Potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958, dreptul de a solicita plata dividendelor se prescrie în termen de 3 ani, şi nu 5 ani, cum prevăd dispoziţiile art. 98 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996.
(Decizia nr. 1801 din 12 decembrie 2002 – Secţia a Vl-a comercială)
Prin Sentinţa civilă nr. 629 din 12 iunie 2002, Tribunalul Ialomiţa a respins acţiunea formulată de reclamanta “X” împotriva pârâtei S.C. “Y” S.A., având ca obiect plata sumei de 673.212.546 lei, reprezentând dividende şi daune moratorii datorate pentru anii financiari 1996 şi 1997, ca prescrisă.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta “X”, susţinând că în mod greşit s-a respins acţiunea, ca prescrisă, întrucât, în speţă, se aplică termenul de prescripţie de 5 ani, prevăzut de art. 98 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, fiind vorba de executarea creanţelor bugetare în mod silit, prin apelarea la forţa coercitivă a statului.
Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul, ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei, ca prescrisă.
Potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996, respectiv prevederilor art. 98 lit. b), dreptul de a cere executarea silită privind o creanţă bugetară este de 5 ani. în speţă, neavând titlu executoriu, nu se pot aplica aceste dispoziţii.
Ca atare, corect a reţinut instanţa de fond că termenul de prescripţie este cel de 3 ani, potrivit art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958.
