Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. RADIERE DIN FIŞA DIN REGISTRUL COMERŢULUI A UNEI PERSOANE FIZICE AUTORIZATE. DECIZIEI DE IMPUNERE PENTRU PLĂŢI ANTICIPATE CU TITLU DE IMPOZIT.
– art.45 din H.G. nr.44/2004.
În conformitate cu prevederile pct.45 din HG 44/2004 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind codul fiscal :
În conformitate cu prevederile pct.45 din HG 44/2004 pentru aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind codul fiscal :
„Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizări şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabilului. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.”
În speţă, întrucât persoana fizică autorizată J. K. a fost radiată din la data de 16.06.2010, în temeiul pct.45 din HG 44/2004 recurenta avea obligaţia de a înştiinţa în scris organul fiscal în termen de 5 zile precum şi de a anexa în copie dovada depunerii autorizaţiei, obligaţie neîndeplinită, organele fiscale fiind înştiinţate cu privire la întreruperea activităţii abia la data de 8.10.2010, conform adresei nr.137.709/8.10.2010.
Având în vedere că prin Rezoluţia nr.9465/16.06.2010 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus radierea din fişa din registrul comerţului a persoanelor fizice autorizate J. K. începând cu data de 16.06.2010, organul fiscal a corectat norma de venit de la 7300 lei la 3340 lei, astfel încât aceasta să reflecte perioada de an calendaristic în care a funcţionat, respectiv pentru perioada 1.01.2010 – 16.06.2010.
Având în vedere că prin Rezoluţia nr.9465/16.06.2010 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor a dispus radierea din fişa din registrul comerţului a persoanelor fizice autorizate J. K. începând cu data de 16.06.2010, organul fiscal a corectat norma de venit de la 7300 lei la 3340 lei, astfel încât aceasta să reflecte perioada de an calendaristic în care a funcţionat, respectiv pentru perioada 1.01.2010 – 16.06.2010.
Organele fiscale au procedat astfel la emiterea unei noi Decizii de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2010 (Decizia de impunere nr.5301113906507/11.10.2010), în urma modificării bazei de calcul la norma de venit în sumă de 3340 lei pentru perioada 1.01.2010 – 16.06.2010, ca urmare a radierii.
Organele fiscale au procedat astfel la emiterea unei noi Decizii de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2010 (Decizia de impunere nr.5301113906507/11.10.2010), în urma modificării bazei de calcul la norma de venit în sumă de 3340 lei pentru perioada 1.01.2010 – 16.06.2010, ca urmare a radierii.
Decizia nr.265/CA/28.01.2013 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr.3915/CA din 28.06.2012 Tribunalul Bihor a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta J. K., cu domiciliul ales în O. , str. P. , nr. 113, judeţul Bihor, în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. M. O., cu sediul în O. , str. D. C., nr. 2B, judeţul Bihor şi D. G. F. P. B. , cu sediul în O. , str. D. C.r, nr. 2-4, judeţul Bihor.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :
Prin Decizia de impunere nr. 5301113906507/ 11.10.2010 întocmită de organele fiscale din cadrul A. F. P. M . O. , în baza Deciziei de impunere iniţiale nr. 5301084081183/ 02.02.2010 comunicată reclamantei – persoana fizica autorizata J. K. din Oradea – la data de 17.02.2010 şi a Rezoluţiei nr. 9.465/16.06.2010 de radiere din oficiu a contribuabilei, emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor, au stabilit că pentru venitul net în sumă de 3.340 lei aferent perioadei de desfăşurare a activităţii, respectiv 01.01.2010 – 16.06.2010, determinat pe baza normei de venit aferent anului 2010, aceasta datorează bugetului de stat suma de 534 lei reprezentând plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2010.
Reclamanta, prin cererea depusă la organul fiscal şi înregistrată sub nr. 132.709/ 08.10.2010, a adus la cunoştinţa acestuia ca în perioada 27.07.2009 – 22.09.2010 a fost plecată din ţară şi ca urmare nu a desfăşurat nici un fel de activitate economică, astfel că se încadrează în prevederile pct. 45 din HG nr. 44/ 2004 întrucât acestea prevăd că impozitul nu se plăteşte datorită unor cauze obiective şi de forţă majoră, neavând posibilitatea de a înştiinţa organul fiscal cu privire la faptul că nu a desfăşurat activităţi, deoarece nu era în tară.
Prin răspunsul cu nr. 137.709/ 28.10.2010, A. F. P. M. O. i-a comunicat că nu se încadrează în prevederile pct. 45 din HG nr. 44/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/ 2003.
In continuare, reclamanta a contestat decizia de impunere la parata D. G. F. P. B., care prin Decizia nr. 620 din 15.12.2010 a respins, ca neîntemeiata contestaţia acesteia.
Din starea de fapt reţinuta, a rezultat ca problema dedusa judecaţii instanţei de contencios este aceea de a se stabili daca reclamanta beneficiază sau nu de dispoziţiile art.45 din HG nr. 44/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/ 2003.
Potrivit acestor prevederi, „pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. în acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei”.
Este adevărat ca reclamanta a făcut dovada cu copia documentelor de calatorie ca ar fi plecat din tara la data de 27.07.2009 şi ca ar fi intrat în tara la data de 22.09.2010.
Aceste probe, insa, nu sunt în măsura sa facă dovada absentei reclamantei si, implicit, a lipsei activităţii, în tot acest interval.
Acesta, în condiţiile în care, din documentaţia depusa de organele fiscale din cadrul A. F. P. M. O. rezulta ca acestea au emis Decizia de impunere nr. 5301084081183/ 02.02.2010 pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2010, comunicată persoanei fizice autorizate J. K. din Oradea la data de 17.02.2010 potrivit semnăturii de pe confirmarea de primire de la dosar (fila 34), prin care au stabilit că pentru venitul net determinat pe baza normei de venit în sumă de 7.300 lei, aceasta datorează plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2010 în sumă de 1.168 lei.
Prin urmare, semnarea recipisei cu mentiunea, la calitatea primitorului, „destinatar”, creeaza prezumtia ca reclamanta personal a primit aceasta decizie şi a semnat de primire şi ca, implicit, nu a lipsit în tot intervalul de care face vorbire.
Pe de alta parte, chiar daca ar fi dovedit absenta neintrereupta din tara în perioada 27.07.2009 – 22.09.2010, pentru a beneficia de reducerea proportionala a normei de venit, reclamanta avea obligatia legala de a depune autorizaţia de funcţionare şi de a înştiinţa organul fiscal privind întreruperea activităţii, în termenul legal de 5 zile, obligatie pe care aceasta nu a îndeplinit-o, prezentându-se la organul fiscal abia la data de 18.10.2010.
Interpretarea data de reclamanta în sensul ca termenul de 5 zile ar fi un termen de recomandare este lipsita de fundament, astfel ca a fost respinsa.
Referitor la cuantumul debitului stabilit în sarcina reclamantei, anume de 534 lei, instanţa a reţinut ca în baza adresei reclamantei nr. 137.709/ 08.10.2010 şi a Rezoluţiei nr. 9.465/ 16.06.2010 emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor, prin care s-a dispus radierea din oficiu din registrul comerţului a persoanei fizice autorizate J. K. începând cu data de 16.06.2010, organele fiscale au emis Decizia de impunere nr. 5301113906507/ 11.10.2010 pentru plăţi anticipate cu titlu de impozit pe anul 2010, prin care au recalculat venitul net pe perioada 01.01.2010 -16.06.2010 în sumă de 3.340 lei, pentru care aceasta datorează bugetului de stat plăţi anticipate cu titlu de impozit pe venit în sumă de 534 lei.
Fata de le reţinute, apreciind ca nu există nici un motiv de nelegalitate ori de netemeinicie a actelor administrativ fiscale contestate, instanţa a respins, ca neîntemeiată cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentinţei, a declarat recurs recurenta reclamantă J. K. , solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate, în sensul admiterii acţiunii, anularea deciziilor ca netemeinice şi nelegale şi anularea debitului stabilit în valoare de 534 lei reprezentând impozit pe venit calculat pe perioada 01.01.2010 – 15.06.2010.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat că obiectul prezentei acţiuni îl constituie anularea Deciziei de impunere nr. 5301113906507/11.10.2010 şi nu a Deciziei de impunere nr. 530108481183/02.02.2010 despre care face vorbire instanţa.
Arată că, fiind plecată din ţară, mama sa care poarta numele de P. i-a ridicat toată corespondenţa ceea ce este legal ca membrii familiei să semneze pentru ea. Recurenta arată că în urma căsătoriei a dobândit numele de J. şi ca atare, instanţa se afla în eroare când consideră ca ar fi ridicat corespondenţa şi că nu a fost plecată din ţară. Recepţionarea corespondenţei s-a făcut de mama sa, care semnează “P. “. La acel moment ea purta numele de P. , recurenta purtând numele dobândit în urma căsătoriei, J.
Consideră că biletele depuse la dosarul cauzei reprezintă clar dovada faptului că a fost plecată din ţară şi ca atare, a fost în imposibilitate de a semna pentru corespondenţă a desfăşura activităţi economice generatoare de venituri.
Menţionează şi faptul că, odată cu prezentarea la O.R.C. Bihor, a constatat că este radiată din oficiu (nu la cerere) potrivit Rezoluţiei nr. 9465/16.06.2010.
Astfel, din cauza faptului că, la data de 27.07.2009 – când a părăsit teritoriul tarii – şi până la data de 22.09.2010 – când s-a întors în România, nu a avut cum să desfăşoare activităţi comerciale pe teritoriul ţării.
Mai mult, odată cu venirea în ţară la câteva săptămâni, a fost atât la O.R.C. şi la A.F.P. pentru a-şi reglementa situaţia juridică, situaţie pe care n-o putea reglementa din Canada. Termenul de 5 zile prevăzut nu este un termen de decădere, ci unul de recomandare, iar nerespectarea lui nu are nici o relevanţă, atâta vreme cat nu se prevede o sancţiune în acest sens. Neînştiinţarea organului fiscal nu duce la obligarea la plata impozitului, cu atât mai mult cu cat, şi O.R.C. – ul a radiat-o din oficiu. A.F.P. putea chiar să constate acest aspect, dat fiind faptul ca O.R.C.- ul este instituţia care asigura opozabilitate pentru toţi terţii.
Menţiunea făcută de instanţa ca termenul de 5 zile nu este un termen de recomandare, nu se bazează pe nici un text de lege şi ca atare unde legea nu distinge şi nu prevede sancţiune, nu trebuie interpretata în defavoarea sa.
Intimaţii legal citaţi nu au formulat întâmpinare.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, în baza prevederilor art.3041 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat recursul declarat de recurenta J. K. ca fiind nefondat pentru următoarele considerente :
„Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizări şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabilului. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.”
În speţă, întrucât persoana fizică autorizată J. K. a fost radiată din registrul comerţului la data de 16.06.2010, în temeiul pct.45 din HG 44/2004 recurenta avea obligaţia de a înştiinţa în scris organul fiscal în termen de 5 zile precum şi de a anexa în copie dovada depunerii autorizaţiei, obligaţie neîndeplinită, organele fiscale fiind înştiinţate cu privire la întreruperea activităţii abia la data de 8.10.2010, conform adresei nr.137.709/8.10.2010.
În ceea ce priveşte argumentul invocat de recurentă în motivarea recursului, referitor la faptul că a părăsit ţara la data de 27.07.2009 şi că până la întoarcerea în România (22.09.2010) nu a avut cum să desfăşoare activităţi comerciale pe teritoriul ţării, încadrându-se astfel în prevederile pct.45 din HG 44/2004, instanţa l-a apreciat ca fiind neîntemeiat.
Chiar dacă recurenta a dovedit prin actele depuse la dosar că în perioada 27.07.2009 – 22.09.2010 nu s-a aflat în ţară, ridicarea corespondenţei fiind făcută de către mama sa, P. A. M. , instanţa de fond a apreciat, temeinic şi legal, că reclamanta nu a respectat prevederile pct.45 din HG 44/2004 iar interpretarea dată de aceasta termenului de 5 zile ca fiind unul de recomandare este lipsită de orice fundament.
De asemenea, nu a putut fi primită nici afirmaţia recurentei cum că prevederile legale menţionate prevăd că impozitul nu se plăteşte datorită unor cauze obiective dovedite, din moment ce textul legal impune obligaţia pentru contribuabil de a depune autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în raza cărora îşi desfăşoară activitatea, despre încetarea sau întreruperea temporară activităţii în cursul anului, cu menţionarea cauzei obiective care a determinat acest lucru.
În consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile pct.45 din HG 44/2004, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de recurent J. K.
Fără cheltuieli de judecată.