martora in cursul urmaririi penale aceasta nu a mai sustinut ca ar fi discutat cu fiul ei. Fiul sau a fost dus la spital cu caruta de catre concubina sa celalalt fiu al ei, … si de numita …, concubina acestuia din urma. Dupa internarea fiului ei in spital nu a mai putut comunica cu acesta deoarece a fost in coma dupa care a decedat. Dupa internarea fiului eu, martora a declarat ca s-a intalnit cu … care i-a povestit ca fiul ei a fost lovit de un paznic cu o furca in cap. Ulterior in cursul judecatii martora a afirmat ca Ioan Ilie i-ar fi spus ca fiul ei a fost lovit in cap cu o furca, un bat si o piatra.

Din declaratiile numitului … audiat initial in cursul urmaririi penale relativ la invinuirea de tentativa la infractiunea de furt calificat, ulterior in calitate de martor, reiese ca in data de … in jurul orelor … s-a intors de la padure cu …, imprejurare in care s-au intalnit cu qqq in dreptul casei sale. Acesta le-a propus sa mearga la grajdurile ce tin de SC … pentru a fura fan, aspect cu care au fost de acord, astfel ca cu atelajul lui qqq s-au deplasat la fata locului. Au consumat bauturi alcoolice in prealabil, astfel ca au ajuns la grajduri in jurul orelor … . qqq a ramas la caruta, iar el si cu … s-au dus sa ia fan. Fanul a fost pus in saci cu ajutorul unei furci, fiind astfel incarcati mai multi saci. Cand au vrut sa paraseasca locul faptei au fost surprinsi de niste paznici ai grajdurilor, le-a fost teama sa nu fie prinsi astfel ca au abandonat sacii, el a fugit catre camp, scapand prin sarirea gardului si apoi prin fuga, iar Ioan Ilie a fugit la caruta, reusind sa ii vada pe cei doi plecand cu caruta in galop, observand la un moment dat ca cei doi s-au inclinat intr-o parte deoarece spre ei s-a aruncat cu diferite obiecte. S-a reintalnit cu … si qqq pe strada Noua, ocazie in care cei doi i-au spus ca qqq a fost lovit cu o furca in cap. A vazut si el ca qqq era lovit la cap in parte stanga de unde ii curgea sange. … i-a povestit ca in timpul ce veneau cu caruta qqq si-a pierdut cunostinta dar ulterior si-a revenit. Si-au continuat drumul catre casa, timp in care qqq le-a mai cerut de baut, astfel ca a mai consumat aproximativ 100 de mililitri de rachiu alb. Nu a vazut daca qqq era lovit in partea dreapta a capului. Despre obiectul cu care qqq a fost lovit a aflat de la Ioan Ilie si in caruta dupa incident a constatat existenta unei alte furci. Pe qqq l-au lasat acasa, acesta mergea pe picioarele sale si abia a doua zi a aflat ca i s-a facut rau si ca a fost transportat la spital. In cursul judecatii martorul declara in plus ca qqq i-a spus ca a fost lovit in partea dreapta a capului unde are o rana. A vazut ca ii curge sange din partea dreapta, a incercat sa vada ce are dar nu a vazut deoarece nu era suficienta lumina. Nu a vazut ca qqq sa fie lovit in partea stanga a capului.

Din declaratiile numitului …, audiat initial ca inculpat in cursul urmaririi penale ca urmare a invinuirii ce i s-a adus si ulterior ca martor, reiese ca in data de …, pana in jurul orelor 16,00 a fost cu … la padure, dupa care s-au despartit si dupa cateva ore la domiciliul sau au venit …i si qqq, cerandu-i sa mearga la furat de fan la o ferma ce apartine de SC … SRL. A constatat ca cei doi consumasera bauturi alcoolice, aspect confirmat si de faptul ca cei doi aveau asupra lor o sticla de rachiu de jumatate de litru. La fata locului el si cu … s-au dus in incinta fermei si incarcau sacii cu fan, iar qqq a ramas in caruta. La un moment dat au fost surprinsi de paznicii fermei, astfel … a fugit peste camp, iar el catre caruta. qqq a condus caruta cu viteza, a vazut ca in partea dreapta a carutei se afla un paznic cu o bata iar in partea stanga a carutei se afla un paznic care avea o furca. Cand au trecut in dreptul paznicilor cel care avea batul a aruncat spre ei dar s-au ferit si nu au fost nimeriti, iar cel care a aruncat cu furca l-a nimerit pe qqq, insa nu a putut preciza in ce parte a corpului a fost lovit. In acel moment qqq a lesinat si a cazut in directia sa. El l-a prins si l-a asezat pe fundul carutei deoarece cazuse pe el. Dupa ce l-a asezat a prins haturile si a condus el calul, iar pe drum s-a reintalnit cu …. qqq si-a revenit la scurt timp si astfel l-a vazut pe acesta ca avea sange in partea stanga a capului. Impreuna s-au dus la bunicul lui qqq unde au lasat caruta dupa care s-au despartit. S-a dus la domiciliul sau, iar dupa o ora si jumatate a venit fratele lui qqq care i-a spus ca acestuia i s-a facut rau, si-a pierdut cunostinta, a urinat pe el, astfel ca i-a povestit ce s-a intamplat, dupa care s-au deplasat la locuinta lui qqq, l-a gasit pe acesta in stare de inconstienta. La domiciliul acestuia se aflau concubinele celor doi, astfel ca toti patru l-au suit pe qqq in caruta pentru a fi dus la spital. Referitor la obiectul care ar fi lovit victima, martorul a declarat ca el personal a vazut ca acesta a fost lovit cu o furca, precizand ca victima nu a fost lovita cu o piatra sau cu o bata, aratand ca alt obiect nu l-a mai lovit. De asemenea, a mai aratat ca victima nu a cazut din caruta pe durata transportului si nici nu s-a mai lovit in alte locuri. In cursul judecatii, in plus martorul a aratat in plus ca numitul … se afla in partea dreapta a carutei, iar ceilalti doi paznici se aflau in partea stanga a carutei. … a aruncat cu bata care nu a nimerit pe nimeni, din partea stanga a fost aruncata furca aceasta nimerindu-l pe qqq cu partea metalica (cu coarnele) in zona capului, dupa care furca a cazut in caruta. qqq si-a pierdut cunostinta si a cazut in caruta, revenindu-si dupa aproximativ un minut. Pe drum s-au intalnit cu …, astfel ca toti trei s-au deplasat la locuinta lui qqq, unde a dus carul si calul in grajd. qqq a fost lovit cu furca in partea stanga a capului, fara sa isi poata da seama daca acestuia ii curgea sau nu sange din zona lovita. Dupa 2 ore de la momentul ajungerii la domiciliul sau, Balaban Ion a fost dus la spital.

In cursul procedurilor, respectiv in cursul urmaririi penale, numitul ZZZ, a fost audiat initial in calitate de parte vatamata, iar ulterior in calitate de martor, in final in faza de judecata a fost audiat in calitate de inculpat. Din declaratiile initiale ale acestuia, reiese ca in data de 20.03.2005, in jurul orelor 18,00 se afla la serviciu, la grajduri, impreuna cu colegul sau XXX. La un moment dat a venit la ei un alt coleg de al lor, numitul YYY; care era agitat si care le-a cerut ajutorul spunandu-le ca se afla niste tigani la furat de fan. Fiecare s-a inarmat cu ce a putut, astfel el a luat o bata, XXX a luat o furca, iar YYY un bolovan. Aceasta reactie au avut-o pentru ca au mai avut si anterior multiple probleme cu hotii. Impreuna s-au deplasat la locul unde se aflau cei surprinsi la furat si astfel au vazut doua persoane care furau fan si alta care astepta in caruta la o distanta de aproximativ 20-30 de metri. La un moment dat hotii au observat prezenta lor, astfel, unul a fugit peste camp, iar celalalt la caruta, aceasta fiind manata cu viteza spre iesirea din incinta fermei, astfel unul conducea caruta, iar celalalt statea in spatele sau avand in mana o furca cu care gesticula spre ei.

Astfel martorul a mentionat ca el a iesit in fata carutei cu intentia de a o opri, dar cel care conducea calul a lovit puternic cu biciul in cal, el s-a ferit si s-a retras in partea stanga a carutei. De frica a aruncat bata pe care o avea in mana, catre cei aflati in caruta, fara sa poata aprecia daca acel obiect a lovit pe cineva. Colegul sau XXX, care se afla pe partea dreapta a drumului a aruncat cu furca si l-a nimerit pe conducatorul carutei. Lovit acesta s-a lasat pe o parte, astfel ca cel din spatele lui a luat haturile si a condus caruta in goana. De asemenea, concomitent si colegul sau YYY a aruncat cu bolovanul pe care il avea in mana, fara insa sa poata preciza daca acel obiect a lovit vreo persoana din caruta. Ulterior, audiat in cursul judecatii, isi mentine aceasta pozitie, doar ca precizeaza ca si batul (parul) aruncat de el a lovit victima, fiind convins de acest aspect. In urma declaratiei sale are loc extinderea procesului penal. In plus acesta a precizat ca se afla in partea stanga a carutei iar ceilalti doi in partea dreapta. Reaudiat de catre instanta de judecata in calitate de inculpat, in plus acesta a declarat ca de fapt s-a aflat in partea dreapta a carutei, iar ceilalti doi in partea stanga.

Din declaratiile numitului YYY audiat initial ca martor in cursul urmaririi penale si ulterior in cursul judecatii ca inculpat, reiese ca in data incidentului a fost de serviciu la ferma impreuna cu ceilalti doi inculpati si in momentul in care au fost descoperiti hotii la fan impreuna cu acestia s-au deplasat la fata locului. Pe drum fiecare a luat cate un obiect pentru aparare, astfel el a luat un bolovan, XXX a luat o furca iar ZZZ un bat. Cand caruta a trecut in galop pe langa ei, de frica sa nu fie loviti, fiecare a aruncat catre caruta cu obiectul pe care il avea in mana, astfel primul a aruncat ZZZ batul care nu a lovit nicio persoana, apoi a aruncat el piatra care l-a nimerit pe cel care conducea caruta in cap in partea dreapta a capului, astfel ca cel lovit s-a aplecat in fata, dupa care a fost lovit cu furca aruncata de catre XXX, fara a vedea daca furca l-a lovit pe cel care conducea caruta. A mai precizat ca XXX a aruncat cu furca tot din partea dreapta. In celelalte declaratii date in cursul urmaririi penale, susnumitul a declarat ca nu a este foarte sigur daca piatra aruncata de el l-a lovit pe cel care conducea caruta, iar ulterior cu ocazia audierii sale de catre instanta de judecata a precizat ca este sigur ca piatra aruncata de el a lovit victima in partea dreapta. In plus, in cursul judecatii, martorul a precizat ca s-a aflat de aceiasi parte a carutei cu inculpatul XXX, acesta fiind cel care a aruncat cu furca, respectiv in partea dreapta a carutei (astfel ca cei din caruta se aflau cu partea stanga catre ei a considerat martorul). De cealalta parte a carutei, respectiv in partea stanga se afla „Bebe” care a aruncat catre caruta cu o bata. Inculpatul cu ocazia reaudierii in calitate de inculpat, nu a mai fost convins ca bolovanul aruncat de el a lovit victima in cap. Despre acesta din urma l-a vazut dupa iesirea din curtea societatii, clatinandu-se in caruta.

Din declaratiile inculpatului XXX date in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii, reiese ca acesta a aratat ca in data de 20.03.2005 era de serviciu impreuna cu YYY si ZZZ la ferma ce apartine de SC xxx SRL, cand la un moment dat au fost anuntati ca sunt hoti la fan. S-a deplasat cu colegii sai in locul unde se afla fanul si fiecare dintre colegii a luat cate un obiect in mana, astfel el a luat o furca, „ZZZ” a luat un bat iar YYY un bolovan. In dreptul fanarului l-a vazut pe unul dintre hoti fugind, iar celalalt s-a indreptat catre caruta in care se mai afla o persoana. Aceasta a condus calul cu viteza, spre ei, astfel ca s-au speriat si cand a ajuns caruta in dreptul lor fiecare a aruncat cu ce a avut in mana. Referitor la furca aruncata de el, inculpatul a precizat ca nu a vazut ca aceasta sa fi lovit victima, observand insa ca obiectele contondente aruncate de ceilalti doi colegi ai sai au lovit victima.

Audiat in fata instantei de judecata inculpatul a mentionat ca a intrat in serviciu la orele 18,00 impreuna cu ceilalti colegi ai sai. Dupa ce au fost descoperiti ca sunt hoti la furat s-a deplasat impreuna cu colegii sai la fanar unde a observat ca doi incarcau sacii cu fan, fiind deja umpluti doi saci. Dupa sesizarea lor, unul a fugit in camp, iar celalalt la caruta, aceasta fiind condusa puternic de cel din caruta. Celalalt care se afla in caruta, cand a trecut caruta printre ei cu viteza gesticula cu o furca cu care lovea in marginea carutei, nefiind insa nimeni lovit. Fiecare a aruncat cu obiectul avut in mana, astfel el a aruncat cu furca, YYY cu bolovanul iar ZZZ cu un par, el observand ca acel par l-a lovit pe cel care conducea caruta in zona capului, dupa care l-a vazut pe acesta cum a cazut in caruta. Si bolovanul aruncat de colegul sau a lovit victima, iar furca aruncata de el l-a lovit in zona coastelor, furca infigandu-se cu coarnele in acesta. Distanta la care s-au aflat in momentul aruncarii obiectelor contondente a fost de aproximativ 3-4 metri. Dupa aproximativ 100-200 de metri, dupa ce caruta iesise de mult din perimetrul curtii firmei la care lucra l-a vazut pe cel care a fost lovit de ei rasturnandu-se in caruta, aspect pe care l-a putut observa deoarece locul era luminat artificial de la grajdurile din apropiere. Inculpatul a precizat ca initial a aruncat furca pentru a se feri, fiindu-i teama sa nu fie lovit de cel care statea in spatele celui care conducea caruta, persoana care statea in picioare si gesticula cu furca, el aruncand furca pentru a se apara de acesta. In ceea ce priveste pozitia sa fata de caruta condusa de victima, inculpatul a precizat ca el si cu YYY se aflau in partea dreapta a persoanei care conducea calul, iar ZZZ se afla in partea stanga.

In cursul urmaririi penale, in prezenta martorilor asistenti xxx si xxx se efectueaza o cercetare la fata locului, la care participa xxx, cei trei aratand dinamica incidentului si modul in care au intervenit. Procesului verbal incheiat ii sunt atasate planse foto si schite tehnice.

Din declaratia numitei … data in cursul urmaririi penale reiese ca aceasta este concubina martorului …. Aceasta confirma faptul ca in data de 20.0.32005 concubinul ei impreuna cu … si … au fost la sustras de fan.

Din declaratia martorei …, data in cursul urmaririi penale reiese ca aceasta este concubina martorului Ion Ilie. Martora confirma faptul ca la data de 20.03.2005 concubinul ei si qqq si … au fost sa sustraga fan. Despre concubinul sau a declarat ca acesta s-a reintors la domiciliu dupa aproximativ o ora, a vazut ca acesta era suparat si a declarat ca acesta nu a mai parasit domiciliul lor pana a doua zi. Audiata in cursul judecatii (…) martora a precizat in plus ca de la concubinul ei Ion Ilie a aflat ca au fost prinsi la furat de fan si ca paznicii au aruncat catre ei cu diferite obiecte si numai o furca l-a nimerit pe qqq in cap, batul si bolovanul aruncat nu a nimerit pe nimeni.

Din declaratia martorului …, data in cursul urmaririi penale, reiese ca in seara zilei de … se afla la locuinta lui qqq cand la un moment dat in jurul orelor 21,30-22 a venit qqq care era murdar de sange pe cap si pe fata. Acesta a zis ca a fost batut de paznici dupa care a cazut din picioare pe jos. Impreuna cu fratii lui victima a fost dusa la caruta si transportata de acestia la spital. La domiciliul victimei se afla concubina acestuia, fratele si concubina acestuia si mama victimei. Cu totii stiau ca victima sufera de „boala copilului” astfel ca au banuit ca acesta a cazut fara sa cunoasca ce s-a intamplat. Ulterior a aflat ca Balaban Ion a fost impreuna cu … si cu …la furat de fan si ca ar fi fost batuti de paznici. Acesta, audiat in cursul judecatii a negat faptul ca l-ar fi vazut pe qqq la reintoarcerea sa la domiciliu dupa ce au fost surprinsi la furatul fanului, afirmand ca toate datele furnizate le cunoaste de la mama sa.

Din declaratiile martorei … date in cursul urmaririi penale reiese ca a fost concubina lui qqq. La data de …, in jurul orelor 16,00-16,30, acesta a plecat sa adune fier vechi. La plecare de la domiciliul sau a consumat o sticla de jumatate de litru de tarie. In jurul orelor 19,30-20,00 concubinul sau a ajuns acasa, in caruta plin de sange, fiind adus de calul sau cu caruta pana la poarta. Concubinul ei era in stare avansata de ebrietate si nu i-a raspuns la intrebarile puse. L-a anuntat pe fratele concubinului ei, pe numitul … si impreuna l-au dus la spital la Codlea. Martora a mai declarat ca qqq era bolnav de epilepsie si din aceasta cauza cand avea crize mai cadea, astfel se lovea la cap, maini si picioare. Martora a mai aratat ca acesta consuma bauturi alcoolice desi nu avea voie. Ulterior, in alte declaratii date martora releva ca la data de 20.03.2005 concubinul ei a plecat impreuna cu … si … la furat de fan. S-a intors singur in jurul orelor 20,00, mirosind puternic a bauturi alcoolice, astfel a constatat ca acesta avea pe fata, in partea stanga o dara de sange uscat, de asemenea avea parul imbibat de sange. I-a spus ca a fost lovit de paznici de la fan, insa nu intelegea prea bine ce vorbeste. A fost ajutata de …, astfel l-a dezbracat si l-a spalat de sange pe cap, constatand ca in partea stanga a capului avea o crapatura si o intepatura din care curgea puternic sange. I-a povestit ca a fost lovit de un paznic cat se aflau la furat de fan, cu o furca in cap. De asemenea martora a mai declarat ca victima acuza dureri si in partea dreapta a capului, afirmand ca „are ceata pe ochi si il doare tare”. Intre timp a venit si fratele concubinului sau, …, care l-a vazut pe Ion in stadiul in care se afla, astfel ca a plecat imediat la Ioan Ilie cu care a venit la scurt timp la domiciliul lor. Astfel Ioan Ilie le-a povestit ca au fost la furat de fan, ca au fost surprinsi de paznici, astfel qqq a fost lovit cu o furca in cap de unul dintre paznici, acesta a lesinat si era sa cada din caruta, insa a fost prins de el. Le-a mai spus sa nu spuna la nimeni ce s-a intamplat ca o sa ii aresteze politia pe toti trei, afirmand ca qqq se va face bine, iar daca il vor duce la spital sa spuna ca acesta a cazut din cauza bolii de epilepsie. Concubinul ei a fost dus la spital. A doua zi s-a intalnit cu … si din nou a convins-o sa nu spuna adevarul organelor de politie pentru a nu risca arestarea concubinului ei.

Reaudiata martora in cursul judecatii, aceasta a aratat ca initial organelor de politie le-a declarat ca qqq a fost adus acasa in caruta de calul sau pentru ca fata de el sa nu se efectueze cercetari penale, respectiv pentru ca acesta sa nu fie arestat. Astfel martora a aratat ca qqq a venit la domiciliu in seara zilei de …, prezenta lovituri pe partea stanga a capului, unde avea si sange uscat pe fata iar caciula era imbibata de sange tot pe partea stanga. In momentul in care l-a spalat pe cap, a constatat ca acesta avea o intepatura in partea stanga a capului, de unde sangera abundent. Martora a mai declarat ca victimei i s-a facut tot mai rau, afirmand ca aceasta ar fi sustinut ca il doare tot capul si ca nu mai vede, afirmatie care ar fi putut fi auzita si de martora … care era de fata. De asemenea stand de vorba cu Ioan Ilie acesta i-a confirmat ca qqq a fost lovit cu o furca in cap de catre unul dintre paznici, acesta s-ar fi dezechilibrat insa a fost prins de el astfel nu a cazut din caruta. Martora a mai declarat ca la spital la Codlea a vazut ca victima avea bratul de la mana stanga penetrat dintr-o parte in alta, loc in care avea sange uscat.

De asemenea, martora a aratat ca victima nu a fost implicata in vreun incident pe drum spre spital. In final martora a precizat ca isi mentine declaratiile date anterior numai in masura in care sunt conforme cu cele declarate la acel termen de judecata.

Din declaratia martorei … data in cursul urmaririi penale reiese ca este concubina numitului … (fratele victimei). In aceasta imprejurare in seara zilei de …, in jurul orelor … se afla la domiciliul lor impreuna cu parintii concubinului ei, cand la un moment dat a venit numita … care le-a spus ca qqq este acasa fiind lovit si plin se sange. S-au deplasat cu totii la domiciliul lui qqq pe care l-au gasit plin de sange pe cap. qqq le-a povestit ca a fost impreuna cu … si … la furat de fan si ca au fost surprinsi de paznici, astfel ca unul dintre acestia l-a lovit cu o furca in cap. A ajutat-o pe … (sora sa) sa il spele pe cap si astfel a vazut ca victima era lovita in zona capului in partea stanga, unde avea o crapatura de unde ii curgea sange. Intre timp concubinul ei l-a chemat pe … care a venit la domiciliul acestora impreuna cu …, acestia povestind ca au fost la furat de fan la fermele ce apartin de SC …. Au fost surprinsi de paznici si unul dintre acestia l-a lovit pe Ioan cu o furca in cap. qqq a fost dus la spital, acesta vorbea tot mai incet si era mai greu de inteles. La spital cand qqq a fost consultat a vazut ca acesta mai avea si pe mana stanga o intepatura care avea sange uscat. Martora a mai mentionat ca victima mirosea a bauturi alcoolice. La spital concubinul ei a afirmat despre fratele sau ca este bolnav de epilepsie.

Din declaratia martorului … data in cursul urmaririi penale reiese ca a fost tatal victimei. In seara zilei de … se aflau la domiciliul fiului sau …, cand la un moment dat a venit numita … care a afirmat ca qqq este la domiciliul sau plin de sange. Impreuna cu sotia sa, fiul sau … si concubina acestuia s-au deplasat la locuinta lui qqq pe care l-au gasit intins pe pat, bandajat cu un prosop. La domiciliul fiului sau se afla si Ioan Ilie care i-a spus ca fiul sau fiind in stare de ebrietate a cazut din caruta. Ulterior Ioan Ilie le-a povestit ca au fost la furat de fan, au fost surprinsi de paznici, iar pe qqq l-a lovit unul dintre paznici. … le-a spus ca daca il duc la spital sa nu spuna ce s-a intamplat deoarece risca sa fie arestati. Pe fiul sau l-a vazut lovit la cap, unde avea o crapatura de unde ii curgea sange. Acest martor nu a mai putut fi reaudiat in faza de judecata deoarece a intervenit decesul acestuia.

Din declaratia martorei … data in cursul urmaririi penale reiese ca in data de …, in jurul orelor …, se afla la domiciliul lui qqq pentru a se uita la televizor. qqq a plecat dupa fan impreuna cu … si …, astfel ca a ramas la domiciliul acestuia cu numita …, concubina acestuia. In jurul orelor 20,00-20,30 qqq a intrat singur in casa si le-a spus ca a fost surprins de paznici care i-au spart capul. Cand si-a dat jos caciula din cap a vazut ca avea sange pe cap si fata in partea stanga. Impreuna cu … l-au spalat pe cap si astfel a vazut ca avea o crapatura in partea stanga a capului si niste zgarieturi din care curgea sange. qqq acuza dureri si in partea dreapta a capului, afirma ca vede incetosat cu ochiul drept. qqq le-a povestit ca au fost la furat de fan la SC qqq, au fost surprinsi si unul dintre paznici l-a lovit cu furca in cap. Martora a declarat ca s-a dus si i-a anuntat pe parintii sai si pe fratele sau de starea victimei, astfel ca au venit cu totii la domiciliul lui qqq, unde s-a stabilit ca acesta sa fie dus la spital desi nu voia, aceasta deoarece … si … i-au spus ca daca vor spune ce s-a intamplat risca sa fie arestati. Fratele victimei, … s-a dus la … si impreuna s-au reintors la domiciliul lui qqq, astfel ca Ioan Ilie le-a povestit ce s-a intamplat, respectiv ca au fost la furat, au fost surprinsi de paznici, iar qqq a fost lovit de unul dintre paznici cu o furca in cap, acesta a ametit, era sa cada din caruta dar l-a prins. … le-a spus sa nu il duca pe qqq la spital, sau daca il duc sa nu spuna ce s-a intamplat ci ca a cazut si asa s-a lovit. Martora a mai declarat ca nu a vazut ca victima sa aiba vreo lovitura in partea dreapta a capului, aceasta deoarece a ajutat la spalarea victimei si a vazut ca victimei ii curgea sange doar din partea stanga a capului.

Din declaratia martorului … audiat in cursul urmaririi penale reiese ca acesta a fost fratele victimei. In data de …, seara, in jurul orelor …, se afla la domiciliul sau impreuna cu parintii sai si concubina sa. La un moment dat a venit numita … care le-a spus ca Ion este la domiciliul sau plin de sange. Cu totii s-au deplasat la locuinta acestuia, l-a gasit pe fratele sau intins pe pat si a observat ca in partea stanga a capului avea o crapatura de unde ii curgea sange. Concubina fratelui sau i-a povestit ca a fost la fan impreuna cu … si …, ca au fost prinsi de paznici si astfel au fost batuti. A plecat imediat la locuinta lui Ioan Ilie, care i-a spus ca au fost la furat de fan, au fost surprinsi de paznici, iar unul dintre acestia l-a lovit pe fratele sau cu o furca in cap, din aceasta cauza era sa cada din caruta, dar el l-a prin si l-a pus in caruta. … le-a spus sa nu il duca pe fratele sau la spital ca nu are nimica, iar daca il vor duce sa spuna ca a cazut sau ca a fost lovit cu pietre de copii din tiganie. Impreuna cu concubina sa si cu concubina fratelui sau l-au dus pe acesta din urma la spital la Codlea unde au spus ca a fost lovit cu pietre de copii din tiganie. Reaudiat in cursul judecatii, martorul a declarat ca … i-a spus ca fratele sau a fost adus acasa de Ioan Ilie, cu acesta s-a vazut dupa ce si-a dus fratele la spital si in aceasta imprejurare Ioan Ilie i-a spus ce s-a intamplat. Pe fratele sau l-a vazut lovit doar in partea stanga a capului, la spital cu ocazia consultului constatand ca acesta avea o crapatura in partea stanga si ca avea si o zgarietura si intepatura la bratul stang.

In ceea ce priveste actele medicale se constata urmatoarele:

Initial medicul legist din cadrul SJML Brasov, stabileste la data de 22.03.2005 ca victima Balaban Ion a fost internat la data de 20.03.2005 la Spitalul de Urgenta Brasov cu diagnosticul TCC Traumatism cranio cerebral deschis, coma de gradul 3. Hematom extradural acut F-T-P (fronto tempo perietal) drept operat. S-a practicat interventie neurochirurgicala las data de 21.02.2005, practicandu-se craniectomie temporo parietal dreapta cu evacuare hematomului extradural gigant, aproximativ 200 de mililitri. Din actele medicale prezentate se arata ca victima prezinta leziuni traumatice cervico cerebrale ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur la nivelul parietal stang si cadere si lovire de corp/plan dur cu impact temporo parietal drept. Pentru vindecare leziunile necesita 40-45 de zile de ingrijiri medicale si au pus in primejdie viata victimei.

Raportul de constatare medico legala numarul 106/AUT din data de 26.03.2005 intocmit de SJML Brasov, releva faptul ca victima a fost agresata la data de 20.03.2005, prezentand la necropsie semne de violenta parietal stang, inalt, anterior de bosa parietala la 9 cm. Superior de marginea superioara a pavilionului auricular stang si la 10 cm de regiunea sprancenoasa stanga: plaga contuza de 1 cm, suturata cu fir de sutura, lateral medial de aceasta, prezinta doua excoriatii liniare cu directie oblica antero – posterior si dinspre medial spre lateral, aproximativ paralele, cu lungime de 1,2 si respectiv 1 cm, acoperite cu crusta hematica, posterior de plaga descrisa, la 2 cm, prezinta excoriatie liniara de 1 cm, cu directie antero – posterioara acoperita cu crusta hematica. In partea dreapta se constata plaga chirurgicala temporal drept cu directie verticala de 6 cm, suturata. In ceea ce priveste diagnosticul anatomo patologic s-a constatat plaga contuza si excoriatii parietal stanga; fractura craniana de bolta si baza parieto temporal bilateral; craniectomie parietal dreapta; hematom extradural masiv drept cu efect de masa marcat; hematom extradural minim parietal stang; edem dur cerebral; contuzie cerebrala temporal bazal stang; bronhopneumonie; modificari parenchimatoase hepatice.

In concluziile raportului se arata ca moartea numitului qqq a fost violenta. Ea s-a datorat unui hematom extradural masiv drept operat, cu efect de masa accentuat, consecinta unui traumatism cranio cerebral cu doua focare de fractura de bolta si baza craniana. Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure posibil in conditiile unei heteroagresiuni, asa cum reiese din datele anchetei, intre leziunile traumatice si deces existand legatura de cauzalitate directa.

In concluziile raportului se arata ca moartea numitului qqq a fost violenta. Ea s-a datorat unui hematom extradural masiv drept operat, cu efect de masa accentuat, consecinta unui traumatism cranio cerebral cu doua focare de fractura de bolta si baza craniana. Leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu si de corpuri dure posibil in conditiile unei heteroagresiuni, asa cum reiese din datele anchetei, intre leziunile traumatice si deces existand legatura de cauzalitate directa.

In completarea raportului se arata ca leziunile traumatice la nivel epicranian, si anume la nivel parietal stang ce au fost consemnate si descrise, s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu partea contondenta a unei furci. S-a opinat in acest sens, deoarece din datele anchetei ar reiesi ca victima ar fi fost lovita la nivelul capului atat cu o furca cat si cu un bolovan.

In completarea raportului se arata ca leziunile traumatice la nivel epicranian, si anume la nivel parietal stang ce au fost consemnate si descrise, s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu partea contondenta a unei furci. S-a opinat in acest sens, deoarece din datele anchetei ar reiesi ca victima ar fi fost lovita la nivelul capului atat cu o furca cat si cu un bolovan.

Institutul National de Medicina Legala, Mina Minovici, prin raportul intocmit de comisa de avizare si control numarul E2/3264/2007, considera ca prin corelarea datelor clinice cu constatarile necroptice rezulta ca Balaban Ion a prezentat un TCC grav cu stare de coma cu plaga contuza parietala stanga, hematom epicranian local, fractura liniara subiacenta de bolta craniana iradiata la baza cu hematom extradural stang si hematom epicranian fronto parietal drept, fractura liniara parieto temporal drept, hematom extradural masiv de emisfer drept.

Avand in vedere morfologia si topologia leziunilor traumatice cranio cerebrale, circumstantele producerii leziunilor conform datelor de la dosar si obiectele vulnerante implicate (bata, piatra, furca) se opineaza ca leziunile traumatice cranio cerebrale s-au produs prin doua mecanisme, astfel:

1) plaga contuza parietala stanga cu hematom epicranian subiacent si fractura parieto temporala stanga liniara iradiata la baza si un hematom extradural subiacent s-au produs printr-un mecanism activ de lovire cu corp dur.

1) plaga contuza parietala stanga cu hematom epicranian subiacent si fractura parieto temporala stanga liniara iradiata la baza si un hematom extradural subiacent s-au produs printr-un mecanism activ de lovire cu corp dur.

2) Hematom epicranian drept cu fractura parieto temporala stanga, hematom extradural de emisfer drept si contuzie cerebrala corticala temporala stanga s-au produs printr-un mecanism de cadere si lovire de corp pe plan dur cu urmatoarele precizari: morfologia si tipologia leziunilor traumatice active (parietal stang) atesta producerea acestora prin lovire cu un corp contondent care a actionat printr-un mecanism contuziv cu energie cinetica mare fara a exista elemente medico legale care sa permita stabilirea cu exactitate a caracteristicilor corpului contondent si individualizarea acestuia dintre obiectele incriminatoare (furca, bolovan, bata) si nici daca caderea victimei urmata de leziuni meningo – cerebrale grave care au determinat decesul, are legatura de cauzalitate cu lovirea activa cu corp dur. Intensitatea si amploarea leziunilor traumatice meningo – cerebrale consecutiv caderii cu impact parietal drept demonstreaza un impact puternic al craniului de un corp/plan dur, aspect ce nu rezulta din datele de istoric si declaratiile de martor (se mentioneaza ca victima a cazut in interiorul carutei fiind sprijinita in cadere de persoana aflata in atelaj). In consecinta, avand in vedere cele mentionate si faptul ca victima consumase rachiu conform declaratiilor celor implicati in eveniment se opineaza ca nu se exclud doua momente traumatice, implicand fie caderea de la alt nivel, posibil din caruta in conditiile parasirii locului faptei cu atelajul, fie caderea de la acelasi nivel pe plan dur ulterior coborarii din caruta.

2) Hematom epicranian drept cu fractura parieto temporala stanga, hematom extradural de emisfer drept si contuzie cerebrala corticala temporala stanga s-au produs printr-un mecanism de cadere si lovire de corp pe plan dur cu urmatoarele precizari: morfologia si tipologia leziunilor traumatice active (parietal stang) atesta producerea acestora prin lovire cu un corp contondent care a actionat printr-un mecanism contuziv cu energie cinetica mare fara a exista elemente medico legale care sa permita stabilirea cu exactitate a caracteristicilor corpului contondent si individualizarea acestuia dintre obiectele incriminatoare (furca, bolovan, bata) si nici daca caderea victimei urmata de leziuni meningo – cerebrale grave care au determinat decesul, are legatura de cauzalitate cu lovirea activa cu corp dur. Intensitatea si amploarea leziunilor traumatice meningo – cerebrale consecutiv caderii cu impact parietal drept demonstreaza un impact puternic al craniului de un corp/plan dur, aspect ce nu rezulta din datele de istoric si declaratiile de martor (se mentioneaza ca victima a cazut in interiorul carutei fiind sprijinita in cadere de persoana aflata in atelaj). In consecinta, avand in vedere cele mentionate si faptul ca victima consumase rachiu conform declaratiilor celor implicati in eveniment se opineaza ca nu se exclud doua momente traumatice, implicand fie caderea de la alt nivel, posibil din caruta in conditiile parasirii locului faptei cu atelajul, fie caderea de la acelasi nivel pe plan dur ulterior coborarii din caruta.

In concluziile acestui raport se arata urmatoarele:

In concluziile acestui raport se arata urmatoarele:

Din documentatia medicala si medico legala rezulta ca moartea victimei s-a datorat hemoragiei meningo – cerebrale cu fracturi liniare parieto – temporale bilateral de calota craniana iradiate la baza si hematoame extradurale subiacente fracturilor, cu efect de masa la nivelul emisferului cerebral drept si edem cerebral accentuat cu angajare cerebeloasa – pentru care s-a intervenit chirurgucal la data de 21.03.2005. Traumatismul cranio cerebral poate data din 20.03.2005, leziunile traumatice consemnate fiind localizate exclusiv la nivelul reugiunii neuro craniene.

Intre cele doua traumatisme cranio cerebrale exista urmatoarele diferente:

– traumatismul cranio cerebral hemicranian stang a avut impact parietal stang la nivelul plagii contuze parietale, fata de traumatismul cranio cerebral hemicranian drept cu impact parietal drept;

– mecanismul de producere este diferit, traumatismul cranio cerebral stang putand fi produs prin lovire cu corp dur contondent, iar traumatismul cranio cerebral drept prin cadere si lovire de corp/plan dur cu impact parietal drept;

– traumatismul cranio cerebral hemicranian stang a fost de intensitate redusa fata de traumatismul cranio cerebral drept, avand in vedere consecintele morfopatologice ale leziunilor meningo – cerebrale, cauza decesului a fost determinata de gravitatea traumatismului cranio cerebral drept cu hematom extra – dural drept, comprehensiv cu edem cerebral cu angajare cerebrala, hemoragie intra – ventriculara si contuzie cerebrala de contra lovitura.

– Pentru aprecierea dinamici leziunilor traumatice ar fi fost utile in afara datelor medicale si date de ancheta complete privind circumstantele producerii faptei, efectuarea unor expertize criminalistice ale corpurilor delicte, a hainelor victimei si a urmelor de la fata locului, inclusiv plansa foto cu imagini de la autopsia cadavrului.

In cazul de fata documentatia existenta sugereaza o posibila producere a traumatismului cranio cerebral cu impact parietal drept ulterior lovirii in regiunea parietala stanga, cu mentiunea ca amploarea leziunilor cranio – meningo – cerebrale produse prin cadere si lovire de plan dur cu impact parietal drept, poate fi explicata cel mai probabil prin cadere de la alt nivel, posibil din caruta, fie caderea victimei de la acelasi nivel cu impact pe un plan dur, in circumstantele evenimentului din data de … sau ulterior acestuia, aceasta deoarece prezenta contuziei corticale cerebrale de contralovitura temporo bazal stang atesta un mecanism de producere prin deceleratie. Se mai precizeaza ca nu exista elemente medico legale obiective care sa permita stabilirea cu exactitate a caracteristicilor corpului delict care a determinat leziunile active (TTC hemicranian stang) in absenta unor expertize criminalistice ale corpurilor delicte. In plus se arata ca fracturile de baza craniana din etajul mijlociu drept si stang nu sunt de sine statatoare ci iradieri ale fracturilor de calota (parietale dreapta si respectiv stanga).

Morfologia si tipologia leziunilor traumatice precum si evolutia clinica a victimei atesta ca intre traumatismul cranio cerebral cu impact parietal drept si deces exista o legatura de cauzalitate directa neconditionata, avand in vedere gravitatea leziunilor meningo cerebrale. Se mentioneaza ca intre traumatismul cranio cerebral cu plaga contuza parietala stanga, fractura liniara de calota iradiata la baza si hematom extradural de dimensiuni reduse necompresiv si deces nu se poate stabili cu certitudine o legatura de cauzalitate, avand in vedere urmatoarele:

– consecintele meningo cerebrale posttraumatice mai reduse la nivelul emisferului cerebral stang, care nu explica prin ele insele decesul si imposibilitatii producerii unor leziuni grave cerebrale ca o consecinta exclusiva a caderii in caruta;

– amploarea leziunilor traumatice cranio cerebrale specifice caderii cu impact parietal drept, nu poate fi explicata prin producerea acestora prin simpla cadere a victimei in caruta si lovirea de relieful interior al acesteia urmare a lovirii cu corp dur la nivel parietal stang;

– nu exista date certe care sa ateste producerea traumatismului cranio cerebral cu impact parietal drept in acelasi context lezional cu lovirea activa a victimei sau existenta a doua momente traumatice cu prezenta unui „interval liber” intre lovirea activa a victimei si caderea generatoare a leziunilor cranio cerebrale care au determinat decesul.

Referitor la hematomul extradural stang, se arata ca acesta a fost de mici

dimensiuni, este consecinta lovirii active cu un corp dur, dar nu a contribuit prin el insusi la deces.

In ceea ce priveste interventiile chirurgicale se arata:

– toaleta si sutura plagii contuze de 1 cm parietal stang produsa prin lovire activa cu un corp dur contondent, reprezinta o interventie de mica chirurgie;

– cura neurochirurgicala de evacuare a hematomului extradural compresiv consecutiv caderii reprezinta o interventie chirurgicala de amploare efectuata de urgenta, in primele 24 de ore de la internare, constand in: incizie liniara temporo parietala dreapta, craniectomie temporo parietala dreapta cu diametrul de circa 6 cm si evacuarea spontana prin aspiratie a hematomului extradural gigant, sange proaspat si coaguli, circa 200 ml gros de circa 5 cm, hemostaza dificila prin electrocoagulare si gelaspon, drenaj, sutura, pansament. Se precizeaza ca autopsia victimei efectuata dupa o supravietuire a victimei pana la data de 24.03.2005 e evidentiat refacerea hematomului extradural fronto parietal drept si occipital drept cu efect compresiv cerebral drept, coaguli de grosime maxima 4-5 cm la nivel fronto parietal drept. Se considera ca nu au existat deficiente de tehnica chirurgicala, tratamentul fiind corect indicat si aplicat, iar evolutia nefavorabila si decesul datorandu-se gravitatii leziunilor cranio meningo cerebrale initiale precum si hemostazei intraoperatorii dificile si a tulburarilor hemostatice ce au permis refacerea hematomului extradural drept tanatogenerator.

In finalul expertizei se arata ca intre constatarile medico legale efectuate pana

la acest moment, nu exista contradictii.

Dina analiza acestui probatoriu instanta a retinut urmatoarea stare de fapt:

In fapt:

Inculpatii XXX, YYY si ZZZ au fost angajati in calitate de paznici – ingrijitori de – la ferma ce apartine de SC xxx IND SRL, iar in data de … functionau la aceasta societate comerciala, avand atributii de paza si ingrijire a animalelor.

In data de 20.03.2005, in jurul orelor 18,00, numitii … si victima qqq s-au hotarat sa se deplaseze la ferma ce apartine de SC xxx SRL pentru a sustrage fan, deplasarea fiind facuta cu caruta trasa de cal, care apartineau victimei qqq.

In aceste conditii … si victima qqq s-au deplasat la sediul fermei amplasata la iesirea din localitatea Codlea, iar qqq a ramas cu atelajul la marginea drumului, iar numitii … si … au patruns intr-unul din depozitele cu furaje si au inceput sa umple saci cu fan, timp in care au fost surprinsi de mai multi angajati ai fermei.

In acest sens au fost alertati inculpatii XXX, YYY si ZZZ, care s-au deplasat in locul unde se aflau cei surprinsi la furat de fan, iar pentru aparare in drum fiecare dintre acestia au luat in mana cate un obiect contondent, astfel: inculpatul XXXa luat o furca YYY un bolovan de dimensiuni mijlocii si ZZZ o bata (bat).

Fiind surprinsi numitii … si … au abandonat sacii, si au fugit, astfel … a fugit spre camp, in afara fermei, iar … fugit spre atelaj unde se afla si qqq si impreuna au plecat de la fata locului cu calul in galop, calul fiind condus de qqq, iar din caruta Ioan Ilie, aflat in spatele lui qqq. Calul si caruta aveau viteza si pentru a se iesi din incinta fermei a fost condus frontal in directia in care se aflau paznici, astfel ca daca acestia nu se fereau riscau sa fie loviti.

In aceste conditii, XXX si YYY s-au pozitionat in partea stanga carutei respectiv a victimei qqq iar YYY pe partea dreapta a acesteia, si in prima faza YYY a aruncat batul pe care il avea in mana catre cei care se aflau in caruta, obiect care insa nu a lovit nicio persoana, deoarece cei doi din caruta s-au aplecat. Imediat dupa aceasta XXX a aruncat cu furca pe care o avea in mana, catre cei care se aflau in caruta, obiect care a lovit victima qqq cu partea intepatoare in partea stanga a capului, dupa care furca a cazut in caruta, iar in cadere furca a lovit bratul stang al acestuia. Concomitent cu aruncarea furcii si YYY a aruncat piatra pe care o avea in mana tot catre cei care se aflau in caruta insa aceasta nu a nimerit nicio persoana.

In urma loviturii primite qqq care conducea caruta cu viteza, si-a pierdut pentru scurt timp cunostinta si s-a lasat pe o parte iar …, aflat in spatele sau, l-a prins si l-a asezat in caruta, dupa care … a luat haturile si a condus calul in galop pentru a putea fugi de la fata locului. Pe drum cei doi se intalnesc cu … pe care il iau in caruta.

La scurt timp victima qqq si-a revenit, afirmand ca este lovit la cap in partea stanga de unde ii curgea sange. Acest aspect este confirmat de … si de … qqq, desi consumase la domiciliu inainte de plecare bauturi alcoolice, respectiv rachiu alb, dupa ce si-a revenit a consumat din nou bauturi alcoolice.

Ajunsi la domiciliul victimei qqq calul a fost deshamat si dus in grajd, iar qqq s-a deplasat singur la domiciliul sau unde se afla concubina sa, martora ….

qqq i-a spus concubinei sale ca a fost lovit de muncitorii de la SC xxx. La scurt timp de la ajungerea sa acasa, victimei i s-a facut rau, astfel ca a fost spalat pe cap de concubina sa care a fost ajutata de martora …, dupa care a fost bandajat la cap si intins pe pat. Intre timp la domiciliul victimei vin si ceilalti membrii ai familiei acestuia, care au fost chemati de martora …, si impreuna hotarasc deplasarea la spital pentru a-l duce pe qqq pentru a i se acorda ingrijiri medicale. Deplasarea la Spitalul Codlea este facuta cu caruta, victima fiind dusa la spital de …, … si …, fara ca pe drum sa existe vreun incident legat de victima. La Spitalul Codlea victima a fost examinata, in aceasta imprejurare cei care il insoteau au constatat ca acesta prezenta si o penetrare a muschiului bratului stang.

Ulterior la aceeasi data, respectiv 20.03.2005 qqq a fost internat la Spitalul de Urgenta Brasov cu diagnosticul TCC Traumatism cranio cerebral deschis, coma de gradul 3. Hematom extradural acut F-T-P (fronto tempo perietal) drept operat. S-a practicat interventie neurochirurgicala la data de 21.02.2005, practicandu-se craniectomie temporo parietal dreapta cu evacuare hematomului extradural gigant, aproximativ 200 de mililitri. La data de 24.03.2005 victima a decedat.

Raportul de constatare medico legala numarul 106/AUT din data de 26.03.2005 intocmit de SJML Brasov, releva faptul ca victima a fost agresata la data de 20.03.2005, prezentand la necropsie semne de violenta parietal stang, inalt, anterior de bosa parietala la 9 cm. Superior de marginea superioara a pavilionului auricular stang si la 10 cm de regiunea sprancenoasa stanga: plaga contuza de 1 cm, suturata cu fir de sutura, lateral medial de aceasta, prezinta doua excoriatii liniare cu directie oblica antero – posterior si dinspre medial spre lateral, aproximativ paralele, cu lungime de 1,2 si respectiv 1 cm, acoperite cu crusta hematica, posterior de plaga descrisa, la 2 cm, prezinta excoriatie liniara de 1 cm, cu directie antero – posterioara acoperita cu crusta hematica. In partea dreapta se constata plaga chirurgicala temporal drept cu directie verticala de 6 cm, suturata. In ceea ce priveste diagnosticul anatomo patologic s-a constatat plaga contuza si excoriatii parietal stanga; fractura craniana de bolta si baza parieto temporal bilateral; craniectomie parietal dreapta; hematom extradural masiv drept cu efect de masa marcat; hematom extradural minim parietal stang; edem dur cerebral; contuzie cerebrala temporal bazal stang; bronhopneumonie; modificari parenchimatoase hepatice.

Deoarece s-au constat o serie de neclaritati in ceea ce priveste traumatismele suferite de qqq in cauza actele medicale au fost supuse avizarii de catre Institutul National de Medicina Legala, Mina Minovici, care prin raportul intocmit de comisa de avizare si control numarul …, a considerat ca prin corelarea datelor clinice cu constatarile necroptice rezulta ca qqq a prezentat un TCC grav cu stare de coma cu plaga contuza parietala stanga, hematom epicranian local, fractura liniara subiacenta de bolta craniana iradiata la baza cu hematom extradural stang si hematom epicranian fronto parietal drept, fractura liniara parieto temporal drept, hematom extradural masiv de emisfer drept.

Referitor morfologia si topologia leziunilor traumatice cranio cerebrale, circumstantele producerii leziunilor conform datelor de la dosar si obiectele vulnerante implicate (bata, piatra, furca) s-a opinat ca leziunile traumatice cranio cerebrale s-au produs prin doua mecanisme, astfel:

Din documentatia medicala si medico legala rezulta ca moartea victimei Balaban Ion s-a datorat hemoragiei meningo – cerebrale cu fracturi liniare parieto – temporale bilateral de calota craniana iradiate la baza si hematoame extradurale subiacente fracturilor, cu efect de masa la nivelul emisferului cerebral drept si edem cerebral accentuat cu angajare cerebeloasa – pentru care s-a intervenit chirurgucal la data de 21.03.2005. Traumatismul cranio cerebral poate data din 20.03.2005, leziunile traumatice consemnate fiind localizate exclusiv la nivelul reugiunii neuro craniene.

Ceea ce reiese din analiza acestui raport de expertiza este ca intre cele doua traumatisme cranio cerebrale exista urmatoarele diferente:

Traumatismul cranio cerebral hemicranian stang a avut impact parietal stang la nivelul plagii contuze parietale, fata de traumatismul cranio cerebral hemicranian drept cu impact parietal drept, de asemenea mecanismul de producere este diferit, astfel traumatismul cranio cerebral stang putand fi produs prin lovire cu corp dur contondent, iar traumatismul cranio cerebral drept prin cadere si lovire de corp/plan dur cu impact parietal drept, in plus traumatismul cranio cerebral hemicranian stang a fost de intensitate redusa fata de traumatismul cranio cerebral drept, avand in vedere consecintele morfopatologice ale leziunilor meningo – cerebrale, cauza decesului a fost determinata de gravitatea traumatismului cranio cerebral drept cu hematom extra – dural drept, comprehensiv cu edem cerebral cu angajare cerebrala, hemoragie intra – ventriculara si contuzie cerebrala de contra lovitura.

S-a opinat ca in cazul de fata documentatia existenta sugereaza o posibila

producere a traumatismului cranio cerebral cu impact parietal drept ulterior lovirii in regiunea parietala stanga, cu mentiunea ca amploarea leziunilor cranio – meningo – cerebrale produse prin cadere si lovire de plan dur cu impact parietal drept, poate fi explicata cel mai probabil prin cadere de la alt nivel, posibil din caruta, fie caderea victimei de la acelasi nivel cu impact pe un plan dur, in circumstantele evenimentului din data de 20.03.2005 sau ulterior acestuia, aceasta deoarece prezenta contuziei corticale cerebrale de contralovitura temporo bazal stang atesta un mecanism de producere prin deceleratie. Se mai precizeaza ca nu exista elemente medico legale obiective care sa permita stabilirea cu exactitate a caracteristicilor corpului delict care a determinat leziunile active (TTC hemicranian stang) in absenta unor expertize criminalistice ale corpurilor delicte. In plus se arata ca fracturile de baza craniana din etajul mijlociu drept si stang nu sunt de sine statatoare ci iradieri ale fracturilor de calota (parietale dreapta si respectiv stanga).

In plus, morfologia si tipologia leziunilor traumatice precum si evolutia clinica a victimei atesta ca intre traumatismul cranio cerebral cu impact parietal drept si deces exista o legatura de cauzalitate directa neconditionata, avand in vedere gravitatea leziunilor meningo cerebrale. Se mentioneaza ca intre traumatismul cranio cerebral cu plaga contuza parietala stanga, fractura liniara de calota iradiata la baza si hematom extradural de dimensiuni reduse necompresiv si deces nu se poate stabili cu certitudine o legatura de cauzalitate, avand in vedere urmatoarele: consecintele meningo cerebrale posttraumatice mai reduse la nivelul emisferului cerebral stang, care nu explica prin ele insele decesul si imposibilitatii producerii unor leziuni grave cerebrale ca o consecinta exclusiva a caderii in caruta; amploarea leziunilor traumatice cranio cerebrale specifice caderii cu impact parietal drept, nu poate fi explicata prin producerea acestora prin simpla cadere a victimei in caruta si lovirea de relieful interior al acesteia urmare a lovirii cu corp dur la nivel parietal stang; nu exista date certe care sa ateste producerea traumatismului cranio cerebral cu impact parietal drept in acelasi context lezional cu lovirea activa a victimei sau existenta a doua momente traumatice cu prezenta unui „interval liber” intre lovirea activa a victimei si caderea generatoare a leziunilor cranio cerebrale care au determinat decesul.

Referitor la hematomul extradural stang, se arata ca acesta a fost

de mici dimensiuni, este consecinta lovirii active cu un corp dur, dar nu a contribuit prin el insusi la deces.

In ceea ce priveste interventiile chirurgicale se arata: toaleta si

sutura plagii contuze de 1 cm parietal stang produsa prin lovire activa cu un corp dur contondent, reprezinta o interventie de mica chirurgie; cura neurochirurgicala de evacuare a hematomului extradural compresiv consecutiv caderii reprezinta o interventie chirurgicala de amploare efectuata de urgenta, in primele 24 de ore de la internare, constand in: incizie liniara temporo parietala dreapta, craniectomie temporo parietala dreapta cu diametrul de circa 6 cm si evacuarea spontana prin aspiratie a hematomului extradural gigant, sange proaspat si coaguli, circa 200 ml gros de circa 5 cm, hemostaza dificila prin electrocoagulare si gelaspon, drenaj, sutura, pansament. Se precizeaza ca autopsia victimei efectuata dupa o supravietuire a victimei pana la data de 24.03.2005 e evidentiat refacerea hematomului extradural fronto parietal drept si occipital drept cu efect compresiv cerebral drept, coaguli de grosime maxima 4-5 cm la nivel fronto parietal drept. Se considera ca nu au existat deficiente de tehnica chirurgicala, tratamentul fiind corect indicat si aplicat, iar evolutia nefavorabila si decesul datorandu-se gravitatii leziunilor cranio meningo cerebrale initiale precum si hemostazei intraoperatorii dificile si a tulburarilor hemostatice ce au permis refacerea hematomului extradural drept tanatogenerator.

Din punct de vedere medico legal reiese ca victima a fost lovita, suferind o plaga contuza parietala stanga cu hematom epicranian subiacent si fractura parieto temporala stanga liniara iradiata la baza si un hematom extradural subiacent s-au produs printr-un mecanism activ de lovire cu corp dur, plaga suturata prezentata in actele medicale denota faptul ca a existat o rana produsa prin lovire cu un corp intepator. Aceasta leziune a pus in primejdie viata victimei insa nu i-a cauzat decesul.

Decesul victimei qqq s-a datorat hemoragiei meningo – cerebrale cu fracturi liniare parieto – temporale bilateral de calota craniana iradiate la baza si hematoame extradurale subiacente fracturilor, cu efect de masa la nivelul emisferului cerebral drept si edem cerebral accentuat cu angajare cerebeloasa, stabilindu-se ca traumatismul cranio cerebral poate data din 20.03.2005. Mecanismul de producere al acestor leziuni este diferit fata de mecanismul de producere al leziunilor prezentate de victima in partea stanga, asa cum s-a aratat mai sus. In plus, leziunile din partea dreapta s-au produs printr-un mecanism de cadere si lovire de corp pe plan dur. Intensitatea si amploarea leziunilor traumatice meningo – cerebrale consecutiv caderii cu impact parietal drept demonstreaza un impact puternic al craniului de un corp/plan dur, astfel ca nu au fost excluse doua momente traumatice, implicand fie caderea de la alt nivel, posibil din caruta in conditiile parasirii locului faptei cu atelajul, fie caderea de la acelasi nivel pe plan dur ulterior coborarii din caruta.

Din analiza probelor testimoniale reiese ca in prima faza victima a fost lovita cu furca in partea stanga a capului, de catre inculpatul XXX, acest aspect reiese din declaratiile martorului … care a aratat prima oara a fost aruncat un bat care nu a nimerit pe nimeni deoarece s-au ferit, apoi au fost aruncate aproape concomitent furca si bolovanul, furca lovindu-l pe qqq, acesta lasandu-se pe spate, sau lateral, exista doua variante in acest sens, martorul aratand ca a prins victima astfel ca acesta nu a cazut din caruta. Acelasi martor povesteste rudelor victimei incidentul aratand ca l-a prins astfel victima nu a cazut din caruta, prin urmare cel mai probabil, dupa lovitura victima s-a inclinat spre dreapta dar a fost prinsa de Ioan Ilie si asezata in caruta. Si martorul …, a declarat ca in timp ce fugea a vazut ca numai furca a lovit victima nu si celelalte obiecte care au fost aruncate.

De asemenea din declaratiile martorilor … si …, reiese ca victima le-a povestit ca a fost lovit cu furca in cap, ambii vazand ca victima are sange uscat pe fata si pe caciula in partea stanga, iar … confirma ca la spalarea victimei acesta prezenta o intepatura in zona stanga a capului care sangera abundent.

Se impune a mentiona ca martorul …, in cursul urmaririi penale a declarat ca victima i s-a plans ca a fost lovit in partea stanga a capului, si ca nu a vazut ca victima sa fie lovita in partea dreapta a capului. Cu toate acestea audiat in fata instantei de judecata prezinta invers starea de fapt, respectiv ca victima era lovita in partea dreapta si ca nu a vazut daca acesta ar fi fost lovit si in partea stanga, aspect ce conduce la concluzia ca martorul face confuzii in ceea ce priveste sintagma dreapta – stanga, in acest sens a formulat aceleasi puncte de vedere inversand insa in cursul audierii sale in faza de judecata, stanga cu dreapta. De fapt acest aspect se observa si in ceea ce priveste locul de pozitionare a celor trei inculpati in jurul carutei si respectiv al victimei. Instanta a pornit de la aspecte ce tin de logica, si anume faptul ca inculpatul XXX a lovit victima in stanga, iar alaturi de acest inculpat se afla inculpatul YYY si deci pe partea opusa se afla inculpatul ZZZ.

In ceea ce priveste mecanismul si imprejurarile de producere a leziunilor victimei din partea dreapta a capului, probatoriul cauzei nu a putut stabili fara nici un dubiu ca acestea s-au produs in aceleasi imprejurari cu cele din partea stanga, neputandu-se stabili daca intre cele doua leziuni exista legatura de cauzalitate.

In acest sens, martorul … a afirmat ca victima nu a cazut din caruta fiind prinsa de el si asezata in caruta, ulterior victima isi revine. La domiciliul victimei martora … de asemenea confirma faptul ca victima nu a cazut si nici nu a mai fost lovita. De asemenea, dupa ce victimei i s-a facut rau a fost dusa la spital fara ca pe drum aceasta sa cada sau sa se loveasca.

Initial martora … arata ca victima prezenta lovituri numai in partea stanga a capului de unde sangera abundent, martora aratand in cursul urmaririi penale ca la un moment dat victima a acuzat dureri si in partea dreapta a capului, dar ulterior cu ocazia reaudierii in faza de judecata martora a aratat ca victima a afirmat ca il durea tot capul si ca nu mai vedea bine. Martora …, de fata la aceasta discutie, la randul ei a confirmat ca victima ar fi sustinut ca il doare in partea dreapta a capului si ca nu mai vede bine, dar de fata la aceasta discutie a fost numai … aceasta nuantandu-si pozitia procesuala cu precizarea ca isi mentine declaratiile numai in masura in care sunt conforme cu cele declarate la termenul de judecata din data de 28.02.2008.

Prin urmare neexistand niciun fel de probe referitoare la imprejurarile producerii leziunilor victimei in partea dreapta a capului, leziuni care i-au provocat decesul, in sarcina inculpatului XXX nu se poate retine comiterea infractiunii prevazuta de art. 183 Cod Penal, in conditiile in care nu leziunile cauzate prin lovirea exercitata de acesta au determinat decesul victimei.

Faptul ca inculpatul XXX lovit victima cu furca in partea stanga a capului este sustinuta de martorii …, care a observat direct acest aspect, de … care a cunoscut acest aspect indirect de la victima si de …, aceasta la randul ei cunoaste acest aspect de la victima. In plus, asa cum s-a aratat mai sus, suturarea plagii din partea stanga presupune o lovire cu un corp ascutit. Pentru acest aspect, prin urmare se constata ca nu exista niciun dubiu.

Dubiul persista insa asupra leziunilor victimei din partea dreapta a capului, care au generat o hemoragie meningo – cerebrale cu fracturi liniare parieto – temporale bilateral de calota craniana iradiate la baza si hematoame extradurale subiacente fracturilor, cu efect de masa la nivelul emisferului cerebral drept si edem cerebral accentuat cu angajare cerebeloasaleziuni care au fost tanatogeneratoare. Modul de producere a unor asemenea leziuni trebuind sa presupuna o actiune puternica, or victima a fost lovita a partea stanga printr-o actiune de mai mica intensitate fata de lovitura din partea dreapta, iar lovitura din partea stanga a determinat o flexare a corpului si o inclinare, cel mai probabil spre dreapta, fara ca victima sa cada din caruta deoarece a fost prins de Ioan Ilie care a luat haturile calului si a condus caruta. Acest aspect este confirmat atat de martorul …cat si de inculpatii XXX, YYY si ZZZ, in acest sens niciunul dintre acestia nu a confirmat o eventuala cadere a victimei, cu atat mai mult cu cat Ioan Ilie a precizat atat in declaratiile sale cat si rudelor familiei victimei ca aceasta era sa cada din caruta, insa aceasta nu s-a realizat deoarece l-a prins si la asezat in caruta. Prin urmare nu se poate considera ca lovitura din partea dreapta a capului s-a realizat prin cadere si lovire in caruta, in plus o asemenea lovitura aceasta in conditiile in care lovitura din partea stanga a fost de mica intensitate, nu ar fi putut determina o lovitura puternica de un plan dur. S-a afirmat ca lovitura din partea dreapta e posibil sa se fi creat fie cu ocazia incidentului sau ulterior acestuia prin cadere fie de la acelasi nivel fie de la altul, insa probele cauzei nu au confirmat ca ar exista legatura de cauzalitate intre actiunea inculpatului XXX si aceste leziuni mai grave care au determinat decesul victimei.

Lipsa fotografiilor de la autopsierea victimei sau faptul ca hainele cu care victima era imbracata la momentul faptei, acestea nefiind ridicate de catre organele de politie fiind ulterior date de pomana de catre mama victimei, nu pot fi imputate in vreun fel inculpatului XXX, analiza acestora ar fi putut fi de natura a oferi cauzei mai multe date pentru stabilirea exacta a dinamicii faptelor deduse judecatii.

Deoarece leziunile cauzate prin lovirea directa respectiv prin aruncarea furcii, actiune exercitata de inculpatul XXX au pus in primejdie viata victimei, si fata de faptul ca exista un puternic dubiu in ceea ce priveste existenta vreunei legaturi de cauzalitate intre vreo actiune a inculpatului XXX si decesul victimei, dubiu care profita inculpatului XXX, urmeaza ca in baza art. 334 Cod de Procedura Penala sa se dispuna schimbarea incadrarii juridice a infractiunii retinute in sarcina acestui inculpat, din cea prevazuta de art. 183 Cod de Procedura Penala, lovituri cauzatoare de moarte, in infractiunea de vatamare corporala grava, teza finala, prevazuta de art. 182 aliniatul 2 Cod Penal, neputand fi tras la raspundere penala pentru acest efect mai grav fara ca intre actiunea inculpatului si acest rezultat de mai grav nu se poate stabili o legatura de cauzalitate certa.

Apararile inculpatilor:

Inculpatul XXX nu a recunoscut fapta retinuta in sarcina sa, afirmand ca furca aruncata de el nu a lovit capul victimei, ci aceasta a lovit victima in zona coastelor, considerand ca celelalte obiecte aruncate de colegii sai ar fi lovit victima.

Probatoriul cauzei a stabilit ca primul obiect aruncat, batul nu a lovit pe nimeni, iar furca si bolovanul au fost aruncat aproape concomitent, furca lovind prima, iar bolovanul nu a lovit victima, in acest sens inculpatul XXX din cauza modului rapid in care s-au desfasurat evenimentele, a vazut din eroare ca bolovanul a lovit victima si nu furca aruncata de el.

In aparare inculpatul XXX a invederat instantei ca ceilalti coinculpati ar fi lovit victima, acestia declarand in acest fel, iar furca pe care a aruncat-o el ar fi lovit victima in zona coastelor, in partea stanga a corpului, iar furca ar fi ricosat in muschiul bratului stang, aspect ce ar fi confirmat de declaratiile martorilor … si …, care au declarat ca victima era lovita si la bratul stang, unde prezenta o penetrase transversala a muschiului. De asemenea s-a considerat ca nu a fost elucidata pe deplin starea de fapt deoarece nu sunt cunoscute cauzele reale ale decesului victimei.

In acest sens, se impune a mentiona ca probele cauzei, descrise si analizate mai sus, au condus insa la concluzia ca pe de o parte nici un obiect contondent aruncat de ceilalti coinculpati nu a lovit victima, iar pe de alta parte, probatoriul a concluzionat ca inculpatul XXX a lovit victima cu furca in zona stanga a capului, aspect ce reiese pe de o parte din faptul ca initial victima nu a prezentat nicio lovitura, iar ulterior dupa surprinderea la fata locului si fuga faptuitorilor si dupa aruncarea de catre inculpatul XXX a furcii pe care o avea in mana, victima a fost lovita, si-a pierdut cunostinta si in cadere este prinsa de Ioan Ilie. Dupa aceasta victima este vazuta lovita la cap in partea stanga, loc din care sangera abundent, martorii declarand ca victima prezenta o intepatura din care curgea sange abundent, or numai o furca (din cele trei obiecte aruncate) putea sa cauzeze asemenea leziuni. Este posibil ca dupa lovirea victimei cu furca, acesta sa fi ricosat si sa fi lovit victima si in zona muschiului bratului stang, aspect ce insa nu mai putea fi stabilit cu certitudine in prezent prin exhumare, deoarece lezarea s-ar fi produs in zona tesuturilor moi si nu in partea osoasa. In plus si daca s-ar dovedi acest aspect cu certitudine tot nu poate fi exclusa lovirea initiala in zona capului cu ricosarea obiectului si ranirea in bratul stang.

In consecinta, nu exista nici un dubiu in ceea ce priveste efectul actiunii inculpatului XXX pentru infractiunea de vatamare corporala grava.

S-a mai invocat de catre inculpat starea de legitima aparare, pentru considerentul ca qqq si … au folosit caruta cu calul ca reale instrumente de atac si pe de alta parte Ioan Ilie avea asupra sa o furca cu care a gesticulat spre ei, astfel s-a considerat atacat de cei doi si prin urmare a folosit actul de violenta in aparare.

Este adevarat ca initial fata de … si qqq s-au declansat cercetari pentru infractiunea de talharie in forma tentativei, iar fata de … pentru infractiunea de furt calificat in forma tentativei, in final cauza s-a disjuns, iar … si … fiind cercetati pentru tentativa la infractiunea de furt calificat, deoarece nu s-a putut dovedi fara vreun dubiu ca Ioan Ilie ar fi folosit vreo furca pentru a-si asigura scaparea, prin urmare acest aspect nu este suficient pentru a se putea retine starea de legitima aparare in favoarea inculpatului XXX.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 44 Cod Penal, se afla in stare de legitima aparare cel care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesului obstesc. Se prezuma de asemenea ca se afla in stare de legitima aparare si cel care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie sau efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare. Este de asemenea in aceasta stare si cel care din cauza tulburarii sau a temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs actul.

In aceste conditii, pe de o parte faptul ca victima si … au fost cercetati pentru infractiunea de talharie, cat si pe de alta parte faptul ca inculpatul XXX a declarat ca a aruncat obiectul pentru a-i opri pe hotii surprinsi asupra faptului deci nu in principal pentru a se apara, deoarece apararea se putea realiza si in alte conditii decat printr-o actiune de atac, aceasta deoarece actiunea celor doi hoti surprinsi nu a fost o actiune directa de violenta ci o actiune de parasire a locului faptei, aspect ce a si condus la cercetarea acestora pentru infractiunea de tentativa la furt calificat si nu tentativa la talharie.

Nu se poate vorbi nici de un exces de aparare justificat de o eventuala stare de temere a inculpatului, deoarece acesta era familiarizat cu astfel de fenomene, nefiind prima situatie in care la ferma respectiva se sustragea fan. In plus el era impreuna cu alti doi colegi si probabil si alti angajati ai fermei care au ramas insa neidentificati, iar hotii surprinsi erau doi, iar furca despre care s-a facut vorbire si despre care s-a sustinut ca a fost folosita de Ioan Ilie nu a fost identificata, prin urmare aceasta teza nu a fost probata.

Se mai impune a mentiona ca spatiul unei societati comerciale nu se circumscrie aliniatului 2 al articolului 44 Cod Penal care apara prin aceasta reglementare valori sociale legate de locuinta, dependinta sau loc imprejmuit ce tine de aceasta, si mai mult decat atat nu s-a incercat respingerea unei patrunderi si evitarea parasirii locului faptei.

Pe cale de consecinta, instanta apreciaza ca inculpatul XXX nu s-a putut afla in stare de legitima aparare, insa toate aspectele faptei vor fi avute in vedere la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului.

In ceea ce priveste apararile inculpatilor YYY si ZZZ acestia initial au negat ca ar fi lovit victima, pentru ca ulterior sa afirme ca si obiectele contondente aruncate de ei ar fi lovit victima si ulterior au aratat ca nu sunt siguri asupra lovirii victimei. Aceste confuzii se datoreaza dinamicii rapide a evenimentului.

Probatoriul cauzei a demonstrat ca niciunul din obiectele contondente aruncate de YYY si ZZZ respectiv bat si bolovan nu au lovit victima, astfel batul (bata) aruncat nu a lovit pe niciunul dintre cei aflati in caruta deoarece acestia s-au ferit prin aplecare, iar bolovanul, aruncat aproape concomitent cu furca, de asemenea nu a lovit pe nimeni deoarece victima fiind lovita cu furca s-a dezechilibrat, si-a flexat corpul si in cadere a fost prinsa de Ioan Ilie, astfel ca bolovanul nu avea cum sa loveasca victima care isi schimbase pozitia datorita loviturii primite cu furca. In plus, din punct de vedere medico legal nu s-a confirmat faptul ca victima ar fi fost lovita cu un asemenea obiect si in plus ZZZ se afla pe aceeasi parte cu inculpatul XXX, astfel ca daca ar fi lovit victima cu bolovanul ar fi putut sa o faca numai in partea stanga a corpului, aspect ce insa nu este confirmat medico legal, prin urmare fata de acesti doi inculpati se va dispune achitarea acestora, in baza art. 11 punctul 2 litera a Cod de Procedura Penala raportat la art. 10 litera c Cod de Procedura Penala, pentru infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte, fapta prevazuta si pedepsita de art. 183 Cod Penal, acestia devenind inculpati ca urmare a extinderii procesului penal conform art. 337, 336 Cod de Procedura Penala la termenul de judecata din data de 01.11.2006.

In subsidiar pentru cei doi inculpati s-a invocat starea de legitima aparare, aspect ce insa nu va mai fi analizat de instanta de fond fata de temeiul solutiei te achitare a celor doi inculpati pentru infractiunea pentru care au fost cercetati, in pus asa cum s-a aratat mai sus, aceste dispozitii nu au aplicabilitate in cauza.

In temeiul considerentelor expuse, avand in vedere ca vinovatia inculpatului XXX fost stabilita pentru infractiunea de vatamare corporala grava, prin faptul ca actiunea sa de lovire, prin aruncare cu furca a fost dovedita fara dubiu, forma de vinovatie este praeterintentia, aceasta in conditiile in care inculpatul nu a urmarit lovirea victimei intr-o asemenea masura, astfel a prevazut rezultatul mai grav respectiv lovirea victimei cu partea intepatoare a furcii intr-o zona vitala, dar nu l-a acceptat, sperand fara temei ca acest rezultat nu se va produce. In urma lovirii viata victimei a fost pusa in primejdie.

IN DREPT fapta inculpatului XXX constand in aceea ca la data de 20.03.2005, in timp ce se afla in exercitiul atributiilor de serviciu, activand ca ingrijitor de animale la SC xxx SRL, l-a lovit pe numitul qqq cu partea intepatoare a furcii in partea stanga a capului, prin aruncarea acestui obiect contondent de la o distanta de cativa zeci de metri, catre caruta in care se afla victima si care era condusa cu viteza, cauzandu-i acestuia o plaga contuza parietala stanga cu hematom epicranian subiacent si fractura parieto temporala stanga liniara iradiata la baza si un hematom extradural subiacent care a avut ca efect vatamarea integritatii corporale a victimei si punerea in primejdie a vietii acestuia intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava, fapta prevazuta de art. 182 aliniatul 2 teza finala si pedepsita cu inchisoare de la 2 ani la 10 ani.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 Cod Penal referitoare la gradul de pericol social al infractiunii, modalitatile si imprejurarile in care a fost comisa, precum si persoana si conduita inculpatului.

In acest sens, inculpatul desi nu a recunoscut fapta retinuta in sarcina sa in maniera descrisa mai sus, instanta considera ca scopul pedepsei poate fi realizat si prin aplicarea acestuia a unei pedepse ce se va orienta la minimul special prevazut de lege pentru infractiunea retinuta in sarcina sa, iar ca modalitate de fara privare de libertate, acestea deoarece pe de o parte inculpatul nu are antecedente penale, are familie fiind integrat in societate, in plus inculpatul este tanar, are loc de munca, are doi copii minori in intretinere.

Prezenta fapta retinuta in sarcina sa a fost comisa in timpul exercitarii atributiilor de paznic, astfel inculpatul impreuna cu ceilalti doi colegi ai sai au surprins grupul din care facea parte si victima, in timp ce furau fan. Aceasta situatie nu a fost una izolata, in sensul ca in trecut au mai existat situatii similare cand terte persoane au fost surprinse la furat, imprejurare in care paznici au fost agresati. Pe fondul acestei stari, inculpatul XXX a actionat pentru a-i oprii pe hotii surprinsi pentru a-i deferi organelor de cercetare penala si deci nu pentru a se apara.

De asemenea, din analiza referatului de evaluare intocmit in cauza reiese ca inculpatul a absolvit trei clase si provine dintr-o familie al carei nivel intelectual este scazut. Are o relatie buna cu familia sa, fiind implicat in cresterea si educarea copiilor sai. Nu este violent fiind o persoana calma care de regula evita conflictele. Este singurul sustinator material al familiei. Prezinta o posibilitate reala de integrare in societate.

In temeiul considerentelor expuse, urmeaza ca in baza art. 182 aliniatul 2 teza finala Cod Penal, inculpatul XXX sa fie condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala grava si in baza art. 81 si 82 Cod Penal sa se dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 4 ani. Se impune a mentiona ca in cauza sunt indeplinite conditiile obiective si subiective cerute de dispozitiile art. 81 Cod Penal.

Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod Penal referitoare la consecintele comiterii unei infractiuni in perioada termenului de incercare, respectiv revocarea suspendarii executarii pedepsei si executarea acesteia in regim de detentie alaturi de pedeapsa ce i se va aplica pentru infractiunea comisa ulterior.

In ceea ce-i priveste pe inculpatii YYY si ZZZ, avand in vedere considerentele ce au fost expuse mai sus, urmeaza ca in baza art. 11 punctul 2 litera a Cod de Procedura Penala raportat la art. 10 litera c Cod de Procedura Penala sa se dispuna achitarea acestora pentru infractiunea de loviri cauzatoare de moarte, fapta prevazuta de art. 183 Cod Penal.

Latura civila.

In cauza sub aspectul laturii civile, s-au constituit parti civile aaa, mama victimei, pentru cheltuielile de inmormantare efectuate cu victima Balaban Ioan in cuantum de 5000 RON, despagubiri periodice pentru faptul ca nu realizeaza venituri si daune morale cauzate de pierderea fiului sau in cuantum de 10.000 RON. De asemenea s-a constituit parte civila si Spitalul Judetean Brasov pentru contravaloarea prestatiilor medico sanitare acordate victimei qqq, in cuantum de 2444,33 RON, reprezentand cheltuielile pentru interventia efectuata victimei pentru traumatismul cranio cerebral drept.

Pretentiile formulate in cauza nu sunt intemeiate, urmand a fi respinse, in cauza nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, in acest sens probatoriul cauzei nu a stabilit legatura de cauzalitate intre actiunea inculpatului XXX si decesul victimei, prin urmare inculpatul XXX nu poate fi obligat sa despagubeasca partile civile pentru decesul victimei, daune morale ca urmare a decesului ori prestatii periodice determinate si nici cheltuielile de spitalizare, operatie si tratament aceasta in conditiile in care nu actiunea exercitata de acesta asupra victimei a determinat decesul acesteia.

Eventualele daune morale pentru infractiunea de vatamare corporala au caracter intuitiuu personae si deci nu ar fi putut fi cerute decat de victima, or acest lucru nu mai este posibil datorita decesului acestuia.

In ceea ce-i priveste pe ceilalti doi inculpati YYY si ZZZ acestia nu pot fi obligati la plata despagubirilor civile in conditiile in care actiunile exercitate de acestia nu au produs nici un efect si prin urmare nu au nicio legatura de cauzalitate cu prejudiciul suferit de partile civile.

In temeiul considerentelor expuse, urmeaza ca in baza art. 346 aliniatul 1 Cod de Procedura Penala sa fie respinse pretentiile partilor civile.

Atasat cauzei ramane un corp delict, respectiv furca folosita de catre inculpatul XXX la lovirea victimei, acest bun nu poate fi confiscat de la inculpat deoarece nu ii apartine, furca fiind gasite de acesta in perimetrul fermei la care lucra si luata de acesta pentru oprirea hotilor. Acest bun se afla depus la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brasov.

In baza art. 191 aliniatul 1 Cod de Procedura Penala urmeaza ca inculpatul XXX sa fie obligat sa plateasca statului suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

1