– art. 581 Cod procedura civila
Celeritatea nu poate caracteriza prin ea însasi conditia urgentei, care presupune existenta unui prejudiciu serios si imediat ce s-ar produce prin întârziere, împrejurare ce trebuie apreciata în concret.
Decizia de recalculare a pensiei a avut la baza un act normativ în vigoare si a carui constitutionalitate a fost constata prin mai multe decizii de catre Curtea Constitutionala care a analizat dreptul legiuitorului de a interveni în acest domeniu raportat si la documentele europene. Or, suspendarea executarii deciziei de recalculare a pensiei si mentinerea în plata a pensiei de serviciu a recurentei implica efectuarea unei analize a dreptului recurentei la pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 567/2004 în conditiile existentei si constitutionalitatii Legii nr. 119/2010. Totodata, mentinerea în plata a pensiei anterioare recalcularii nu se poate dispune decât daca s-ar considera ca decizia de recalculare nu este legala.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA CIVILA NR.1241 din 28.02.2011)
Prin sentinta civila nr. 146 din data de 07.01.2011 pronuntate de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, în dosarul nr.55713/3/2010, a fost respinsa cererea formulata de reclamanta B.V. în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta a retinut ca reclamanta a fost beneficiara unei pensii de serviciu stabilite in baza Legii 567/2004, astfel dupa cum rezulta din decizia de nr. **** din 30.07.2009.
Prin decizia nr. **** din 19.08.2010 emisa de Casa Locala de Pensii Sector 6 s-a procedat la recalcularea pensiei de serviciu, în baza prevederilor Legii nr. 119/2010, ale H.G. nr. 737/2010 coroborate cu ale Legii nr. 19/2000, stabilindu-i-se reclamantei o de asigurari sociale în valoare de 1614 lei, aferenta unui punctaj mediu anual de 2,20197 puncte.
În motivarea deciziei se arata ca în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 119/2010, pensia de serviciu stabilita prin decizia nr. nr. 187391 din 25.08.2005 a devenit pensie în întelesul Legii nr. 19/2000, în cuantumul recalculat prin prezenta decizie.
Reclamanta solicita suspendarea deciziei de recalculare a pensiei, provizoriu, pâna la solutionarea irevocabila a cauzei având ca obiect contestarea si anularea acestei decizii si mentinerea în plata a deciziei privind pensia de serviciu.
Potrivit dispozitiilor art. 581 alin.1 Cod de procedura civila instanta va putea sa ordone masuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Din dispozitia legala mai sus enuntata rezulta ca pentru a fi admisibila cererea de ordonanta presedintiala trebuie sa îndeplineasca trei conditii: urgenta, caracterul vremelnic si neprejudecarea fondului, conditii de admisibilitate care sunt întrunite în speta.
Astfel, cerinta urgentei se justifica prin aceea ca reducerea cuantumului pensiei de serviciu are consecinte asupra mijloacelor necesare traiului reclamantei, iar caracterul vremelnic rezulta din faptul ca se solicita sa se dispuna masura suspendarii executarii deciziei nr. **** din 19.08.2010 si mentinerea în plata a deciziei privind pensia de serviciu, pâna la solutionarea irevocabila a contestatiei prin care a solicitat anularea acesteia, fiind asadar limitata în timp.
În ceea ce priveste neprejudecarea fondului, tribunalul a considerat ca prin pronuntarea asupra cererii de suspendare a executarii(care reprezinta capatul principal al cererii de chemare în judecata) nu se antameaza fondul cererii, deoarece acesta priveste legalitatea si temeinicia deciziei de recalculare, a carei anulare se solicita pe cale separata, iar solutionarea pe fond a ordonantei presedintiale se poate face prin pipairea acestuia.
În ceea ce priveste cererea privind mentinerea în plata a deciziei Tribunalul a retinut ca aceasta are un caracter subsecvent celei privind suspendarea executarii deciziei nr. **** din 19.08.2010, fiind o cerere accesorie iar nu de sine statatoare, situatie în care prezinta relevanta pentru îndeplinirea cerintei referitoare la neprejudecarea fondului analizarea capatului principal al cererii de chemare în judecata.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a constatat ca decizia de pensionare este o decizie de recalculare a drepturilor de pensie în baza Legii nr. 119/2010, iar partea tinde la nepunerea în aplicare a efectelor create de decizie (cu privire la valoarea pensiei ce i se plateste), prin suspendarea vremelnica a acestora, pâna la solutionarea contestatiei formulate împotriva ei, cu consecinta mentinerii în plata a pensiei anterioare recalcularii.
Cum efectul creat de decizia de recalculare este acela de plata a pensiei, în forma stabilita prin respectiva decizie, rezulta, implicit, faptul ca suspendarea executarii deciziei de pensionare, prin care drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate, ar avea implicatii asupra platii pensiei, deoarece actul juridic care sta la baza efectuarii platii este însasi decizia de pensionare.
S-a retinut ca institutia suspendarii platii pensiei este reglementata prin dispozitiile art. 92 din Legea nr. 19/2000 iar art. 7 alin.1 din Legea nr. 119/2010 prevede ca procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, încetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, conform art. 92 alin.3 din Legea nr. 19/2000, suspendarea platii pensiei se poate efectua si la cererea pensionarului, începând cu luna urmatoare înregistrarii cererii.
Prin urmare, pe de o parte, se constata ca pentru a se solicita suspendarea platii pensiei trebuie parcursa o procedura prealabila, neîndeplinita de reclamanta din speta de fata iar pe de alta parte, dispozitiile mai sus enuntate nu sunt incidente în speta, pentru ca reglementarea respectiva se aplica doar în situatia în care se solicita suspendarea platii pensiei nu si în situatia în care se solicita mentinerea altui tip de pensie în plata, ca în prezenta actiune.
Din alta perspectiva, trebuie mentionat faptul ca Legea nr. 19/2000, lege cadru în materie de asigurari sociale, confera statut de titlu executoriu, deciziilor de pensionare prin care se recupereaza sumele platite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii.
Mai mult, decizia de recalculare emisa în baza Legii nr. 119/2010, nu este o decizie care sa fie titlu executoriu în sensul dispozitiilor art. 187 alin.4 din Legea nr. 19/2000, pentru a fi susceptibila de a i se cere suspendarea executarii, a efectelor create.
Cum instanta analizeaza doar aparenta dreptului ce formeaza obiectul cererii de chemare în judecata, conform art. 581 Cod de procedura civila, nu poate sa analizeze temeiurile de drept care vizeaza exclusiv solutionarea fondului cauzei, respectiv legalitatea si temeinicia deciziei de recalculare, altfel decât în limitele ce nu prejudiciaza fondul si prin urmare, Tribunalul a considerat ca actiunea este nefondata.
De asemenea, Tribunalul a aratat ca nu poate dispune mentinerea în plata a unei decizii de pensionare, anterioara deciziei contestate, deoarece, pe de o parte, cererea de suspendare vremelnica a executarii acesteia nu este întemeiata, situatie în care, ramânând în plata, cererea accesorie la rândul ei nu poate fi admisa, si, pe de alta parte, decizia a carei mentinere în se solicita a fost revocata prin însasi emiterea deciziei contestate(pensia fiind recalculata în baza Legii nr. 19/2000), situatie în care mentinerea în plata a pensiei stabilite prin decizia revocata, se poate dispune doar dupa cercetarea fondului cauzei, în masura în care se va stabili ca se impune anularea deciziei care a revocat-o.
Tribunalul a precizat ca si în situatia în care reclamantei i s-ar produce o paguba iminenta prin plata pensiei recalculate, totusi aceasta ar putea fi reparata prin restituirea sumelor care i s-ar cuveni, în masura în care solutia ce se va pronunta pe fondul contestatiei i-ar fi favorabila.
S-a precizat ca nu prezinta relevanta în prezenta speta faptul ca s-a dispus suspendarea executarii H.G. nr. 737/2010, în conditiile în care se solicita suspendarea executarii pensiei stabilite printr-o decizia de recalculare emisa la data de 19.08.2010, iar suspendarea acestui act normativ s-a dispus ulterior, prin sentinta civila nr.3811/08.10.2010 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a administrativ, ceea ce înseamna ca H.G. nr. 737/2010 producea efecte juridice la data emiterii deciziei.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta.
În motivare, a aratat recurenta ca solutia primei instante este nelegala, fiind pronuntata cu încalcarea si aplicarea gresita a legii.
Astfel, a precizat recurenta ca, desi Legea ordinara nr.119/2010 a fost declarata constitutionala, aceasta nu este nici comunitara si nici europeana, deoarece contine prevederi ce contravin dispozitiilor din Tratatul de la Lisabona, din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, potrivit art. 11 din Constitutie – care consacra principiul ca aceste norme fac parte din dreptul intern -,art. 20 alin. 2 din Constitutie – care stabileste principiul prioritatii reglementarilor internationale ratificate de România referitoare la drepturile fundamentale ale omului – si art. 148 alin. 2 din Constitutie – care statueaza principiul prioritatii dreptului comunitar. În cauza, se aplica cu prioritate dispozitiile art.151 si 155 din Tratatul de la Lisabona, art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si art. 6, 14 si 17 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si prevederile art. 155 lit. d) si f), art. 159, art. 87 si, respectiv, art. 180 alin. 7 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si art.581 din Codul de procedura civila.
A mai sustinut recurenta ca Legea nr.567/2004 în baza careia i s-a acordat pensia de serviciu este în vigoare integral, fiind constitutionala, comunitara si europeana, deoarece nu contine dispozitii contradictorii în raport cu prevederile din art. 151 si 155 din Tratatul de la Lisabona, art.1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si art. 6, 14 si 17 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, aplicându-se astfel cu prioritate în raport de prevederile Legii 119/2010.
Legiuitorul nu a prevazut în cazul deciziilor pentru stabilirea drepturilor de pensie vreo exceptie cu privire la aplicarea procedurilor speciale reglementate prin Codul de procedura civila, asa cum este cazul ordonantei presedintiale.
A mai mentionat recurenta ca, în speta, sunt îndeplinite conditiile de admisibilitate a ordonantei presedintiale referitoare la urgenta, paguba iminenta, vremelnicia solutiei si neabordarea fondului cauzei, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 581 Codul de procedura civila.
Potrivit art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, daca prin schimbarea sistemului de calcul al pensiei rezulta un cuantum mai mic al acesteia, “se pastreaza în plata cuantumul avantajos”.
Conform art. 159 din Legea nr. 19/2000, “Cererile în fata oricaror organe sau instante, precum si toate actele procedurale în legatura cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligatii de asigurari sociale, sunt scutite de orice fel de taxa de timbru”.
De asemenea, prin art. 7 din Legea nr. 119/2010 s-a statuat ca “Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, încetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000. cu modificarile si completarile ulterioare”.
Dreptul la pensia de serviciu face parte din Pilonului I – Comunitatea Economica Europeana-astfel încât prin Legea nr. 119/2010 si Hotarârea de Guvern nr. 737/2010 sunt încalcate prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeana referitoare la principiul prioritatii dreptului comunitar fata de orice act normativ national si, pe cale de consecinta, garantarea stabilitatii statutului juridic al cetateanului român în calitatea sa de cetatean european-în ceea ce priveste pensiile de serviciu, ceea ce înseamna o negare corespunzatoare o eficientei obligatiilor asumate neconditionat si irevocabil de România prin Tratat, punându-se astfel în pericol însesi bazele Comunitatii si, respectiv, a apartenentei noastre la aceasta.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a decis ca instantele nationale sesizate cu un potential conflict între norme din dreptul intern si norme din dreptul comunitar au obligatia de a înlatura de la aplicare pe cele din dreptul intern si de a da sistematic prioritate celor izvorâte din dreptul comunitar. Astfel, chiar daca norma interna ar fi conforma prevederilor Constitutionale, ea este inaplicabila pe plan intern din punctul de vedere al reglementarilor comunitare.
Conform art. 6 din Conventie, a aratat recurenta ca are dreptul la un proces echitabil în vederea protejarii drepturilor si libertatilor mele: “Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotarî fie asupra încalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil… “.
De asemenea, prin art. 14 din aceeasi Conventie este interzisa a, în sensul ca “Exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata, în special, pe sex, rasa, culoare, limba, , opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie”.
Astfel, potrivit prevederilor art. 17 din Conventie privind interzicerea abuzului de drept, “Nici o dispozitie din prezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicând, pentru un Stat, un grup, sau un individ, un drept oarecare de a desfasura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmareste distrugerea drepturilor sau a libertatilor recunoscute de prezenta conventie sau de a aduce limitari mai ample acestor drepturi si libertati decât acelea prevazute de aceasta conventie”.
În mai multe cauze, de pilda Gaygusuz contra Austriei -1996, Stubbings s.a. contra Marii Britanii -1996, Andrejeva contra Letoniei – 2009 si Muller contra Austriei – 1974, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat cu privire la pensii de serviciu ca pensia constituie un drept patrimonial în sensul art.1 din Protocolul aditional la Conventie, iar recalcularea acesteia în minus constituie o încalcare a acestui drept câstigat. De asemenea, prin aceleasi decizii, s-a aratat ca “o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectând substanta dreptului de proprietate si chiar însusi a dreptului de a ramâne beneficiar al sistemului de asigurari la batrânete”.
A aratat recurenta ca pensia de serviciu reprezinta proprietatea sa, acest drept fiindu-i protejat prin art. 1 din Protocolul aditional nr.1 la Conventie, care stipuleaza ca “Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale”.
Cu privire la fondul cauzei, a precizat recurenta ca decizia prin care s-a procedat la recalcularea pensiei conform prevederilor Legii nr.119/2010 si H.G. nr. 737/2010, fiindu-i stabilita o noua pensie, nu este definitiva, fiind supusa controlului judiciar in ceea ce priveste legalitatea si temeinicia acesteia in cadrul contestatiei formulate si înregistrate la Tribunalul Bucuresti.
În ceea ce priveste suspendarea executarii acestei decizii pâna la solutionarea irevocabila a contestatiei prin care a solicitat anularea acestei decizii, a aratat recurenta ca aceasta decizie s-a procedat la executarea silita în ceea ce priveste pensia de serviciu obtinuta în conditii legale si care constituie proprietatea sa.
Conditiile stipulate în art. 581 din Codul de procedura civila sunt pe deplin îndeplinite. Astfel, urgenta se datoreaza în special reducerii excesive a cuantumului pensiei de care a beneficiat initial, recalcularea pensiei de serviciu si diminuarea acesteia creând o situatie patrimoniala insurmontabila, de a nu mai avea mijloacele necesare traiului, de a achita cheltuielile strict necesare lunare privind tratamentul medical, achizitionarea medicamentelor, plata facturilor pentru utilitati (gaze, apa, lumina, telefon s.a.).
Prin mentinerea deciziei emise în baza Legii nr.119/2010 exista riscul de a i se produce o paguba iminenta si care nu ar putea fi reparata decât mult mai târziu, iar prejudiciu ar putea fi realmente ireparabil.
În ceea ce priveste vremelnicia, a aratat recurenta ca suspendarea deciziei de recalculare opereaza numai pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a contestatiei promovate împotriva acesteia, deci pâna la transarea fondului.
Cu privire la neprejudecarea fondului cauzei, a precizat recurenta ca în speta de fata se impune numai un examen sumar pentru a se stabili daca exista aparenta de drept si daca justifica un interes legitim pentru a se mentine o anumita stare de fapt sau de drept.
Prin urmare, este mai mult decât evident ca rezolvarea acestei situatii complexe reclama deplina urgenta, neexistând posibilitatea vreunei amânari cât timp platile lunare de efectuat au caracter succesiv si nu pot fi în vreun fel evitate sau macar întrerupte.
Producerea unei pagube iminente este mai mult decât evidenta deoarece s-ar ajunge la situatia de a nu putea efectua plata debitelor si de a intra în procedura executarii silite.
A mai mentionat recurenta ca în toate celelalte State Membre ale Uniunii Europene toate pensiile de serviciu sunt recunoscute si platite în continuare, numai în România s-a dispus anularea acestora în mod abuziv, neconstitutional, nelegal si contrar normelor dreptului comunitar si normelor internationale ratificate de tara noastra.
Cu privire la capatul de cerere privind repunerea în plata a deciziei privind pensia de serviciu acordata în temeiul Legii nr. 567/2004, a aratat recurenta ca dispozitiile Legii nr.567/2004 nu au fost abrogate prin Legea ordinara nr.119/2010 si nici nu se putea abroga o prevedere dintr-o lege organica printr-o lege ordinara. Prin transpunerea în dreptul intern a Directivelor 86/378/CEE si 96/97/ CE, România, ca Stat Membru al Uniunii Europene, a recunoscut implementarea în sistemul national de pensii a pensiilor de serviciu ca drepturi conferite cetatenilor sai, cetateni comunitari, de dreptul comunitar.
Astfel, pensia de serviciu acordata în mod corect, în baza Legii nr. 567/2004, se afla sub protectia prevederilor din Tratatul Uniunii Europene, fiind aferenta celor 4 libertati fundamentale consacrate prin Tratatul de la Roma din 1950 privind instituirea Comunitatii Economice Europene-Pilonul l-fiind integral comunitarizat.
A mai precizat recurenta ca aplicarea atât a H.G. nr.737, cât si a H.G. nr.735 din 2010 a fost suspendata.
Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport de criticile formulate si de prevederile art.3041 Cod de procedura civila, Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 581 Cod de procedura civila, “Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari”.
Parcurgerea procedurii speciale a ordonantei presedintiale presupune îndeplinirea cumulativa a anumitor conditii, si anume urgenta, caracterul vremelnic al masurii dispuse si neprejudecarea fondului pretentiei.
Curtea constata ca în mod corect tribunalul a apreciat ca nu sunt întrunite toate aceste conditii.
Astfel, în privinta cererii de suspendare a executarii deciziei de recalculare a pensiei în temeiul Legii nr. 119/2010, cerinta urgentei nu este îndeplinita în conditiile în care recurenta avea posibilitatea de a obtine acest lucru adresându-se în mod direct intimatei, potrivit art. 7 din Legea nr. 119/2010 coroborat cu art. 92 alin. 3 din Legea nr. 19/2000. În legatura cu cererea de mentinere în plata a pensiei anterioare recalcularii în baza Legii nr. 119/2010, retinem ca ipoteza din art. 581 Cod de procedura civila aplicabila în speta este cea privitoare la prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, deoarece dreptul recurentei nu a fost suprimat si nu se poate vorbi de existenta unei piedici la executare. Într-adevar, nu se poate nega faptul ca recurenta are anumite cheltuieli de suportat, iar pensia astfel recalculata este mai dificil de gestionat în raport cu cheltuielile, însa nu rezulta din probele administrate iminenta unei pagube ireparabile. Daca cererea privind fondul pretentiei va fi admisa, recurenta va putea beneficia de restituirea sumelor de care a fost privata prin recalculare. Nu rezulta afectarea unui alt drept într-o asa masura încât sa existe pericolul ca acesta sa se piarda. Chiar daca recurenta doreste ca situatia pensiei sale de serviciu sa fie lamurita cât mai repede, procedura obisnuita derulându-se un interval de timp mai lung, celeritatea nu poate caracteriza prin ea însasi conditia urgentei, care presupune existenta unui prejudiciu serios si imediat ce s-ar produce prin întârziere, împrejurare ce trebuie apreciata în concret.
Referitor la cerinta caracterul vremelnic, retinem ca aceasta rezulta din chiar stabilirea unui termen în care ordonanta sa produca efecte.
Cât priveste cerinta de a nu se prejudeca fondul, Curtea retine ca aceasta nu este îndeplinita, întrucât pe calea procedurii speciale a ordonantei presedintiale instanta nu poate analiza temeinicia sau netemeinicia pretentiei reclamantului, dat fiind specificul acestei proceduri. Însa, o cercetare sumara a dreptului invocat este necesara deoarece nici o masura dispusa de instanta nu poate fi arbitrara. Caracterul urgent si vremelnic nu justifica luarea unei masuri atât timp cât în favoarea petentului nu opereaza o aparenta de drept. Aceasta cerinta este în legatura cu stabilirea interesului legitim al petentului de a pretinde luarea masurii în cauza. Decizia de recalculare a pensiei a avut la baza un act normativ în vigoare si a carui constitutionalitate a fost constata prin mai multe decizii de catre Curtea Constitutionala care a analizat dreptul legiuitorului de a interveni în acest domeniu raportat si la documentele europene. Or, suspendarea executarii deciziei de recalculare a pensiei si mentinerea în plata a pensiei de serviciu a recurentei implica efectuarea unei analize a dreptului recurentei la pensia de serviciu în temeiul Legii nr. 567/2004 în conditiile existentei si constitutionalitatii Legii nr. 119/2010. Totodata, mentinerea în plata a pensiei anterioare recalcularii nu se poate dispune decât daca s-ar considera ca decizia de recalculare nu este legala. Or, acesta face obiectul dosarului în care recurenta a contestat decizia emisa în baza Legii nr. 119/2010; tot astfel, si în privinta cererii de suspendare. Motivele invocate de recurenta referitoare la respectarea dreptului sau de proprietate purtând asupra pensiei, la caracterul abuziv al recalcularii pensiilor de serviciu prin Legea nr. 119/2010, precum si la contrarietatea acestei legi cu reglementarile europene în materia drepturilor omului si cu cele comunitare depasesc cadrul analizei pe care instanta o poate realiza în procedura ordonantei presedintiale si ar echivala cu o pronuntare asupra fondului raportului juridic dedus judecatii, ceea ce nu este posibil. Mai retinem ca argumentul recurentei în sensul ca a fost dispusa suspendarea H.G. nr. 737/2010 si a H.G. nr. 735/2010 nu este relevant, deoarece, fiind ulterioara emiterii deciziei de recalculare a pensiei recurentei, nu poate înlatura aceasta decizie.
Pentru aceste considerente, vazând dispozitiile art.3041 Cod de procedura civila, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în lipsa îndeplinirii cerintelor urgentei si a neprejudecarii fondului nefiind justificata luarea masurii pretinse de recurenta.
