Prin sentinţa civilă nr. 353/8.02.2011, pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii M.M. şi M.V., împotriva pârâţilor M.G., C.A., B.M..
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta M.M. decedată la data de 22 august 2005, se compune din teren reconstituit prin titlul de proprietate nr. 40338/87 individualizat după cum urmează: 1. teren în suprafaţă de 6753 mp în locul numit „Pe Rât”; 2. teren în suprafaţă de 5250 mp în locul numit „Cioncaş”; 3. teren în suprafaţă de 1 ha şi 1250 mp în locul numit „Poieniţa”; 4. teren în suprafaţă de 1 ha şi 5089 mp în locul numit „Purcăreţ”;5. teren în suprafaţă de 3822 mp în locul numit „Pe Urzici”; 6.teren în suprafaţă de 2168 mp în locul numit „Str. Valea Hotarului”;
S-a constatat că moştenitorii defunctei M.M. sunt reclamanţii în calitate de nepoţi, fiii defunctului M.V., în cotă de 1/3 parte din masa succesorală; M.G. în calitate de fiu, în cota de 1/3 parte din masa succesorală; C.A., în calitate de fiică, în cota de 1/3 parte din masa succesorală.
S-a dispus suplimentarea certificatului de moştenitor nr. 6 din data de 25 ianuarie 2007, eliberat după defunctul M.V., decedat la data de 30 iulie 2006, cu cota de 1/3 parte din 1. teren în suprafaţă de 6753 mp în locul numit „Pe Rât”; 2. teren în suprafaţă de 5250 mp în locul numit „Cioncaş”; 3. teren în suprafaţă de 1 ha şi 1250 mp în locul numit „Poieniţa”;4. teren în suprafaţă de 1 ha şi 5089 mp în locul numit „Purcăreţ”;5. teren în suprafaţă de 3822 mp în locul numit „Pe Urzici ”;6.teren în suprafaţă de 2168 mp în locul numit „Str. Valea Hotarului”;
S-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune.
S-a atribuit reclamanţilor lotul în valoare totală de 59.601 lei, format din terenul situat în Valea Hotarului în suprafaţă de 1113 mp şi terenul din locul numit „Pe Urzici ” în suprafaţă de 1391 mp, urmând a plăti cu titlu de sultă pârâtei C.A. suma de 3549 lei.
S-a atribuit pârâtului M.G. lotul în valoare totală de 77612 lei, format din terenul din locul numit „Pe Rât” în suprafaţă de 6753 mp şi terenul în suprafaţă de 461 mp din Valea Hotarului, urmând a plăti cu titlu de sultă pârâtei C.A. suma de 21.559 lei.
S-a atribuit pârâtei C.A. lotul în valoare totală de 30.943 lei, format din terenul din locul numit „Pe Urzici ” în suprafaţă de 1042 mp şi de 1391 mp, terenul din locul numit „Purcăreţ” în suprafaţă de 1,5089 ha, terenul din locul numit „Poieniţa” în suprafaţă de 1,1250 ha, terenul din locul numit „Cioncaş” în suprafaţă de 5250 mp, urmând a primi cu titlu de sultă de la reclamanţi suma de 3549 lei şi de la pârât suma de 21.559 lei.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanţilor în indiviziune, cu titlu de moştenire şi partaj.
Au fost obligaţi pârâţii M.G. şi C.A. să plătească reclamanţilor cheltuieli de judecată în cuantum de câte 562 lei fiecare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a reţinut că prin titlul de proprietate nr. 40338/87 din 21.11.1995 s-a reconstituit în favoarea defunctei M.M., dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 5 ha şi 0901 mp teren.
Prin încheierea CF nr. 2713-2714/2000 s-a înscris dreptul de proprietate al defunctei în cartea funciară doar cu privire la o parte din terenurile cuprinse în titlul de proprietate, respectiv 3489 mp
Conform certificatului de deces, M.M. a decedat la data de 22 august 2005, moştenitorii acesteia fiind M.V., M.G. şi C.A..
Conform certificatului de deces, M.V. a decedat la data de 31 iulie 2006, iar potrivit certificatului de moştenitor nr. 6/25 ianuarie 2007, depus la dosar, moştenitorii acestuia sunt M.M. şi M.V., reclamanţii, stabilindu-se şi masa succesorală rămasă după acesta.
Pârâta B.A. este mama reclamanţilor, chemată în judecată pentru opozabilitate, fiind proprietar tabular asupra cotei de 1/2 parte din construcţiile situate pe terenul defunctei M.M., potrivit C.F. 21104 Sighetu Marmaţiei, nr. topo 6552/5331/2/1, în suprafaţă de 113 mp.
Prin contractul de vânzare cumpărare, datat 28 februarie 2002 I.I. a vândut defunctei M.M., terenul situat în locul numit „Între Calea Ferată şi Dig”, în suprafaţă de 0,14 ha.
Prin contractul de vânzare-cumpărare imobiliar autentificat sub nr. 1046/9 aprilie 2002, M.M. a vândut cumpărătoarei M.F.C., terenul arabil în suprafaţă totală de 1438 mp, situat în extravilanul mun. Sighetu Marmaţiei în locul denumit „La Solarii” sau „Bariera” , teren care a fost înscris în C.F. 15291 Sighetu Marmaţiei, nr. topo 7062/1 pe numele cumpărătoarei.
În cauză a fost efectuată o expertiză, prin care au fost identificate terenurile şi evaluate, din concluziile căreia rezultă că terenul în suprafaţă de 5942 mp din locul numit „La Solarii” este înscris în C.F. 15291 nr. topo comasat 7062, cu suprafaţa de 5942 mp , proprietar fiind M.M., defuncta.
Ulterior, două parcele a câte 2252 mp sunt vândute de către defunctă, iar nr. topp 7062/1 în suprafaţă de 1438 mp este atribuit lui M.V., tatăl reclamanţilor.
Prin contractul de vânzare-cumpărare imobiliar autentificat sub nr. 1046/9 aprilie 2002, M.F.C. devine proprietar tabular alături de soţul său asupra întregului teren înscris în C.F. 15291 Sighetu Marmaţiei şi care a aparţinut defunctei M.M.
Având în vedere aceste aspecte instanţa a constatat că terenul din locul numit „La Solarii” nu a existat în patrimoniul defunctei la data decesului, astfel că nu a fost inclus la partaj.
Cu actele de stare civilă s-a dovedit calitatea de moştenitori a pârâţilor M.G. şi C.A., în calitate de fii, şi a reclamanţilor, în calitate de fii ai defunctului M.V., fiul lui M.M. şi fratele pârâţilor, astfel că s-a constatat o cotă de 1/3 parte, instanţa dispunând ieşirea din indiviziune şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanţilor în indiviziune.
Lotul pentru fiecare valorează 56.052 lei şi, în funcţie de folosinţa şi solicitările părţilor, instanţa a atribuit reclamanţilor terenul situat în Valea Hotarului în suprafaţă de 1113 mp şi terenul din locul numit „Pe Urzici ” în suprafaţă de 1391 mp, lot în valoare totală de 59.601 lei, urmând a da sultă pârâtei C.A. 3549 lei.
Pârâtului M.G. i s-au atribuit terenurile din locul numit „Pe Rât” în suprafaţă de6753 mp şi suprafaţa de 461 mp din Valea Hotarului, lot în valoare totală de 77612 lei, urmând a da sultă pârâtei C.A. 21.559 lei.
Pârâtei C.A. i s-au atribuit terenurile din locul numit „Pe Urzici ” în suprafaţă de 1042 mp, locul numit „Pe Urzici ” 1391 mp, locul numit „Purcăreţ” 1,5089 ha, locul numit „Poeniţa” 1,1250 ha şi locul numit „Cioncaş” 5250 mp, lot în valoare totală de 30.943 lei, urmând a primi sultă de la reclamanţi 3549 lei şi de la pârât 21.559 lei.
În temeiul disp. art. 277 C.pr.civ., au fost obligaţi pârâţii M.G. şi C.A. să plătească reclamanţilor cheltuieli de judecată în cuantum de câte 562 lei fiecare, proporţional cu cota acestora de 1/3 parte.
Prin decizia civilă nr. 96/A/28.04.2011 a Tribunalului Maramureş a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanţii M.M. şi M.V., împotriva sentinţei civile nr. 353 din data de 8 februarie 2011, pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 1357/307/2008.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut:
Apelanţii M.M. şi M.V. au fost citaţi cu menţiunea să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei pentru cererea de apel şi timbru judiciar în sumă de 01,5 lei.
Apelanţii nu s-au prezentat în faţa instanţei de judecată şi nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru al cărei cuantum li s-a comunicat în cuprinsul citaţiei de la fila 7 din dosar.
În şedinţa publică din 28.04.2010, tribunalul a invocat din oficiu excepţia de netimbrare a cererii de apel.
În conformitate cu dispoziţiile art.11 din Legea 146/24.07.1997 privind taxele judiciare de timbru cu modificările ulterioare, alin. 1, „cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, respectiv „taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani”.
Potrivit dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997, instanţa de judecată a fixat taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei şi a comunicat prin citaţie apelantului M.V. obligaţia achitării acestei taxe judiciare de timbru şi sancţiunea în caz de neconformare.
Apelanţii nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.
În conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare: „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii”.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, tribunalul a anulat apelul declarat de către apelanţii M.M. şi M.V. ca netimbrat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii M.M. şi M.V., precum şi pârâta B.M..
Prin recursul declarat de reclamanta M.M., aceasta a solicitat casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, invocând următoarele motive:
Pentru primul termen de judecată în faţa instanţei de apel dovada de îndeplinire a procedurii de citare s-a realizat prin afişare, iar citaţia nu conţine menţiunea referitoare la obligaţia stabilită în sarcina părţii de a achita taxa judiciară de timbru în cuantumul fixat de instanţă şi nici cea privind sancţiunea în caz de neachitare.
Astfel, au fost nesocotite dispoziţiile art. 36 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997, prin anularea apelului ca netimbrat, aducându-se o atingere gravă dreptului apelantei la un proces echitabil.
Prin recursul promovat de reclamantul M.V., acesta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel, invocând următoarele motive:
Pentru primul termen de judecată în faţa instanţei de apel reclamantul a fost citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, fără însă a se preciza sancţiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii obligaţiei, iar procedura de citare s-a îndeplinit prin afişare.
Reclamantul nu a fost prezent la primul termen de judecată, iar instanţa, procedând la anularea apelului ca netimbrat a încălcat dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 146/1997, din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil, întrucât reclamantului nu i s-a adus la cunoştinţă sancţiunea aplicabilă în cazul în care nu achită taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa.
Prin recursul promovat de către pârâta B.M.,aceasta a solicitat casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru următoarele considerente:
În faţa primei instanţe pârâta a avut domiciliul procesual ales, fiind citată pe tot parcursul procesului la acesta.
Pentru primul termen de judecată pârâta a fost citată la altă adresă decât cea pe care a arătat-o ca fiind domiciliul procesual ales, astfel încât nu a avut posibilitatea de a lua la cunoştinţă termenul de judecată şi nu s-a prezentat în instanţă.
Hotărârea pronunţată de prima instanţă nu i-a fost comunicată la domiciliul procesual ales, îngrădindu-i astfel exercitarea procedurale, precum şi dreptul la un proces echitabil.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Verificând actele din dosarul de apel, reiese că toate susţinerile invocate în recurs de către cei trei recurenţi sunt reale.
Astfel, reclamanta M.M., apelantă în cauză, a fost citată pentru termenul de judecată din 28.04.2011 în faţa Tribunalului Maramureş, fără ca pe citaţie să se menţioneze obligaţia stabilită în sarcina sa, aceea de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei şi timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, încălcându-se astfel prevederile art. 88 alin. 1 pct. 52 Cod proc.civ., art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, potrivit căruia instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată cu titlu de taxă judiciară de timbru până la primul termen de judecată, precum şi art. 36 alin. 1 şi 2 din Ordinul M.J. nr. 760/C/1999.
Anulând apelul ca netimbrat la termenul de judecată din 28.04.2011, cu încălcarea dispoziţiilor legale anterior evocate, s-a încălcat dreptul reclamantei la un proces echitabil din perspectiva imperativelor echităţii impuse de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care, implicit, statuează obligaţia de a comunica părţii toate elementele importante ale dosarului, între acestea regăsindu-se în mod evident, obligaţia stabilită în sarcina părţii de a achita taxa judiciară de timbru şi sancţiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii.
Reclamantul M.V. a fost citat pentru acelaşi termen de judecată în faţa instanţei de apel cu menţiunea cuantumului taxei judiciare de timbru şi timbrului judiciar stabilite în sarcina sa, fără însă a se indica sancţiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii obligaţiei, încălcându-se astfel şi în ce îl priveşte pe acest reclamant apelant dispoziţiile art. 88 alin. 1 pct. 52 Cod proc.civ. şi art. 35 alin. 2 din Ordinul M.J. nr. 760/C/1999, consecinţa fiind ca şi în cazul reclamantei M.M., nerespectarea dreptului său la un proces echitabil din perspectiva celor anterior arătate cu ocazia analizării precedentului recurs, care îşi păstrează valabilitatea.
În fine, în ceea ce o priveşte pe recurenta B.M., aşa cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare a acesteia pentru termenul de judecată din 28.04.2011, aceasta a fost citată la adresa Sighet, str. V. nr. 213 jud. Maramureş, în condiţiile în care încă din cuprinsul acţiunii introductive reiese că aceasta avea domiciliul procesual ales în Baia Mare, str. G. nr. 30/33, jud. Maramureş.
Fiind citată la o altă adresă decât cea indicată ca domiciliu ales în cursul procesului, este evident că procedura de citare s-a făcut cu încălcarea art. 93 raportat la art. 90 alin. 1 Cod proc.civ., astfel încât ea nu a fost legal îndeplinită pentru termenul de judecată la care s-a soluţionat apelul reclamanţilor.
Pârâta apreciind că drepturile sale procesuale au fost încălcate, a promovat recurs, invocând vătămarea cauzată prin neîndeplinirea procedurii de citare.
De menţionat este faptul că niciunul dintre cei trei recurenţi nu s-a prezentat în instanţă la termenul de judecată din 28.04.2011, pentru a exista posibilitatea ca reclamanţilor să li se pună în vedere personal obligaţia achitării taxei judiciare de timbru şi sancţiunea în cazul neîndeplinirii sarcinii, respectiv nelegala citare a pârâtei să fie acoperită prin prezenţa sa.
Reiese din cele anterior arătate că drepturile procesuale ale tuturor celor trei recurenţi au fost încălcate prin neaducerea la cunoştinţă a obligaţiei achitării taxei judiciare de timbru în cazul reclamantei M.M., prin neaducerea la cunoştinţă a sancţiunii neîndeplinirii obligaţiei de a achita taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina părţii în cazul reclamantului M.V., respectiv prin nelegala îndeplinire a procedurii de citare la domiciliul ales de către parte, în cazul pârâtei B.M..
Prin această încălcare părţile au fost private de un grad de jurisdicţie, astfel încât în baza art. 312 alin. 1, 5 Cod proc.civ., recursurile vor fi admise, decizia pronunţată în apel casată şi cauza trimisă spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.(Judecător Tania Antoaneta Nistor)
