Prin încheierea penală din 10 ianuarie 2001 Tribunalul Alba a dispus prelungirea arestului preventiv al inculpaţilor SMG şi LID pe o perioadă de încă 30 de zile.
Inculpaţii au declarat recurs împotriva încheierii, susţinând că li s-au încălcat dreptul la apărare, în sensul că deşi aveau avocaţi aleşi, cauza s-a judecat cu avocaţi numiţi din oficiu şi fară delegaţii la dosar.
Prin decizia penală nr.41 din 18 ianuarie 2001, Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursurile inculpaţilor, a casat încheierea şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiaşi instanţă.
Curtea a reţinut nulitatea prevăzută de art. 197 al.2 Cod procedură penală, constând în încălcarea dreptului la apărare al inculpaţilor, care nu au fost asistaţi de apărător. Aceştia aveau apărători aleşi numai ei îi puteau apăra în cauză. Numirea unor apărători din oficiu este nelegală, iar aceşti avocaţi nu aveau obligaţia de reprezentare în ziua soluţionării cauzei, ceea ce echivalează cu lipsa apărătorului. Avocatul devine apărător al inculpatului doar în momentul în care are delegaţie în cauză, fără depunerea acestei delegaţii, avocatul rămâne o persoană exterioară cauzei, care nu poate fi considerat apărător. Eliberarea unei delegaţii cu o zi mai târziu decât cea în care s-a dezbătut cauza, nu acoperă lipsa de apărare legală, ci confirmă tocmai faptul că persoanele care s-au prezentat pentru inculpaţi, nu au fost apărători ai acestora.
în cauză s-au încălcat dispoziţiile art.6 şi 171 al.2 Cod procedură penală, precum şi art.23 din României.
Decizia penală nr.41/2001 a Curţii de Apel Alba Iulia
