Titlu: partaj judiciar
Data speţă: 14.10.2010
Prin cererea înregistrată la data de 08.07.2008 pe rolul Judecătoriei Buhuşi sub nr. 718/199/2008 reclamantul D. V. a chemat în judecată pe pârâţii D. N. N. şi P. M. pentru partaj succesoral şi ieşire din indiviziune după defuncţii D. N. şi D.O..
Cererea a fost timbrată cu taxă timbru de 38 lei (chitanţe nr. 4262273/03.07.2008 şi 8169817/06.10.2008) şi 0,6 lei timbru judiciar.
În motivarea acţiunii reclamantul arata că la data de 12.04.2004 a decedat D. N., moştenitori cu vocaţie succesorală rămânând, la data deschiderii succesiunii, D. O. – soţia supravieţuitoare, reclamantul D. V. şi pârâţii D.N. N. şi P. M., în calitate de fii.
De asemenea, reclamantul arată că la data de 27.09.2007 a decedat şi D. O., soţia supravieţuitoare, moştenitori cu vocaţie succesorală rămânând reclamantul D. V. şi pârâţii D.N. N. şi P.M., în calitate de fii.
Reclamantul mai arată că masa succesorală după cei doi defuncţi se compune din:
– casă de locuit construită în anul 1952, din paiantă, în suprafaţă de 85 m.p., cu trei camere şi anexe, în suprafaţă de 30 m.p.,;
– suprafaţa de 3 ha 9592 mp teren, conform TP 501231/12.05.2008.
În dovedirea acţiunii reclamantul solicită proba cu înscrisuri, proba testimonială şi proba cu expertizele topocadastrală şi în construcţii.
În drept, reclamantul îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 728 C.civil.
Pârâţii, legal citaţi, nu formulează întâmpinare, dar se prezintă în instanţă şi arată că sunt de acord cu acţiunea.
Reclamantul a depus la dosar înscrisuri .
La solicitarea instanţei Primăria Municipiului Bacău înaintează un extras de pe actul de naştere al pârâtului D. N. (fila 41).
La data de 04.12.2008, instanţa a pronunţat o încheiere de admitere în principiu prin care a constatat deschise succesiunile defuncţilor, calitatea de succesori a părţilor, cotele ce li se cuvin şi compunerea maselor succesorale.
Astfel instanţa a constatat că la data de 12.04.2004 a decedat D. N., cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna B., judeţul B., moştenitori cu vocaţie succesorală rămânând, la data deschiderii succesiunii, D. O. – soţia supravieţuitoare, reclamantul D. V. şi pârâţii D.N. N. şi P. M., în calitate de fii.
Reţinerile instanţei au la bază certificatul de deces al defunctului actele de stare civilă ale părţilor, precum şi sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale.
Conform normelor succesorale, cotele care se cuvin acestora potrivit cu clasa şi .
Masa succesorală indiviză rămasă după defunctul Dumitru Nicolae se compune din: ? cotă indiviză din una casă de locuit construită în anul 1952, din paiantă, în suprafaţă de 85 m.p., cu trei camere şi anexe, în suprafaţă de 30 m.p..
La data de 27.09.2007 a decedat şi D. O., 04.01.2005 care a avut ultimul domiciliu în comuna B., judeţul B. , având ca moştenitori cu vocaţie succesorală concretă pe reclamantul şi pe pârâţi, în calitate de fii.
Conform normelor succesorale, cotele care se cuvin acestora potrivit cu clasa şi gradul de rudenie.
Masa succesorală indiviză rămasă după defunctă se compune din:
– 5/8 cotă indiviză din casă de locuit construită în anul 1952, din paiantă, în suprafaţă de 85 m.p., cu trei camere şi anexe, în suprafaţă de 30 m.p.,
– suprafaţa de 3 ha 9592 mp teren, , conform TP 501231/12.05.2008.
În cauză, instanţa a dispus efectuarea unei raport de expertiză specialitatea topocadastru completat , a unei expertize în construcţii, şi a unei expertize de lotizare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 07.10.2010, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru astăzi, 14.10.2010.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
La data de 12.04.2004 s-a deschis prin moarte succesiunea după D. N., cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna B., judeţul B. iar la data de 27.09.2007 s-a deschis prin moarte succesiunea după D. O., care a avut ultimul domiciliu în comuna B., judeţul B.
Constată că moştenitori cu vocaţie succesorală concretă după defuncti sunt reclamantul D. V. şi pârâţii în calitate de fii, cu câte o cotă de 1/3 din moştenire.
Cotele din masele succesorale care se cuvin fiecăreia dintre părţi precum şi masele succesorale după defuncţi au fost stabilite prin încheierea de admitere în principiu care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Situaţia de fapt a fost reţinută de instanţă aşa cum a rezultat din actele de stare civilă şi din celelalte probe depuse la dosar.
Pentru identificarea şi evaluarea imobilelor, precum şi pentru stabilirea variantelor de lotizare, instanţa a dispus efecuarea unor expertize specialitatea construcţii şi topo cadastru, aceasta din urmă fiind completată la cererea părţilor. De asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize de lotizare cu care părţile au fost de acord.
Instanţa reţine că potrivit art.728 C.civ. nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, oricare dintre coproprietari putând cere sistarea stării de indiviziune, solicitând partajul oricând, acest drept fiind imprescriptibil sub aspect extinctiv.
Partajul este operaţiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părţi este împărţit materialmente între copărtaşi, fiecare dintre aceştia devenind proprietar exclusiv asupra unei părţi determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietăţii.
Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanţa este ţinută de a hotărî modalităţile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi şi de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului şi de a împărţi echivalentul bănesc între copărtaşi.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi şi atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.
Având în vedere prevederile art.741 potrivit căruia la alcătuirea loturilor fiecare dintre acestea trebuie să cuprindă, pe cât posibil, aceeaşi cantitate de bunuri imobile, de drepturi şi de creanţe, precum şi prevederile art.736 al.1 Cod civil potrivit cărora fiecare copărtaş poate avea în natură partea sa de mobile sau imobile ce compun masa partajabilă, instanţa va proceda la alcătuirea loturilor astfel încât aceste prevederi să fie respectate având în vedere şi precizările depuse de părţi.
De altfel,conform art. 6739Cod procedură civilă instanţa va ţine seama de opţiunea, posesia părţilor şi de eventualele îmbunătăţiri efectuate de acestea pentru stabilirea loturilor. Aşa fiind, va dispune împărţirea masei succesorale conform expertizelor topocadastru şi construcţii efectuate în cauză, atribuind loturile ţinând cont de opţiunile părţilor ca şi de faptul ca în urma partajului să nu se ajungă la o îmbucătăţire peste măsură a bunurilor.
Pentru considerentele ce preced în temeiul 728 al.1 Cod civil, văzând şi dispoziţiile art.6735 şi 6739Cod procedură civilă, va admite în fond acţiunea de partaj succesoral şi ieşire din indiviziune.
Va dispune ieşirea părţilor din starea de indiviziune.
Potrivit art.742 Cod civil inegalităţile dintre loturi în natură se compensează prin bani, astfel că instanţa va compensa prin sulte inegalităţile dintre loturi urmând să indice părţile care vor fi obligate să le plătească precum şi părţile care vor fi îndreptăţite să le primească.
În baza art. 577 C.civ., având în vedere acordul părţilor cu privire la modalitatea de împărţire a terenului, va institui în favoarea pârâtei P.M. o servitute de trecere pe proprietatea pârâtului D. N. pe o fâşie evidenţiată pe conturul punctelor 7-13-14-8, iar în favoarea pârâtului D. N. o servitute de trecere pe proprietatea pârâtei P.M. pe o fâşie evidenţiată pe conturul punctelor 2-12-13-7 din raportul de expertiză tehnică.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă va obliga pe pârâţi să achite fiecare reclamantului, cu titlu de cheltuieli de judecata, câte 546 lei.
Redactat IMA
