Fond Funciar. Constatare nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate. Reconstituire drept proprietate


JUDECĂTORIACÂMPINA

DREPT CIVIL- FOND FUNCIAR

2176/21.09.2011

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr.130/204/2010, reclamantul V.V. a chemat în judecată civilă pe pârâţii C.l. F.din cadrul P. com.F., C. J.P. din cadrul P. jud. P., P. M., P. M. şi M.F., pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. sub aspectul suprafeţei de teren pentru care s-a eliberat titlu de proprietate şi să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate al defunctului S.I. asupra terenului de 826 mp situat în com.F. în temeiul dispoziţiilor Legii 18/1991.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 13.09.1984 a decedat bunicul său S.I.şi de pe urma acestuia a rămas ca masă succesorală o situată pe un teren în suprafaţă de 250 mp şi teren arabil de 826 mp, terenuri proprietate de stat şi situate în com.F.

Reclamantul a precizat că de pe urma defunctului au rămas ca moştenitori mama lui, F. M. şi fratele acesteia S. S., având fiecare cota de l/2, conform certificatului de moştenitor nr..

Prin aceeaşi acţiune reclamantul a precizat că în anul 1985 mama lui şi fratele acesteia au vândut, în calitate de moştenitori ai defunctului S. S.pârâţilor P.M. şi P. V. casa de locuit împreună cu terenul aferent acesteia, respectiv 163 mp, restul de 826 mp rămânând în posesia lor.

Reclamantul a precizat că în anul 2001 a formulat cerere pentru eliberarea titlului de proprietate pentru acest teren de 826 mp, dar de la P.com.F. i s-a comunicat că în anul 1994 s-a eliberat în baza art.35 din Legea 18/1991 titlul de proprietate nr./ pe numele pârâţilor.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Legii 18/1991.

În dovedirea acţiunii reclamantul a depus în copie la dosar adresa nr./ (f.6), contractul de vânzare-cumpărare din/ (f.7), certificatele de moştenitor nr./ şi nr./ (f.8-9), acte de stare civilă (f.10-13) şi a solicitat probe cu înscrisuri, expertiză topometrică.

Prin întâmpinarea depusă la doar, pârâta C. l. F. a arătat că în anul 1985 numita F. M. mama reclamantului, împreună cu fratele său S.S. au vândut cu contract de vânzare-cumpărare numiţilor P. M. şi P. V. o locuinţă şi terenul aferent de 163 mp şi în baza Ordinului nr.126 din 31.10.1994 a fost emis titlul de proprietate nr./ pentru suprafaţa de 771 mp.

Pârâta a menţionat că pârâţii P. şi P. V. au înstrăinat locuinţa şi terenul aferent numitei M.F.

În drept pârâta şi-a întemeiat cererea pe disp.art.115 din codul de procedură civilă.

În dovedirea susţinerilor sale, pârâta a depus în copie la dosar: Anexa nr.1 (f.21), procesul verbal de punere în posesie (f.22), Ordinul nr./ (f.24).

Reclamantul şi-a precizat acţiunea, în sensul că solicită constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr./ sub aspectul suprafeţelor de teren asupra cărora s-a eliberat titlul de proprietate şi obligarea pârâtei C. L. F. să întocmească documentaţia în vederea eliberării titlului pe numele defunctului S.I. pentru suprafaţa de 826 mp (f.34).

La dosar a fost înaintat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr./ (f.45).

Pârâta M. F. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi a arătat că din actele care au stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu pârâţii P. M. şi P. V. rezultă că reclamantul nu are nici un drept să solicite anularea titlului de proprietate întrucât autorii săi nu au avut vreun teren agricol care să facă obiectul Legii 18/1991.

Pârâta a precizat că a cumpărat, cu chitanţă de mână, de la S. S. un teren în suprafaţă de 400 mp situat în com.F., str.P. nr.603, în prelungirea terenului curţi construcţii cumpărat de la soţii P.

În drept, pârâta şi-a întemeiat cererea pe disp.art.115-118 din codul de procedură civilă, art.969 din codul civil şi legile fondului funciar.

În dovedirea susţinerilor sale, pârâta a depus în copie la dosar: contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr./ (f.78), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr./ (f.80), încheierea nr./, chitanţa încheiată la 24.11.1998 (f.86) şi a solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori.

În cauză au fost încuviinţate şi administrate probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertiză topometrică.

A fost luat interogatoriul C. j. P.(f.11) şi C. l.F. (f.130) la solicitarea reclamantului.

Au fost audiaţi martorii P.Ş. şi I.C. (f.129,140) la solicitarea reclamantului şi martorii Ş. E. şi B. B.(f.121,129) la cererea pârâtei M. F.

Expertiza topometrică a fost efectuată de expert I. N. care a identificat terenul în litigiu (f.170).

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată în fapt următoarele:

Din certificatul de moştenitor nr./ rezultă că la data de 13.09.1984 a decedat S.I. şi de pe urma acestuia au rămas ca moştenitori F.M. şi S.S., în calitate de descendenţi, având fiecare cota de 1/2 asupra masei succesorale care se compune dintr-un teren de 1126 mp, din care 250 mp curte şi 826 mp arabil, situat în com.F. şi locuinţa situată pe teren (f.83).

Ulterior, la data de 06.04.1994, a decedat şi F. M. şi de pe urma acesteia a rămas ca moştenitor reclamantul în calitate de fiu şi soţul defunctei, F.C., iar în masa succesorală s-a reţinut dreptul de 1/2 din terenul de 826 mp situat în intravilanul com.Floreşti, conform certificatului de moştenitor nr./ (f.9).

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr./, autoarea reclamantului F. M.şi S. S. au vândut pârâţilor P. M.şi P. V. o casă construită din cărămidă situată în com.F. pe un teren în suprafaţă de 163 mp, ce nu a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, fiind trecut în proprietatea statului, conform art.30 din Legea 58/1974 (f.80).

Pârâţii P. M. şi P. V. au înstrăinat pârâtei M.F. imobilul situat în com.F., str.P. nr./, compus din teren în suprafaţă de 773 mp şi locuinţa situată pe acest teren, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr./ (f.78).

Prin Ordinul nr./ din 31.10.1994 şi anexa la acest ordin s-a stabilit trecerea în proprietatea statului, conform art.35 alin.3 din Legea 18/1991( actual art. 36), a terenurilor aferente construcţiilor, în suprafeţele ce au fost preluate în condiţiile art.30 din Legea 58/1974, în proprietatea actualilor ai locuinţelor (f.102), iar în anexă a fost menţionat pârâtul P. M., căruia i s-a atribuit suprafaţa de 771 mp, iar în baza Deciziei nr.22 din 18.02.1987 i s-a atribuit în folosinţă suprafaţa de 163 mp (f.104).

Conform titlului de proprietate nr./s-a constituit în favoarea pârâtului P. M. dreptul de proprietate aspra terenului în suprafaţă de 771 mp situat în com.F., din care suprafaţa de 326 mp curţi construcţii şi 445 mp arabil (f.66).

Din înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de 24.11.1998 rezultă că S. S. a înstrăinat pârâtei M. F. suprafaţa de 400 mp situată în com.F., str.P. pentru suma de 2.000.000 lei rol, ce a fot primită de vânzător la data întocmirii chitanţei (f.86).

Martorul P. Ş. audiat la cererea reclamantului a arătat că tatăl său a închiriat o suprafaţă de teren de la bunicul reclamantului, în anii 1980-1981, pe care l-a folosit până în anul 1985-1986 şi ulterior nu ştie ce s-a întâmplat cu terenul, doar că a înţeles că a fost vândut (f.128).

Audiat la cererea reclamantului, martorul I.C. a declarat că locuinţa a fost vândută, iar în anul 1980 terenul era al statului şi cunoaşte că intervenienta foloseşte terenul şi locuinţa, dar nu a auzit ca şi terenul să fi fost vândut (f.140).

Martorul Ş. E. audiat la solicitarea pârâtei, a arătat că de la momentul cumpărării terenului şi până în prezent intervenienta a făcut modificări la construcţii iar la acel moment pe teren exista o locuinţă şi o anexă (f.121).

Audiat la solicitarea pârâtei ,martorul B. B.a declarat că pe teren existau gunoaie şi nu a fost folosit de vânzători înainte de a fi cumpărat de intervenientă şi aceasta a făcut şi alte construcţii la cele existente pe teren (f.129).

Constituirea dreptului de proprietate în cazul prevăzut de art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991 republicată, are în vedere dispoziţiile art.30 din Legea 58/1974.

Potrivit art.36 alin.3 din Legea 18/1991, sunt îndreptăţiţi la constituirea dreptului de proprietate proprietarii actuali ai locuinţelor, care include şi persoanele care au dobândit ulterior, prin acte între vii sau pentru cauze de moarte, proprietatea locuinţei edificate pe acel teren.

Din conţinutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr./ rezultă că pârâţii P.M. şi P.V. au dobândit locuinţa aflată pe terenul de 163 mp, ce a trecut în proprietatea statului (f.80).

Din anexa nr.3 a Ordinului nr./ rezultă că pârâtului P. M. i-a fost atribuită în folosinţă suprafaţa de 163 mp conform Deciziei nr.22 din 18.02.1987 şi s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 771 mp (f.23).

Instanţa reţine că pentru constituirea dreptului de proprietate prevăzut de art. 36 alin.3 din Legea 18/1991 este necesară îndeplinirea condiţiilor referitoare la existenţa unui contract de vânzare-cumpărare a unei locuinţe, existenţa unui act de atribuire a terenului în folosinţă şi construcţia să existe la data intrării în vigoare a Legii 18/1991.

Dispoziţiile art.36 alin.4 din Legea 18/1991 fac trimitere la dispoziţiile art.23 din aceeaşi lege.

În acest sens, instanţa reţine cu privire la întinderea suprafeţei de teren ce poate forma obiectul constituirii dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei cumpărată sub imperiul Legii 58/1974, Decizia nr.1/1997 a Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a statuat cu majoritate de voturi că în lipsa unor prevederi, atât spiritul Legii 18/1991 cât şi dispoziţiile art.36 alin.4 din aceeaşi lege de trimitere la art.22, (23), prin care este extinsă recunoaşterea dreptului de proprietate şi asupra altor suprafeţe de teren decât cele aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, impun concluzia că întinderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei construcţii dobândite prin cumpărare sub imperiul Legii 58/1974 poate fi determinată prin deducerea intenţiei părţilor din convenţie şi din ansamblul probelor administrate.

Dispoziţiile art.23 din Legea 18/1991 reglementează constituirea dreptului de proprietate pentru terenuri proprietatea CAP-ului şi de aceste dispoziţii legale poate beneficia fostul proprietar al terenului membru CAP.

La interogatoriul formulat de reclamant, C.l.F.a arătat că terenul în litigiu a fost proprietate de stat şi a fost dat în folosinţă autorilor reclamantului (f.130 pct.3).

Reclamantul a depus în dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de 20.09.1959, din care rezultă că autorul reclamantului, S.I. a cumpărat o bucată de pământ degradat (f.152).

Din adresa nr.7752 din 12.09.2011 emisă de P. com.F. rezultă că reclamantul sau autoarea acestuia, F. M., nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 826 mp situat în com.F. (f.185).

Prin precizarea acţiunii, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei C. l. F. să întocmească documentaţia în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenul de 826 mp (f.34).

Având în vedere că reclamantul sau autoarea acestuia F. M., nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului de 826 mp, instanţa reţine că pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din patrimoniul fostelor CAP-uri, calea de urmat pentru persoanele care se consideră îndreptăţite, este aceea a cererii formulată de fostul proprietar sau moştenitorilor acestuia, conform art.8-13 din Legea 18/1991 şi a obţinerii titlului de proprietate.

Conform art.27 din Legea 18/1991, această procedură este obligatorie, fiind exclusă calea acţiuni în revendicare sau de formulare a unei cereri de reconstituire către instanţa de judecată.

Totodată, instanţa reţine că reclamantul nu a făcut dovada existenţei dreptului său de proprietate asupra terenului în litigiu, la dosar fiind depusă chitanţa încheiată la data de 20.09.1959.

Având în vedere că reclamantul nu a urmat procedura prevăzută de art.8-13 din Legea 18/1991, modificată şi completată prin Legea 247/2005, instanţa urmează să respingă acţiunea precizată ca neîntemeiată.

Instanţa urmează a lua act de declaraţia pârâtei M. F. că nu solicită cheltuieli de judecată.