ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 67/
Ședința publică din 03 februarie 2010
Completul compus din:
– Președinte
– Judecător
– Judecător
Grefier –
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în sat, comuna nr.337 B, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1150 din 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns, reclamantul-recurent asistat de av. și reprezentantul pârâtului-intimat Cabinet Medical Veterinar Individual – dr., av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, după care;
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent susține recursul așa cum este motivat în scris, solicită admiterea lui, modificarea sentinței atacate, iar judecând cauza în fond, admiterea contestației în sensul celor solicitate în petitele acestuia. Invocă prevederile art.304, pct.7 și 9 Cod procedură civilă, subliniază faptul că deși declarațiile martorilor sunt contradictorii, reiese faptul că statele de plată nu erau semnate lunar, s-a precizat că pe rolul Tribunalului Mureș era deja un proces și ca atare se justifică refuzul semnării statelor de plată de către reclamantul recurent. Acțiunea de vaccinare a fost efectuată de către reclamant doar nu a fost finalizată pe motiv că reclamantul recurente ulterior începerii a fost în concediu medical.
Reprezentantul pârâtului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată. Susține întâmpinarea depusă la dosar, învederând faptul că o pretinsă neplată a drepturilor salariale nu justifică neîndeplinirea obligațiilor de serviciu, instanța de fond a interpretat corect probele de la dosar, din care rezultă clar faptul că reclamantul recurent nu și-a îndeplinit obligațiile de serviciu.
CURTEA,
Prin sentința civilă 1150 din 30 octombrie 2009 Tribunalului Mureș, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul Medical Veterinar Individual dr., reținând-se următoarele:
În urma controalelor efectuate de dr. la data de 28 noiembrie 2008 s-a constatat că nu au fost efectuate vaccinări și întocmite carnete de sănătate deși la sfârșitul lunii noiembrie 2008 reclamantul ar fi trebuit să predea tabelul de imunoprofilaxie.
S-a reținut de asemenea că angajatorul ar fi luat la cunoștință de abaterile disciplinare ale reclamantului la 28 noiembrie 2008 iar la 1 decembrie 2008 reclamantul a intrat în concediu medical până la 22 ianuarie 2009 iar din 28 ianuarie 2009 până în 31 ianuarie 2009.
Reținând prevederile art.60 alin.1 lit.a din Codul muncii instanța de fond a apreciat că Cabinetul individual de medicină veterinară nu putea emite decizia de concediere pe perioada concediului medical și ca urmare, s-a procedat la a se aștepta revenirea angajatului din concediu medical.
S-a apreciat că în speță s-au scurs doar 13 zile din perioada în care se putea emite decizia conform art.268 Codul muncii astfel în cât aplicându-se la data de 5 februarie 2009 sancțiunea în termen legal, nu este prescrisă.
Pentru apărarea drepturilor salariale s-a apreciat că există alte căi legale și nu neîndeplinirea obligațiilor de către angajat așa cum s-a apărat reclamantul în sensul că nu a predat tabelele de imunoprofilaxie întrucât nu a fost plătit de angajator.
S-a apreciat că decizia de desfacere a contractului de muncă îndeplinește condițiile prev. de art.268 și art.52 alin.1 lit.a din Codul muncii iar desfacerea contractului de muncă și suspendarea reclamantului din funcție fiind legală, s-a procedat la respingerea acțiunii formulată.
Din probele testimoniale s-a reținut că o parte din câinii nevaccinați găsiți pe valea și ar fi revenit în sarcina reclamantului să fie vaccinați iar, de asemenea s-a reținut că reclamantul vorbea cu un ton ridicat la adresa angajatoarei nedepunând tabelele cu vaccinări pentru a obstrucționa activitatea cabinetului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea contestației așa cum a fost formulată, invocând prevederile art.304 pct.7 și 9.pr.civ.
În motivele de recurs se arată că reclamantul a refuzat să semneze statele de plată întrucât pe rolul Tribunalului Mureș se află dosarul – care are ca obiect obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale pentru perioada 2006-2008 precizându-se că acest aspect excede prezentului litigiu.
S-a arătat că în cuprinsul deciziei de sancționare pârâta face referire la notele de control întocmite ca urmare a verificărilor efectuate pe teren, note care nu au fost înregistrate la registratura unității și nu au fost semnate de reclamant, nefiindu-i opozabile iar prin neînregistrarea lor nu i se poate conferi caracter oficial pentru a fi reținute ca probe.
De altfel conținutul acestor note de control, au fost infirmate de persoanele în cauză precizându-se că instanța de fond nu a luat în considerare faptul că nota de constatare concluzionează că acțiunea de vaccinare s-a efectuat corect și că nu a putut fi finalizată întrucât în perioada 2 decembrie 2008- 22 ianuarie 2009 reclamantul se afla în concediu de boală.
Se arată că hotărârea s-a dat cu încălcarea și aplicarea greșită a legii precizându-se că este necesară a fi reexaminată cauza sub toate aspectele întrucât instanța de fond a făcut o apreciere greșită a provelor, respectiv a declarațiilor martorilor audiați.
În întâmpinarea depusă s-a solicitat respingerea recursului declarat arătându-se că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere.
Se arată că lipsa din hotărâre a unor mențiuni legate de motivarea cererii de chemare în judecată nu reprezintă o lipsă de motivare a hotărârii.
În privința fondului raportului juridic dintre părți instanța a apreciat motivele invocate de angajator în sprijinul deciziei că sunt întemeiate în sensul că există suficiente motive pentru a se reține că reclamantul salariat și-a încălcat în mod repetat și cu consecințe grave o serie de obligații de muncă.
Referitor la invocarea prevederilor art.304 pct.9 pr.civ. se arată că este nefondat întrucât între temeiul de drept afirmat și temeiul de fapt expus în motivarea recursului lipsește aderența necesară în sensul că temeiul de fapt nu are nici un fel de legătură cu temeiul de drept.
Mai precis aprecierea probelor nu reprezintă o încălcare a legii ori o interpretare greșită a acestora și ca urmare se solicită respingerea recursului.
-se că specificul activității din cabinetul medical veterinar în care în afară de medicul titular își desfășoară activitatea unul sau doi angajați ar trebuii să existe relații asemănătoare celor de familie ori comportamentul reclamantului atât în privința obligațiilor sale de muncă cât și în privința beneficiarilor serviciilor oferite de cabinet cât și față de medicul titular a făcut imposibilă colaborarea cu acesta.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a prevederilor art.304 ind.1, pr.civ. raportat la art.304 pct.9 pr.civ. se constată că este fondat urmând a se admite pentru următoarele considerente:
Art.268 Codul muncii prevede expres mențiunile sub sancțiunea nulității absolute care trebuie să fie cuprinse în decizia de desfacere a contractului de muncă.
Analizând decizia atacată prin prisma prevederilor art.268 alin.2 Codul muncii, se constată că decizia nr.28 din 05.02.2009 emisa de intimată nu cuprinde următoarele mențiuni stabilite de legiuitor sub sancțiunea nulității absolute: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat.
Așa fiind se va constata nulitatea absolută a deciziei de desfacere a contractului de muncă, și se va dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, aceea de tehnician veterinar.
Tot ca o consecință a constatării nulității absolute a deciziei de concediere a reclamantului se va proceda la obligarea pârâtei să-i plătească reclamantului drepturile salariale începând cu data de 28.01.2009 și până la reintegrarea efectivă.
Avându-se în vedere că orice prejudiciu cauzat unei persoane se datorează a fi recuperat integral se va aplica dobânda legală calculat conform OG.9/2000 la suma datorată cu titlu de drepturi salariale față de angajat, aplicând prevederile art.998 Cod civil.
In ce privește petitul referitor la plata daunelor morale în cuantum de 5000 lei instanța apreciază că este nefondat urmând a se respinge.
Reclamantul, în cererea de chemare în judecată nu făcut decât să solicite aceste daune morale fără ca în cererea de chemare în judecată să mai facă vreo referire la acest petit, pe parcursul judecății sau în recursul declarat.
Se apreciază că în speța dedusă judecății reclamantului i s-a desfăcut contractul de de către angajator, dar acest act juridic, se apreciază că nu atrage acordarea către reclamant a daunelor morale de 5000 lei solicitate prin acțiunea formulată, având loc în cadrul relațiilor de muncă dintre angajat și angajator, desfacerea contractului de muncă între părți neatrăgând sine die și daune morale în sarcina angajatorului.
Așa fiind, se va proceda la modificarea în parte a hotărârii atacate, fără cheltuieli de judecată întrucât nu s-a făcut dovada acestor cheltuieli solicitate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat nr.4. județul M, împotriva sentinței civile nr.1150/30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Modifică în tot hotărârea atacată, în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul Medical Veterinar Individual – dr. și în consecință:
Constată nulitatea absolută a deciziei de desfacere a contractului individual de muncă nr.28 din 05.02.2009, emisă de pârât.
Dispune reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, aceea de tehnician veterinar.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a drepturilor salariale începând cu data de 28.01.2009 și până la reintegrarea efectivă, la care se adaugă dobânda legală calculată conform OG nr.9/2000.
Respinge petitul privind obligarea pârâtei la plata de daune morale în cuantum de 5.000 lei.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 februarie 2010.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
–
GREFIER
Red.
Tehnored.
4 exp.
10.03.2010
Jud.fond:-
Asist.jud.-
