Verificarea actului administrativ contestat se realizează din perspectiva legalităţii acestuia şi nu a oportunităţii lui, doar din această perspectivă litigiul fiind unul de de plină jurisdicţie.
Ca idee generală, realizarea interesului public este totdeauna un element de legalitate, în timp ce mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt aspecte ce ţin de oportunitate. Prin urmare, pârâtul nu are dreptul de a comite, în numele puterii discreţionare, erori manifeste şi nici de a face lucruri absurde, iar dacă aceasta se întâmplă, atunci există motive ce îndreptăţesc un recurs pentru exces de putere.
În condiţiile în care din analiza documentaţiei depuse de reclamant rezultă că actul administrativ emis de pârât, în numele puterii discreţionare, cuprinde erori manifeste, acesta este nelegal.
Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, Decizia nr. 3012 din 15 decembrie 2008
Prin sentința civilă nr. 1474/08.09.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, a lipsei procedurii prealabile și a prematurității capătului 5 de cerere.
De asemenea, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul P.S. în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.
în primul rând, instanța de fond a analizat excepțiile invocate, constatând că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a fost chemat în judecată pentru a fi obligat, în cazul admiterii petitelor 1-4, la emiterea ordinului privind acordarea gradației de merit, astfel încât, având calitate procesuală pasivă sub acest aspect, excepția lipsei calității sale procesuale pasive a fost respinsă.
Referitor la excepția lipsei plângerii prealabile, tribunalul a constatat că și aceasta este neîntemeiată, în condițiile în care reclamantul a formulat contestație împotriva hotărârii Inspectoratului Școlar Județean Cluj, care a fost respinsă, astfel încât în speță au fost respectate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Totodată și excepția prematurității petitului 5 a fost respinsă, acest petit fiind formulat doar în cazul admiterii primelor 4.
Trecând la analizarea actelor și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că acțiunea formulată este neîntemeiată, din următoarele considerente:
La data de 14.03.2008, reclamantul a depus la Inspectoratul Școlar Județean Cluj dosarul pentru acordarea gradației de merit. în urma evaluării acestui dosar, s-a decis respingerea cererii formulate de reclamant, acesta acumulând doar 45,5 puncte, în timp ce pentru acordarea gradației de merit se cerea un minim de 50 de puncte. împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat contestație, care a fost soluționată de Comisia de contestații, hotărârea definitivă fiindu-i comunicată reclamantului prin adresa nr. 3539/28.03.2008. Această comisie a acordat reclamantului 47 de puncte, acestea fiind însă insuficiente pentru acordarea gradației de merit.
Analizând actele care au stat la baza emiterii hotărârii de respingere a cererii reclamantului privind acordarea gradației de merit, tribunalul a apreciat că, în speță, au fost respectate dispozițiile Ordinului nr. 2575/2007 privind aprobarea Metodologiei de acordare a gradației de merit și a salariului de merit în învățământul preuniversitar.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 10 pct. 1 din Ordinul menționat anterior, candidatul întocmește și depune la conducerea unității de învățământ/conexe raportul de autoevaluare a activității desfășurate, însoțit de documente doveditoare, realizat în conformitate cu fișa de evaluare elaborată de inspectoratul școlar pentru acordarea gradației de merit. Rezultă că evaluarea candidatului pentru acordarea gradației de merit se face în funcție de documentele pe care candidatul înțelege să le atașeze fișei de autoevaluare, prin care se justifică punctajele pe care acesta și le acordă.
Or, nedepunerea de către reclamant a tuturor documentelor necesare justificării punctajelor nu poate fi imputată comisiei de evaluare, care a acordat, justificat, punctele rezultate din documentele atașate. Așa cum corect a susținut și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Cluj, neacordarea punctelor solicitate de către reclamant au fost urmarea nedepunerii, de către acesta, a documentelor justificative.
Tribunalul a stabilit, totodată, că nu se poate substitui Comisiei de evaluare în ceea ce privește corectitudinea punctelor acordate pentru fiecare criteriu, întrucât instanța nu se poate transforma într-un arbitru în stabilirea răspunsului corect, această atribuție fiind stabilită, prin Ordinul menționat mai sus, în sarcina inspectorului școlar de specialitate și a Consiliului de administrație din cadrul Inspectoratului Școlar Județean, respectiv în sarcina Comisiei de soluționare a contestațiilor.
Hotărârea Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, precum și cea emisă de Comisia de soluționare a contestației fiind emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, tribunalul a constatat ca fiind neîntemeiate și cererile accesorii privind acordarea gradației de merit și obligarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului la emiterea unui ordin în acest sens.
în consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins cererea formulată ca nefondată.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P.S., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 și art. 3041C.proc.civ.
Dezvoltându-și motivele de recurs, reclamantul a depus la Inspectoratul Școlar Județean Cluj dosarul personal pentru acordarea gradației de merit profesori – Aria curiculară Tehnologii 2008, care cuprinde întregul OPIS, cât și anexele 1 până la 9 cu documente justificative pentru certificarea punctajelor la fiecare criteriu.
La comunicarea pe internet a rezultatelor privind evaluarea dosarului său, reclamantul a constatat că i s-au acordat 45,5 puncte și nefiind de acord cu aceasta, a depus contestația cu nr. 3539/28.03.2008.
Ca urmare a contestației, Comisia de contestații i-a acordat 47 puncte, hotărârea fiind definitivă, fiindu-i comunicată cu adresa nr. 3539/04.04.2008.
A mai menționat reclamantul că punctajul minim pentru care s-au acordat gradații de merit a fost de 50 puncte.
De asemenea, reclamantul a precizat că din adresa menționată rezultă faptul că nu s-a acordat corect punctajul pe criteriile de evaluare, prezentând în continuare criteriile la care nu i-au fost acordate puncte corespunzătoare.
Pe de altă parte, reclamantul apreciază că instanța de fond a dispus în mod corect respingerea celor 3 excepții, respectiv, excepția lipsei calități procesuale a pârâtului M.C.C.T. București, excepția lipsei procedurii prealabile și excepția presupusei prematurități a capătului 5 din cerere.
în concluzie, reclamantul a criticat soluția dată de către instanța de fond, în principal, pe considerentul că „interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura/înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia”, iar în subsidiar, pe considerentul că instanța de fond a pronunțat o hotărâre dată cu „încălcarea/aplicarea greșită a legii”, fiind încălcate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.proc.civ.
Față de aceste considerente, reclamantul arată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că nu a depus toate documentele necesare justificării punctajelor, când în realitate au fost depuse, ele existând la dosarul de fond, dar nu au fost apreciate corect de către Inspectoratul Școlar Județean Cluj.
în subsidiar, reclamantul a arătat că în mod total eronat instanța de fond a apreciat că nu se poate substitui comisiei de evaluare în ceea ce privește constituirea punctajelor, acordate pentru fiecare criteriu, de fapt aceasta fiind esența dedusă judecării cauzei.
De asemenea, reclamantul a criticat hotărârea instanței de fond și în privința modului de soluționare a capetelor de cerere formulate care s-au referit la constatarea nelegalității hotărârii Consiliului de Administrație al I.S.J. Cluj și cea a hotărârii emise de către Comisia de soluționare a contestației, pretinzând că Tribunalul Cluj nu a motivat, sub nici un aspect, pe ce bază constată ca fiind neîntemeiate cererile accesorii.
Intimații Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Ministerul Educației și Cercetării au formulat întâmpinări.
Prin întâmpinarea depusă de Inspectoratul Școlar Județean Cluj se solicită respingerea recursului, ca nefondat, și, pe cale de consecință, menținerea sentinței recurate.
Analizând recursul declarat de către reclamantul P.S. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304 și art. 3041C.proc.civ., Curtea reține următoarele:
în scopul obținerii gradației de merit potrivit metodologiei adoptate prin Ordinul nr. 2575/2007, reclamantul P.S. a depus la data de 14.03.2008, la Inspectoratul Școlar Județean Cluj, dosarul cu documentația aferentă; în urma evaluării acestuia, s-a decis respingerea cererii formulate de reclamant, acesta acumulând 45,5 puncte. împotriva hotărârii de respingere, reclamantul a formulat contestație, iar urmare a soluționării acesteia de către Comisia de contestații, punctajul acordat inițial a fost modificat, reclamantul obținând 47 de puncte. Soluția adoptată de către Comisie îi este comunicată pârâtului prin adresa înregistrată sub nr. 3539/28.03.2008.
Din cuprinsul actului administrativ amintit anterior rezultă împrejurarea că punctajul acordat reclamantului, cel de 47 de puncte, este susținut de documentele depuse de acesta în susținerea cererii formulate pentru acordarea gradației de merit. Astfel, se susține de către pârât că nu i-au fost acordate reclamantului, din lipsă de documente justificative, următoarele puncte: la pct. I pentru criteriile cuprinse la lit. a), b), f), h), j), l), m), n), la pct. II pentru criteriile de la lit. a), c), d), e), la pct. III pentru criteriile de la lit. a), c), d), iar la pct. IV la criteriile de la lit. a) și e).
Apreciind că soluția pronunțată în soluționarea contestației nu este temeinică, reclamantul s-a adresat instanței de contencios administrativ solicitând anularea acesteia precum și a actelor premergătoare, cu consecința recunoașterii dreptului său de a beneficia de gradația de merit solicitată.
Trebuie stabilit de la început că verificarea actului administrativ contestat de către reclamant se va realiza din perspectiva legalității acestuia și nu a oportunității lui, cunoscut fiind că doar din această perspectivă litigiul este unul de contencios de plină jurisdicție.
Ca idee generală, realizarea interesului public este totdeauna un element de legalitate, în timp ce mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt aspecte ce țin de oportunitate. Prin urmare, pârâtul nu are dreptul de a comite, în numele puterii discreționare, erori manifeste și nici de a face lucruri absurde, iar dacă aceasta se întâmplă, atunci există motive ce îndreptățesc un recurs pentru exces de putere.
Prin urmare, analizând actul administrativ contestat prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Curtea apreciază că acesta este nelegal pentru următoarele considerente:
în conformitate cu Metodologia și criteriile de acordare a salariului de merit și a gradației de merit în învățământul preuniversitar, Anexa la O.M.E.C.T. nr. 2575/2007, reclamantul a depus documentația care atestă îndeplinirea criteriilor de acordare a gradației de merit. Astfel, după cum rezultă din probele administrate în cauză, respectiv, documentația depusă de reclamant la pârât și depusă în copie la dosar, în plus față de punctajul acordat de către comisie, se constată că la punctul I lit. a), există înscrisul care atestă îndeplinirea acestui criteriu, respectiv aprecierea întocmită de către conducătorul instituției evidențiază că pregătirea și randamentul activității profesionale s-au materializat în rezultatele obținute de elevi la clasă și în activitățile extrașcolare, după cum există și Diploma „Gheorghe Lazăr clasa I” acordată reclamantului pentru rezultate remarcabile obținute în formarea și educarea tinerilor, astfel că îi revin în plus 2 puncte; la lit. f), i se impută reclamantului împrejurarea că nu a depus dovezi din care să rezulte că elevii pregătiți de acesta au obținut rezultate notabile în activitățile educative organizate la nivel național, însă, la dosar există diploma obținută de un elev al reclamantului la etapa națională a olimpiadei interdisciplinare – telecomunicații, astfel că și pentru acest criteriu i se cuvin cele 1,5 puncte. De asemenea, la pct. II, lit. c) și e), pârâtul nu a acordat reclamantului punctajul stabilit cu aceeași motivare – inexistența documentelor justificative – însă, probele existente la dosar relevă fără echivoc faptul că acesta a desfășurat activități de mentorat, de formator prin organizarea și participarea la formarea personalului didactic, respectiv la activități desfășurate în cadrul structurilor de dialog social, astfel că reclamantului îi revin și cele 2 puncte neacordate de către Comisie.
Se poate observa, așadar, că urmare a analizării documentației depuse de reclamant pentru acordarea gradației de merit în conformitate cu Metodologia și criteriile de acordare a salariului de merit și a gradației de merit în învățământul preuniversitar, Anexa la O.M.E.C.T. nr. 2575/2007, reclamantului îi revine un punctaj de 52,5 puncte, iar actul administrativ emis de pârât în numele puterii discreționare, cuprinzând erori manifeste, este nelegal.
în consecință, se poate constata că acțiunea reclamantului este întemeiată și, ca atare, în temeiul art. 10 și urm. din Legea nr. 554/2004, urmează să o admită și să constate nelegalitatea hotărârii Consiliului de Administrație al pârâtului înregistrată sub nr. 3539/04.04.2008 și va dispune anularea acestuia, precum și a actelor premergătoare întocmite pe seama reclamantului și va obliga pârâtul să-i acorde reclamantului gradația de merit începând cu data de 1.07.2008.
Totodată, va obliga pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului la emiterea ordinului de acordare a gradației de merit în conformitate cu art. 11 din Metodologia și criteriile de acordare a salariului de merit și a gradației de merit în învățământul preuniversitar, Anexa la O.M.E.C.T. nr. 2575/2007.
Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut împrejurarea că excepția lipsei calității procesuale pasive invocate este nefondată. Astfel, este cunoscut faptul că potrivit normelor juridice instituite prin Codul de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, iar în situațiile juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv, reclamantul fiind obligat să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
în speță, pârâtul M.E.C.T. are calitate procesuală pasivă întrucât se poate susține existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, iar față de acesta se poate realiza interesul reclamantului.
De asemenea, excepția lipsei plângerii prealabile este nefondată întrucât reclamantul a formulat contestație împotriva hotărârii Inspectoratului Școlar Județean Cluj, care a fost respinsă, astfel încât în speță au fost respectate dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
(Judecător Mihaela Sărăcuț)
