Anulare Hotărâre Consiliu Local de validare a mandatelor de consilieri locali / Validare consilieri locali
Domeniu adiacent – eroare comună şi invincibilă
Prin Sentinţa Civilă nr. 1947/13.11.2012 pronunţată de Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă – complet specializat în material contenciosului administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii / lipsei de obiect; lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes ridicată de pârâtul Consiliul Local al Comunei B.
A fost admisă cererea reclamanţilor N.T. şi N.V. formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Comunei B.
S-a dispus anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local al Comunei B privind validarea mandatelor consilierilor respectiv numai în ceea ce priveşte art.1 privind invalidarea mandatelor Consilierilor aleşi N. V. şi N.T. prevederea din art.3 potrivit căreia se validează mandatele supleanţilor care vor înlocui consilierii invalidaţi respectiv P.F. şi P. M..
A fost obligat Consiliul Local al Comunei B. să emită hotărâre prin care reclamanţii N.V. şi N.T. să fie validaţi ca şi consilieri locali ai Consiliului Local al Comunei B.
Pentru a pronunţa aceasta hotărâre , instanţa a reţinut următoarele :
Excepţia inadmisibilităţii /lipsei de lipsei de obiect este neîntemeiată întrucât acţiunea poate fi formulată în instanţă în conformitate cu dispoziţiile art . 31 indice 1 din legea 215 /2001 – legea administraţiei publice locale , potrivit cărora hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la comunicare.
Faptul că reclamanţii nu au chemat în judecată şi consilierii care au fost validaţi în locul lor nu împiedică accesul acestora la justiţie ( al reclamanţilor ) , în proces , calitate procesuală pasivă având emitentul actului respectiv Consiliul Local B. , actul atacat fiind hotărârea acestuia ;
Pe de altă parte , instanţa nu putea introduce din oficiu părţi în proces iar dacă aceştia apreciau că au interes să participle în cauză puteau formula cerere de intervenţie , având cunoştinţă de existenţa procesului întrucât în calitate de consilieri au participat la adoptarea hotărârii prin care Primarul Comunei B. a fost împuternicit să reprezinte Consiliul Local B. în acest proces , hotărârea fiind aprobată cu 11 voturi pentru , din 11 consilieri prezenţi .
În plus , în contenciosul administrativ potrivit art 1 din legea nr. 554/2004 (1) vătămarea provine de la o autoritate publică cauzată printr-un act administrativ , obiectul acţiunii din care derivă şi calitatea procesuală pasivă fiind anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce a fost cauzată.
Aşadar reclamanţii au posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată , obiectul cererii fiind hotărârea de validare /invalidare a mandatelor de consilieri emisă de Consiliul Local B.
Excepţia lipsei calităţii procesuale active urmează a fi respinsă ca neîntemeiată întrucât există identitate între reclamanţi şi titularii drepturilor pretins a fi încălcate ( dreptul de a fi numit şi validat ca şi consilier local ) întrucât prin hotărârea atacată s-a dispus invalidarea mandatelor reclamanţilor , în locul lor fiind numiţi supleanţii.
Excepţia lipsei de interes urmează de asemenea a fi respinsă ca neîntemeiată întrucât reclamanţii justifică un interes legitim , juridiceşte proteguit şi anume acela de a fi numiţi şi validaţi ca şi consilieri locali urmare alegerilor locale la care au participat .
Pe fond , instanţa a reţinut următoarele :
Prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Belciugatele nr. ……./01.07.2012 privind validarea mandatelor consilierilor , au fost invalidate mandatele consilierilor aleşi , N.V. şi N.T. ( art 1 ) şi au fost validate mandatele consilierilor aleşi la data de 10 iunie 2012 în Consiliul Local al Comunei B. precum şi mandatele supleanţilor care vor înlocui consilierii invalidaţi , conform anexei care face parte integrantă din hotărâre ( art 3 ) .
Conform anexei hotărârii şi a actelor din dosarul alegerilor Consiliului Local al Comunei B. comunicate de Judecătoria Lehliu – Gară respectiv Hotărârea nr. …./29.04.2012 a Biroului Electoral al Circumscripţiei nr. ….. – Comuna B. privind aprobarea listei de candidaţi propusă de alianţa politică X şi listei condidaţilor pentru Comuna B. , supleanţii care au fost validaţi în locul reclamanţilor sunt numiţii P.F. şi P.M. .
Pentru a se proceda la invalidarea mandatelor reclamanţilor a fost avută în vedere adresa alianţei politice X nr. …../30.06.2012 , potrivit căreia „ următoarelor persoane le-a fost retras sprijinul politic şi nu mai sunt membrii ai partidului Y : N. V. şi N.T. .
Afirmaţia reclamanţilor potrivit căreia adresa alianţei politice X nr. ……/30.06.2012 ar fi nelegală întrucât nu a fost semnată de Presedintele Organizatiei partidului Y Călăraşi – D. Ş. nu este întemeiată întrucât acesta a dobândit calitatea de preşedinte la data de 9 iulie 2012 , aşa cum rezultă din Hotărârea de numire în funcţie .
Această adresă a avut ca fundament legal , printre altele prevederile art . 6 alin 5 din O.G. nr. 35 / 2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale potrivit cărora “ în cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă”.
Măsura invalidării madatelor reclamanţilor a fost dispusă în mod nejustificat întrucât aceştia nu au avut niciodată calitatea de membrii ai partidului Y pe a cărui listă au candidat – alianţa X astfel încât nu aveau cum să nu mai facă parte din partidul pe a cărui listă au fost aleşi .
Aceasta deoarece sintagma “ a nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales “ din prevederea legală susarătată presupune ca şi situaţie premiză apartenenţa anterioară la acel partid .
Faptul că reclamanţii nu au avut niciodată calitatea de membrii ai partidului Y pe a cărui listă au candidat – alianţa X rezultă în mod clar şi fără echivoc din următoarele documente :
– Adresa Partidului Y– Organizaţia Judeţeana Călăraşi nr. … / 1.10.2012 din care rezultă următoarele : “ cu privire la calitatea de membrii de partid a reclamanţilor, vă precizăm că în urma verificării registrului de evidenţă a membrilor , a documentelor de dobândire a calităţii de membru de partid precum şi de atestare a apartenenţei la Partidul Y , verificare efectuată în perioada 29 – 30 iunie 2012 s-a constatat că aceşita nu au deţinut şi nici nu deţin această calitate “ ,
– adresa partidului Y– Organizaţia Judeţeană Călăraşi nr. …/22.10.2012 prin care se aduc la cunoştinţa instanţei următoarele :
“ Prin adresa nr. …./1.10.2012 v-am comunicat că reclamanţii nu au deţinut şi nu deţin calitatea de membrii de partid şi drept urmare , logic nu poate exista un act prin care să se dispună încetarea calităţii de membru de partid , atâta timp cât nu au deţinut această calitate .
Comisia Judeţeană de arbitraj şi integritate morală nu a analizat contestaţia reclamanţilor , întrucât conform art 93 din statutul partidului Y , comisia nu analizează şi nu soluţionează decât diferendele dintre membrii partidului sau dintre aceştia şi conducerile partidului .”
Calitatea de membru de partid a reclamanţilor a format obiectul discuţiei contradictorii a părţilor , lucru ce rezultă atât din încheierea din data de 23 şi 30 oct 2012 cât şi din practicaua hotărârii .
Astfel , în data de 23 oct 2012 , astfel cum s-a consemnat în încheiere , reprezentanta reclamanţilor a arătat că prin adresa nr. …./25.06.2012 reclamanţii au fost propuşi spre validare şi s-a confirmat calitatea lor de membrii de partid pe listele partidului Y validată de biroul circumscripţiei iar potrivit art.52 alin.4 din Legea nr. 67/2012 dacă se contesta acest lucru trebuiau depuse contestaţii. De asemenea aceasta a arătat că partidul i-a propus pe listă în calitate de membrii .
Răspunzând acesteia , reprezentantul pârâtului, a precizat că a fost o eroare, după aceea realizând partidul Y că nu sunt membrii de partid.
Acelaşi lucru l-a reluat reprezentantul pârâtei şi la 13.11.2012 când s-au pus concluzii pe fond , arătând că reclamanţii au fost trecuţi pe listă dintr-o eroare şi astfel au putut să participe la alegeri, ori o fracţiune de partid i-a primit, iar conducerea i-a respins , aşa cum rezultă din practicaua hotărârii .
Tinând cont de adrsele partidului Y susarătate , instanţa nu poate constata decât faptul că reclamanţii nu au avut calitatea de membru ai partidului Y , fiind trecuţi pe liste la alegeri , dintr-o eroare , aşa cum de altfel susţine şi reprezentantul pârâtei .
Actele depuse de reclamanţi pentru a face dovada calităţii de membru de partid nu pot face această dovadă întrucât sunt simple adeziuni pentru care nu s-a făcut dovada înregistrării sau comunicării lor la partid iar procesul – verbal invocat de reclamanţi prin care s-a ales preşedintele partidului Y- Belciugatele nu poate dovedi calitatea de membrii de partid ai reclamanţilor , acesta neavând nici o ştampilă de la partidul Y şi nefiind nici înregistrat în evidenţa acestuia .
Chiar şi actele depuse de reclamanţi odată cu concluzile scrise după rămânerea iniţială în pronunţare şi asupra cărora instanţa a constatat intervenită sancţiunea decăderii nu fac dovada calităţii de membru ai partidului Y .
Astfel , acestea poartă ştampila partidului Y dar nu pentru a conferi calitatea de membru de partid ci pentru a confirma recomandarea din partea altui membru de partid .
În plus , după cum s-a arătat , Organizaţia Judeţeană a partidului Y a dezminţit apartenenţa vreodată a reclamanţilor la acesta .
Aşadar nu intră în discuţie imixtiunea instanţei în a stabili dobândirea sau pierderea calităţii de membru de partid a reclamanţilor , instanţa constatând , pe baza actelor furnizate de partidul Y şi arătate mai sus că aceştia nu au avut niciodată calitatea de membru de partid .
Faptul că reclamanţii au participat totuşi pe listele partidului Y , din eroare ( aşa cum susţine de altfel şi reprezentantul pârâtei ) , în condiţiile de fapt ale speţei conferă acestora anumite drepturi printre care şi dreptul de a fi validaţi ca şi consilieri .
Întrebându-ne cum de a fost posibilă participarea reclamanţilor la alegeri pe listele partidului Y – alianţa X în condiţiile în care nu erau membri ai partidului Y răspunsul este evident şi a fost dat chiar de reprezentantul pârâtei care a arătat că „ din eroare „ lucru consemnat în încheierile susarătate şi în practicaua hotărârii .
Într-adevăr , din moment ce reclamanţii nu au fost niciodată membrii ai partidului Y , numai o eroare putea duce la înscrierea lor pe lista , la alegeri ;
Însă această eroare nu a fost una simplă ci a fost una în care s-a aflat toată lumea şi de aşa manieră încât nu şi-a putut da seama nimemi de ea .
Astfel , reclamanţii au fost înscrişi pe lista de candidaţi ai alianţei politice X pentru Consiliul Local B. purtând viza partidelor componente ale alianţei .
Or numai o eroare deosebit de puternică putea duce la înscrierea pe listă a reclamanţilor , fiind de notorietate faptul că aceste liste sunt examinate cu maximum de atenţie .
Mai mult această eroare a fost atât de puternică încât nici după afişarea listelor nu şi-a dat nimeni seama de ea şi nu a contestat candidatura reclamanţilor .
Astfel , prin Hotărârea Biroului Electoral al Circumscripţiei nr. …. Comuna B. nr. ……/ 29.04.2012 a fost admisă lista de candidaţi propusă de alianţa politică X precizându-se totodată că listele de candidaţi pot fi retrase , modificate şi /sau completate şi redepuse până la data de 1.05.2012 ora 24 .
Mai mult s-a făcut precizarea că hotărârea poate fi atacată de catre persoanele interesate în termen de 48 de ore de la afişarea candidaturii la Judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală respectiv Judecătoria Lehliu Gară.
Aşadar eroarea a fost comună vizând nu numai membrii alianţei politice X dar şi întreaga comunitate locală – direct interesată de procesul electoral astfel încât candidaturile reclamanţilor nu au fost contestate de nimeni .
Mai mult comunitatea locală urmare participării la alegeri i-a ales ca şi consilieri locali .
În acelaşi timp eroarea a fost invincibilă întrucât după cum s-a arătat alianţa politică X ( ce de principiu examinează cu maxim de atenţie listele de candidaţi ) şi nici întreaga comunitate locală nu şi-a dat seama de ea astfel încât lista de candidaţi nu a fost modificată sau contestată de nimeni .
În plus , reclamanţii sunt de bună credinţă întrucât chiar şi în acest moment sunt în eroare , considerându-se membrii ai partidului Y şi candidaţi pe listele alianţei politice X din partea acestui partid lucru susţinut cu tărie chiar şi în momentul depunerii concluziilor pe fond .
Acest lucru nu poate duce decât la concluzia existenţei unei erorii comune şi invincibile lucru ce dă dreptul reclamanţilor să fie validaţi ca şi consilieri locali .
Eroarea comună şi invincibilă care generează drept reprezintă un principiu general de drept ce statuează că acela care a actionat cu buna credinta, pe o eroare general admisa ca adevar, trebuie juridiceste ocrotit ( error communis facit jus ) .
Potrivit dispoziţiilor art. 17 alin 2 din Codul Civil , când cineva împărtăşind o credinţă comună şi invincibilă a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică , instanţa judecătorească , ţinând seama de împrejurări va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce faţă de cel aflat în eroare aceleaşi efecte ca şi când ar fi valabil , afară de cazul în care desfiinţarea lui nu i-ar cauza nici un prejudiciu .
Potrivit dispoziţiilor art 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului , „ orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege.”
Potrivit dispoziţiilor art 37 din României , reclamanţii au dreptul de a fi aleşi .
Potrivit dispoziţiilor art . 20 din Constituţia României (referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului ) , „ dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
Asadar dispoziţiile art 17 din codul civil referitoare la eroarea comună şi invincibilă se aplică şi se interpretează şi în concordanţă cu dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului ( art 8 susarătat ).
Acest lucru înseamnă că în condiţiile participării la alegeri ca urmare a unei erori comune şi invincibile reclamanţii au dreptul să fie validaţi ca şi consilieri locali , aceasta reprezentând o satisfactie efectivă din partea instanţei nationale competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce sunt recunoscute reclamanţilor prin constitutie ( dreptul de a fi ales ) .
