Instanţa de administrativ nu este competentă să soluţioneze o acţiune prin care se tinde la constatarea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune, asupra unui imobil, nefiind vorba de un refuz al autorităţilor publice în rezolvarea unei cereri.
(Secţia de contencios administrativ, sentinţa nr. 465/1998) Prin cererea înregistrată la data de 11.11.1998, reclamanţii S.C. şi S.I. au chemat în judecată pe pârâţii Primăria Comunei Viştea şi Ocol Silvic Voila, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pe pârâţi să lase reclamanţilor în proprietate şi posesie un teren în suprafaţă de 1.393,344 mp., situat în Satul Viştişoara şi înscrierea dreptului de uz al proprietăţii pe durata vieţii numitei E.J..
în motivarea cererii, reclamanţii arată că au dobândit terenul în cauză de la un terţ care, la rândul său, a deţinut terenul anterior datei de 1.01.1990, în calitate de posesor, mai mult de 10 ani, fără ca posesia să fie viciată.
în şedinţa publică din 3.12.1998, instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială, faţă de împrejurarea că acţiunea reclamanţilor tinde la constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil, dobândit prin uzucapiune.
Ca urmare, competenţa de soluţionare a prezentei cauze aparţine instanţei de drept comun, în raza căreia se află imobilul, şi nu instanţei de contencios administrativ, nefiind vorba de refuzul unei autorităţi administrative cu privire la soluţionarea unei cereri. Aşa fiind, se va declina competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.
