– O.U.G. nr. 92/2004: art. 11 alin. 3;
– O.U.G. nr. 9/2005: art. 9 alin. 2.
Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de postim corespunzătoare funcţiilor publice,
prevăzut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază; salariile de merit se acordă încadraţi pe funcţii publice de execuţie în proporţie de cel puţin două treimi din numărul total al funcţiilor publice stabilite, dispoziţii reglementate în mod similar în O.U.G. nr. 92/2004 şi O.G. nr. 9/2005.
Cât priveşte întinderea drepturilor stabilite prin aceste acte normative, referindu-ne bineînţeles la salariul de merit, din modul de reglementare a acestui drept în cele două acte normative menţionate, Curtea constată că aceasta se acordă ca regulă pentru un an calendaristic, existând posibilitatea ca, în cazul în care o persoană care a dobândit un asemenea salariu părăseşte instituţia în cursul acelui an, acest salariu să fie acordat unui alt angajat, pentru perioada de timp rămasă. Acesta este de fapt înţelesul ce rezultă din analiza literară şi sistematică a textelor de lege citate. Mai exact, textul art. 11 alin. 3 din O.U.G. nr. 92/2004 se exprimă în sensul că „funcţionarii publicii care beneficiază de salariu de merit se stabilesc pentru anul 2005, după aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată pe anul 2004.” Se vorbeşte aşadar de un an calendaristic. Aceeaşi concluzie se desprinde şi din analiza textului art. 9 alin. 2 din O.U.G. nr. 9/2005, potrivit căruia „personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o dată pe an, după aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată pe anul precedent.”
în consecinţă, indiferent de data aprobării bugetului, dată care marchează doar momentul în care se stabilesc beneficiarii salariului de merit, acesta este un drept al salariaţilor desemnaţi de ordonatorul principal de credite, a cărui întindere este în mod obligatoriu de un an calendaristic, evident cu excepţia situaţiilor în care raportul de muncă a unui salariat se modifică sau încetează în cursul anului pentru care s-a acordat acest salariu.
(Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială, de administrativ şi fiscal,
decizia nr. 58 din 22 ianuarie 2009)
Prin acţiunea adresată Tribunalului Botoşani – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 8 aprilie 2008 şi înregistrată sub nr. 1869/40/2008, reclamantele C.G., A.L., O.M., R.C., R.G. şi M M. au chemat în judecată pârâţii Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Bucureşti, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor băneşti reprezentând salariul de merit aferent perioadei ianuarie – aprilie 2005, reactualizat cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective.
în motivarea acţiunii, au arătat că sunt funcţionari publici în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani şi, potrivit Legii privind Statutul funcţionarilor publici nr. 188/1999, cu modificări şi completări, art. 29 alin. 2 şi 3 – forma legii în vigoare din anul 2004 până în mai 2007 – şi art. 31 alin. 2 şi 3 din 29 mai 2007 până în prezent, funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariate în condiţiile legii. Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici, sistemul de salarizare cuprinzând salariile de bază, sporurile, premiile, stimulente şi alte drepturi.
Salariul de merit este un drept salarial prevăzut de lege care se acordă pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată în anul anterior.
Pentru anul 2005, acest drept salarial era prevăzut de art. 11 din O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, care prevedea că: „pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcţiilor publice, prevăzut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.”
Aceste drepturi salariale pe care le solicită reclamantele nu le-au fost acordate în perioada ianuarie 2005 – aprilie 2005, beneficiind de acest drept doar pentru perioada mai – decembrie 2005. Salariul de merit se acordă pe un an calendaristic, 2 ianuarie -31 decembrie a anului respectiv, şi nu poate fi acordat anul următor pentru perioada în care nu s-a beneficiat de el.
în întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti a invocat excepţia netimbrării acţiunii, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii reclamantelor ca neîntemeiată.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Bucureşti a depus întâmpinare la dosar, prin care a invocat, în primul rând, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că ministrul mediului a emis Ordinele nr. 381 şi nr. 382 din 29 aprilie 2005 prin care a aprobat acordarea salariilor de merit şi că directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani avea posibilitatea acordării acestora începând cu luna ianuarie 2005.
Pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, de asemenea prin întâmpinare, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, întrucât aprobarea salariilor de merit i-a fost adusă la cunoştinţă de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor prin adresa nr. 69414/EIB din 18 mai 2005, astfel încât apreciază că a respectat dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi cele ale autorităţii ierarhic superioare.
Prin sentinţa nr. 898 din 10 septembrie 2008, Tribunalul Botoşani – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţiile privind lipsa calităţii procesuale a pârâţilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile Bucureşti, faţă de care a respins acţiunea ca inadmisibilă; a admis în parte acţiunea reclamantelor şi a obligat pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani să plătească reclamantelor drepturile salariale reprezentând salariul de merit aferent perioadei 1 ianuarie 2005 – 30 aprilie 2005, actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, recurs ce se poate încadra în art. 304 pct. 9 C. pr. civ., pe care Curtea îl găseşte nefondat, pentru următoarele motive:
Astfel, critica adusă soluţiei instanţei de fond în ce priveşte excepţiile reţinute, este neîntemeiată în condiţiile în care, fără niciun echivoc, reclamantele sunt salariatele pârâtei iar drepturile salariale pretinse prin acţiune izvorăsc din raporturile de serviciu existente între reclamante şi pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.
Pe fondul cauzei, Curtea reţine că pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate acorda, în limita a 20% din numărul de
posturi corespunzătoare funcţiilor publice, prevăzut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază; salariile de merit se acordă funcţionarilor publici încadraţi pe funcţii publice de execuţie în proporţie de cel puţin două treimi din numărul total al funcţiilor publice stabilite, dispoziţii reglementate în mod similar în O.U.G. nr. 92/2004 şi O G. nr. 9/2005.
Cât priveşte întinderea drepturilor stabilite prin aceste acte normative, referindu-ne bineînţeles la salariul de merit, din modul de reglementare a acestui drept în cele două acte normative menţionate, Curtea constată că acesta se acordă, ca regulă, pentru un an calendaristic, existând posibilitatea ca, în cazul în care o persoană care a dobândit un asemenea salariu părăseşte instituţia în cursul acelui an, acest salariu să fie acordat unui alt angajat, pentru perioada de timp rămasă. Acesta este de fapt înţelesul ce rezultă din analiza literară şi sistematică a textelor de lege citate. Mai exact, textul art. 11 alin. 3 din O.U.G. nr. 92/2004 se exprimă în sensul că „funcţionarii publicii care beneficiază de salariu de merit se stabilesc pentru anul 2005, după aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată pe anul 2004.” Se vorbeşte aşadar de un an calendaristic. Aceeaşi concluzie se desprinde şi din analiza textului art. 9 alin. 2 din O.U.G. nr. 9/2005, potrivit căruia „personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o dată pe an, după aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată pe anul precedent.” în consecinţă, indiferent de data aprobării bugetului, dată care marchează doar momentul în care se stabilesc beneficiarii salariului de merit, acesta este un drept al salariaţilor desemnaţi de ordonatorul principal de credite, a cărui întindere este în mod obligatoriu de un an calendaristic, evident cu excepţia situaţiilor în care raportul de muncă al unui salariat se modifică sau încetează în cursul anului pentru care s-a acordat acest salariu.
Ca urmare, indiferent de data aprobării salariilor de merit de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului trebuia să calculeze şi să plătească aceste drepturi pentru întregul an calendaristic şi nu numai pentru perioada rămasă de la momentul aprobării.
în consecinţă, constatând legală şi temeinică soluţia primei instanţe, Curtea a respins recursul ca nefundat, pe temeiul art. 312 C. pr. civ., cu completarea motivării în sensul celor mai sus arătate.
