Potrivit art. 17 din O.G. nr.2/2001, lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.
Potrivit art. 17 din O.G. nr.2/2001, lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.
În privinţa codului numeric personal, a ocupaţiei şi locului de muncă al petentei, aceste elemente nu sunt cuprinse în enumerarea strict prevăzută de art. 17 din O.G. nr.2/2001, astfel că nu pot atrage decât sancţiunea nulităţii relative, cu consecinţa dovedirii unei vătămări.
(JUDECĂTORIA URZICENI, SENTINŢA CIVILĂ NR.858 DIN 30.05.2011- IREVOCABILĂ)
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe, petenta V.V.F a solicitat în contradictoriu cu intimata I.S.U anularea procesului-verbal seria D nr.15246/16.02.2011.
Prin sentinţa civilă nr.858/30.05.2011, Judecătoria Urziceni a admis în parte plângerea contravenţională formulată de către petenta V.V.F., în contradictoriu cu intimata I.S.U..
În motivarea sentinţei s-a reţinut că procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art.17 din O.G. nr.2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu. Totodată, instanţa a constatat că s-au respectat dispoziţiile art. 19 alin.2 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal fiind semnat de către M. J..
Cu privire la susţinerile petentei în sensul că agenţii constatatori au nesocotit dispoziţiile art. 16 din O.G. nr.2/2001, instanţa le-a înlăturat pentru următoarele considerente:
Din analiza procesului-verbal contestat, instanţa a reţinut că s-au menţionat numele şi prenumele petentei, numele şi prenumele agentului constatator, precum şi calitatea acestuia, astfel că nu există motiv de nulitate absolută ce ar putea fin invocat din oficiu. În privinţa codului numeric personal, a ocupaţiei şi locului de muncă al petentei, aceste elemente nu sunt cuprinse în enumerarea strict prevăzută de art. 17 din O.G. nr.2/2001, astfel că nu pot atrage decât sancţiunea nulităţii relative, cu consecinţa dovedirii unei vătămări.În speţă, petenta nu a dovedit nicio vătămare produsă prin nesocotirea dispoziţiilor art. 16 din O.G. nr.2/2001. În plus, nu există vreun dubiu asupra identificării persoanei responsabile potrivit H.G. nr.537/2007, în speţă petenta.
Totodată, instanţa a reţinut că fapta a fost descrisă în mod corespunzător, pentru a se putea realiza un control de legalitate şi temeinicie din partea instanţei.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanţa a constatat că, faţă de probele administrate în cauză, prezumţia de legalitate a actului administrativ, din care decurge prezumţia de autenticitate şi prezumţia de veridicitate nu au fost răsturnate în cazul de faţă, în condiţiile în care săvârşirea faptei contravenţionale a fost constată ex proprii sensibus de agentul intimatului, iar petenta nu a administrat probe din care să rezulte o situaţie de fapt contrară celei reţinute prin procesul-verbal.
În ce priveşte individualizarea sancţiunii, instanţa, având în vedere criteriile prevăzute de art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, a modificat cuantumul amenzii, reducându-l de la 2500 lei la 1000 lei, apreciind că nu se impune aplicarea sancţiunii avertismentului.
Împotriva acestei sentinţe petenta a declarat recurs, iar prin decizia civilă nr. 543 R din 22.08.2011 Tribunalul Ialomiţa a respins ca nefondat recursul.
În considerentele hotărârii s-a arătat că procesul-verbal verbal a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 17 din O.G. nr.2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii. S-a mai arătat că nici criticile referitoare la nedescrierea completă sau necorespunzătoare a faptei nu sunt fondate.
Totodată, s-a reţinut că amenda a fost individualizată de instanţa de fond în raport de limitele speciale stabilite de legiuitor şi de gradul de pericol social al faptei săvârşite, apreciate în conformitate cu criteriile generale şi obligatorii prevăzute de 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001.
