Prin sentinţa nr. 660/CA/2010, Tribunalul Bihor a admis excepţia necompetenţei generale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC AVE BIHOR SRL împotriva pârâţilor CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CHERECHIU şi SC VALMAX IMPEX SRL, în favoarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. A constatat conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza în vederea soluţionării conflictului de competenţă Curţii de apel Oradea. A suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că potrivit documentaţiei de atribuire întocmită de comuna Cherechiu, autoritatea contractantă comuna Cherechiu a început procedura de concesionare a serviciului public de salubrizare a comunei Cherechiu – servicii de colectare şi transport a deşeurilor, procedura selectată fiind cea a licitaţiei deschise, legislaţia aplicabilă fiind OUG nr. 34/2006, HG nr. 925/2006 şi HG nr. 71/2007, precum şi Legea nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor şi Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.
Potrivit art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 101/2006, raporturile juridice dintre unităţile administrativ teritoriale şi operatorii serviciului de salubrizare sunt reglementate de contractul de delegare de gestiune, fiind o gestiune delegată, contract atribuit pe baza hotărârii Consiliului Local al comunei Cherechiu privind stabilirea procedurii de delegare a gestiunii, conform prevederilor Legii nr. 51/2006 şi ale OUG nr. 34/2006 (art. 13 aln. 3 din Legea nr. 101/2006).
Potrivit art. 30 alin. 12 din Legea nr. 51/2006, care reglementează procedura gestiunii delegate, în cazul serviciilor de utilităţi publice prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) – salubrizarea localităţilor, procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte în baza prevederilor OUG nr. 34/2006 .
Conform art. 255 din OUG nr. 34/2006, orice persoana care se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice , unul dintre ofertanţi, operator al serviciului de salubrizare, poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţionala sau în justiţie, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Totodată, Legea nr. 51/2006 prevede la art. 51 alin. 31 că soluţionarea litigiilor dintre unităţile administrativ-teritoriale – în speţă comuna Cherechiu si operatori în legătura cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractelor de delegare a gestiunii, se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererea urmează a se introduce la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui competenta teritoriala se afla sediul operatorului.
Văzând dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, aplicabilă în materie faţă de cele arătate anterior, respectiv art. 6 alin. 2, actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, sa facă obiectul unei jurisdicţii speciale administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), daca partea înţelege sa nu exercite procedura administrativ-jurisdicţionala.
Însă, dacă partea care a optat pentru jurisdicţia administrativa speciala înţelege sa nu utilizeze calea administrativ-jurisdicţionala de atac, va notifica aceasta organului administrativ-jurisdicţional competent.
În concluzie, tribunalul apreciază că procedura de atribuire a contractului de salubrizare a localităţii Cherechiu, indiferent că autoritatea contractantă l-a numit delegare de gestiune sau concesiune, poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ de către cel ce se consideră vătămat, în măsura în care acesta din urmă, şi numai la aprecierea sa, fără posibilitatea intervenirii din oficiu a organului administrativ jurisdicţional sau a instanţei, nu doreşte să supună procedura respectivă jurisdicţiei administrative speciale reprezentată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Considerând că nu se poate trece peste voinţa reclamantei – în calitate de parte ce se consideră vătămată prin procedura de atribuire a contractului de salubrizare, de a alege calea administrativ jurisdicţională înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ, tribunalul a admis excepţia necompetenţei generale a instanţei.
Prin Încheierea nr. 54/2010-PI, Curtea de Apel Oradea a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, motivând că se conferă posibilitatea sesizării în legătură cu litigiile generate de atribuirea şi încheierea contractului de delegare a gestiunii, fie organului administrativ jurisdicţional, fie instanţei, iar alegerea competenţei îi revine doar persoanei care se consideră vătămată, instanţa neavând căderea să intervină în această alegere.
