Desfăşurarea activităţii medicale de specialitate într-o unitate sanitară privată de către managerul spitalului public atrage starea de incompatibilitate prevăzută la art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Secţia comercială, administrativ şi fiscal, Sentinţa nr. 51 din 17 martie 2008
Prin cererea adresată Curtea de Apel Suceava, înregistrată sub nr. 2/39/2008, reclamantul M.O.F. a chemat în judecată Ministerul Sănătății Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța:
– să anuleze Ordinul MSP nr. 1281/24.09.2007, comunicat la data de 24.09.2007 și adresa nr. 65200/03.12.2007 a aceluiași minister;
– să oblige pârâtul la repunerea reclamantului în funcție, sub sancțiunea unei penalități pentru fiecare zi de întârziere, pentru neexecutarea acestei obligații în termenul de grație ce va fi stabilit de instanță;
– să oblige pârâtul la plata drepturilor bănești corespunzătoare funcției de care a fost lipsit reclamantul, până la repunerea efectivă în funcție, reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea actului administrativ sus-menționat;
– să oblige pârâtul la plata daunelor morale, în sumă de 10.000 lei și a cheltuielilor de judecată.
în motivarea cererii reclamantul a arătat că în urma promovării concursului pentru ocuparea postului de manager al Spitalului de Urgență a încheiat cu pârâtul un contract de management pe o durată de 3 ani, însă prin Ordinul nr. 1281/24.09.2007 emis de pârât s-a dispus revocarea sa din funcție pentru incompatibilitatea prevăzută de art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006.
A învederat reclamantul că exercitarea profesiei de medic într-un cabinet medical privat (care nu îi aparține) nu se încadrează în dispozițiile art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, funcția salarizată sau nesalarizată nefiind echivalentă cu profesia de medic. Faptul că profesia de medic este o profesie și nu o funcție, rezultă cu claritate din Legea nr. 95/2006, Titlul XII, Cap. I. Exercitarea profesiei de medic, art. 370-387. Potrivit art. 380 din această lege, „profesia de medic se exercită în România cu titlu profesional corespunzător calificării profesionale însușite…”
A mai arătat reclamantul că după apariția Legii nr. 95/2006, Ministerul Sănătății Publice – Cabinetul Ministrului a intervenit cu precizări în vederea aplicării corecte și unitare a dispozițiilor art. 180, menționându-se expres că „nu intră sub incidența prevederilor art. 180 alin. (1) lit. b), activitatea desfășurată în cabinete și societăți medicale private”. Pe aceeași problemă, a susținut reclamantul, Colegiul Medicilor din România s-a adresat conducerii Ministerului Sănătății Publice pentru a obține precizări, situație în care s-au transmis către toate autoritățile de sănătate publică județene aceleași precizări despre care s-a făcut vorbire mai sus.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a învederat următoarele:
în urma controlului Direcției de Control a Ministerului Sănătății Publice, s-a constatat faptul că managerul Spitalului Județean de Urgență, dl. dr. M.O.F. desfășura activitate medicală de specialitate într-o unitate sanitară privată, încălcând astfel prevederile art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare care prevede: „1. Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu: a. exercitarea oricăror alte funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, inclusiv în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul didactic și de studiu profesional, al cercetării științifice și al creației literar-artistice”, fapt ce atrage, conform art. 180 alin. (4) din Legea nr. 95/2006, rezilierea de plin drept a contractului de management în cazul neînlăturării motivelor de incompatibilitate în termen de 30 zile de la apariția acestora.
Astfel, prin Ordinul nr. 1281/24.09.2007 contestat de reclamant a fost sancționată încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, cu respectarea clauzelor contractuale asumate de reclamant prin contractul de management nr. 123/14.12.2007 pct. VIII lit. d).
A mai precizat pârâtul că legiuitorul a folosit termenul de „funcție” ca termen general, prin funcție înțelegând orice post remunerat sau neremunerat, fiind vorba de funcții de conducere sau de execuție ocupate de persoanele în cauză în baza unor atestări profesionale. Or, în cadrul unității medicale private, reclamantul a ocupat o funcție de execuție, în baza calificării sale profesionale, încălcând astfel dispozițiile legale în vigoare.
A arătat pârâtul că, în cererea sa reclamantul face referire la precizările pe care Ministerul Sănătății Publice le-a transmis cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. b), ceea ce nu are relevanță în prezenta cauză, întrucât, conform celor detaliate de reclamant în cuprinsul acțiunii, acesta desfășura activitate medicală de specialitate, iar textul de lege face referire la „b. exercitarea oricărei activități sau oricărei alte funcții de manager, inclusiv cele neremunerate”. Mai mult, în sarcina reclamantului a fost reținută încălcarea dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. a) și nu lit. b).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea nu este întemeiată.
Potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006, funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu exercitarea oricăror alte funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, inclusiv în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul didactic și de studiu profesional, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
Reclamantul nu a contestat împrejurarea că a exercitat profesia de medic în cadrul unui cabinet medical privat.
Articolul 180 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 stipulează că existența stării de incompatibilitate duce la rezilierea de drept a contractului de management, stipulație regăsită și în cap. VIII lit. d) din conținutul contractului de management.
Susținerea reclamantului potrivit căreia a exercitat „profesia” de medic, iar nu o „funcție” nu este întemeiată. Dicționarul explicativ al limbii române întocmit de Academia Română definește termenul „funcție” ca fiind un serviciu, slujbă, post.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, coroborat cu art. 34 alin. (4) din același act normativ, termenii sunt folosiți în înțelesul comun, curent, din limba română cu excepția situației când ei sunt definiți prin lege ca având un anume înțeles.
Nici apărările privind precizările Ministerului Sănătății cu privire la interpretarea legii nu sunt întemeiate, întrucât aceste precizări se referă la art. 180 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006, nu la art. 180 alin. (1) lit. a) ce este indicat ca temei legal în raportul de control EN 9350/2007 ce a stat la baza emiterii ordinului contestat.
în plus, Curtea notează că respectivele „precizări” nu îmbracă nici forma unui ordin, nici a unor instrucțiuni – acte normative cu efect juridic obligatoriu și nici nu au fost publicate în Monitorul Oficial potrivit art. 10 din Legea nr. 24/2000.
Mai mult, din cuprinsul întâmpinărilor depuse la dosar, rezultă că Ministerul Sănătății are în prezent o interpretare diferită de aceea din „precizări”.
