Revine spre competentă soluţionare, instanţei de administrativ, acţiunea care priveşte anularea unor acte de impunere vamală cât şi de silită vamală, urmând ca instanţa să ia măsuri pentru disjungerea capetelor de cerere de competenţa judecătoriei.
Secţia contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 5 din 12 februarie 2008
Prin acțiune reclamantul persoană fizică a chemat în judecată pe pârâta Direcția Regională Vamală Timișoara, solicitând ca prin sentință să se admită contestația formulată împotriva executării silite pornite în mod abuziv de către intimată împotriva sa în dosarul execuțional nr. 3549 și drept urmare, anularea acestei executări; anularea în tot, potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004 modificată, a Deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 720 din 15.09.2006 și a Deciziei nr. 20403 din 6.12.2006 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale din anul curent/ precedent, ca fiind netemeinice și nelegale; pe cale de consecință, exonerarea sa de la obligația de a plăti suma de 1.260 lei (RON), reprezentând diferență de T.V.A. și accize, precum și majorări de întârziere, sumă pe care nu o datorează bugetului de stat.
Prin sentința civilă nr. 45 din 12.02.2008, pronunțată în dosarul nr. 4783/55/2007, Curtea de Apel Timișoara a stabilit competența materială pentru judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Arad, cu motivarea că obiectul acțiunii precizate îl constituie cererile reclamantului de a se anula executarea silită pornită împotriva sa de pârâta Direcția Regională Vamal Timișoara, în dosarul execuțional nr. 3549/2006, să se anuleze în condițiile Legii nr. 554/2004, decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 720 din 15.09.2006, decizia nr. 20403 din 6.12.2006 privind obligațiile accesorii cu caracter fiscal, emise aceeași pârâtă, și să fie exonerat de plata sumei de 1260 RON reprezentând T.V.A., accize și accesoriile aferente. Deci prin acțiune s-au atacat două categorii de acte emise de pârâta Direcția Regională Vamală Timișoara, și anume o decizie pentru regularizarea situației privind obligații suplimentare stabilite de controlul vamal, cu accesoriile calculate prin decizia nr. 20403/2006 și care constituie titluri de creanță cu caracter vamal, așa cum rezultă expres din conținutul celor două decizii depuse la dosarul Judecătoriei Arad.
Cum cele două decizii constituie titluri de creanță, deci acte prin care se individualizează și se stabilește o creanță fiscală în sensul prevederilor art. 110 alin. (3) C.proc.fisc., acestea pot fi atacate în condițiile art. 205 alin. (1) C.proc.fisc., cu contestație la organul competent potrivit art. 209 C.proc.fisc., iar împotriva deciziei emise în soluționarea acesteia, se poate formula acțiune la instanța de contencios administrativ, potrivit art. 218 alin. (2) C.proc.civ.
Cea de a treia cerere din acțiune vizează anularea executării silite pornite de aceeași pârâtă împotriva reclamantului, conform somației de plată cu nr. 10852/2007 depusă la fila 6 din dosarul Tribunalului Arad.
Somația de plată reprezintă actul prin care se dispune începerea executării silite, potrivit art. 145 alin. (1) C.proc.fisc. și acesta poate fi contestat pe calea contestației la executare, conform art. 172 alin. (3) C.proc.fisc., care prevede că aceasta poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Cum pentru atacarea deciziei pentru regularizarea situației din litigiu și pentru cea cu nr. 20403/2006 emise de pârâtă, există calea de atac a contestației în condițiile art. 209 și art. 218 alin. (2) C.proc.fisc., susmenționate, având în vedere caracterul lor de titluri de creanță, revine instanței de contencios administrativ competența materială pentru soluționarea prezentei acțiunii, sens în care dosarul se trimite Tribunalul Arad.
Cu ocazia soluționării acțiunii precizate, urmează ca instanța de contencios administrativ să ia măsuri pentru a-și verifica, competența materială în privința cererii de anulare a somației de plată, care cade sub incidența prevederilor art. 172 alin. (4) C.proc.civ., competența revenind judecătoriei ca instanță cu plenitudine de jurisdicție, în lipsa unei reglementări speciale cuprinse în dispozițiile Codului de procedură fiscală, sens în care acțiunea urmează a fi disjunsă.
Soluția se impune pentru că, nu sunt aplicabile prevederile art. 17 C.proc.civ., atâta timp cât contestația la executare nu are caracter accesoriu sau incidental față de cererile în contencios administrativ, aceasta constituind una principală, reglementată special prin dispozițiile art. 172 și urm. C.proc.fisc., în privința termenului de introducere, a părților din litigiu sau a soluțiilor care pot fi formulate de instanță și care nu sunt compatibile cu prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004 privitoare la soluțiile pe care le poate da instanța de contencios administrativ, aspect relevat de prevederile art. 28 alin. (2) din aceeași lege.
în consecință, pentru motivele expuse, dosarul a fost trimis în condițiile art. 22 C.proc.civ., Tribunalului Arad.
(Judecător Rodica Olaru)
