Prin cererea înregistrată la data de 12.10.2010 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanţii A.L. ş.a. au solicitat instanţei lămurirea dispozitivului sentinţei nr. 104/16.01.2009, a Tribunalului Cluj, în sensul indicării cuantumului sumelor cuvenite fiecărui reclamant în parte, menţionând că această lămurire este necesară în dosarul execuţional înregistrat la judecătoresc.
În drept, reclamanţii au invocat prevederile art. 2811 şi urm. cod procedură civilă.
Prin sentinţa civilă nr. 4003/22.11.2010, pronunţată de Tribunalul Cluj s-a admis cererea formulată de reclamanţii A.L. ş.a., în contradictoriu cu pârâta SC O.P. SA Bucureşti.
S-a dispus lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 104/16.01.2009 a Tribunalului Cluj, în sensul că a fost obligată pârâta să achite reclamanţilor A.L. şi urm. suma de 1580 lei pentru fiecare şi reclamanţilor R.R. şi urm. suma de 960 lei pentru fiecare.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut dispoziţiile art. 281 (1) C.proc.civ. şi ale art. 2811 alin. 1 C.proc.civ. şi, comparând minuta şi dispozitivul sentinţei menţionate ca şi pretenţiile solicitate de către reclamaţi prin acţiunea introductivă, a admis cererea formulată de către reclamanţi, lămurind dispozitivul sentinţei civile nr. 104/16.01.2009 a Tribunalului Cluj, în sensul menţionat în dispozitiv.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta S.C. O.P. S.A., solicitând admiterea recursului, cu consecinţa respingerii cererii de lămurire a dispozitivului formulată de reclamanţi; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că instanţa de judecata a încălcat prevederile art. 2811 alin. 2 C.proc.civ., conform căruia: “instanţa de judecata va rezolva cererea de urgenta, prin încheiere data in camera de consiliu, cu citarea părţilor.” Instanţa s-a pronunţat in mod eronat prin “sentinţa” in condiţiile in care prevederile legale impun ca aceasta sa se pronunţe prin încheiere asupra cererii de lămurire a dispozitivului.
Mai arată recurenta că instanţa de judecata a admis in mod greşit cererea de lămurire a dispozitivului in temeiul art. 2811 alin. 1 C.proc.civ.
Apreciază recurenta ca cererea reclamanţilor nu se încadrează in prevederile acestui articol întrucât conform art. 2811 alin. 1 “in cazul in care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii părţile pot cere instanţei sa lămurească dispozitivul”, însă în speţa dedusa judecăţii reclamanţii au solicitat lămurirea dispozitivului sentinţei in sensul ca instanţa ca acorde sumele determinate, in cuantumul solicitat prin cererea introductiva de chemare in judecata.
Consideră recurenta că o astfel de cerere nu poate face obiectul unei cereri de lămurire a dispozitivului. Prin sentinţa de fond instanţa de judecata a acordat un drept determinabil constând in contravaloare aprovizionare toamna iarna pentru perioada solicitata de reclamanţi, neînţelegând sa analizeze si sa acorde sume efective ca obiect determinat. Nici in faţa instanţei de fond si nici in faţa instanţei de recurs nu s-a pus in discuţia părţilor veridicitatea cuantumului solicitat de reclamanţi, daca este corect sau nu calculat, nu s-a administrat niciun probatoriu in acest sens.
Cu toate că instanţa a acordat prin sentinţa de fond doar un drept determinabil, reclamanţii nu au înţeles sa formuleze recurs împotriva sentinţei sub acest aspect, aceea fiind, din punctul de vedere al recurentei calea legala in care reclamanţii ar fi putut invoca aspectele invocate prin cererea de lămurire a dispozitivului.
Recurenta învederează faptul că suma reprezentând contravaloare aprovizionare toamna iarna pe anul 2005 este greşit calculata si acordata de instanţa. Astfel, conform calculelor făcute de departamentul de plăţi al societăţii O.P., suma aferenta anului 2005, desigur in cazul in care parata este obligata la plata, ar fi 410 lei si nu 480 lei cum a fost solicitata si acordata. Aceste aspecte insa legate de calcul sau de cuantumul sumelor solicitate, nu au fost puse in discuţia părţilor, in regim de contradictorialitate si nu s-a administrat niciun material probator in acest sens.
Intimaţii reclamanţi, legal citaţi, nu s-au prezentat în instanţă şi nu au formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate Curtea reţine următoarele:
Potrivit prevederilor art. 2811 cod procedură civilă: „În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice”.
La aliniatul 2 al aceluiaşi articol se prevede că „Instanţa va rezolva cererea de urgenţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părţilor.”
Într-adevăr se constată că instanţa de fond s-a pronunţat asupra cererii formulate de reclamanţi prin „sentinţă” şi nu prin „încheiere”, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 2811 alin. 2 cod procedură civilă, însă Curtea apreciază că acest aspect nu este de natură a conduce la nulitatea hotărârii pronunţate de prima instanţă, întrucât nu se poate reţine că în acest mod recurentei pârâte i s-a produs vreo vătămare.
Curtea apreciază ca fiind întemeiate criticile recurentei cu privire la fondul cauzei, în sensul că cererea reclamanţilor nu se încadrează în prevederile art. 2811 alin. 1 cod procedură civilă.
Curtea constată că prin sentinţa civilă nr. 104/16.01.2011, pronunţată de Tribunalul Cluj pârâta SC O.P. SA Bucuresti a fost obligată să achite reclamanţilor sumele reprezentând aprovizionarea de toamnă – iarnă pentru perioada octombrie 2005-noiembrie 2007, pentru reclamanta R.R. suma pentru anii 2005-2006 si pentru reclamanţii H.M.G. si V.A. pentru perioada octombrie 2005-octombrie 2006, toate actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii. A fost obligată pârâta să achite reclamanţilor suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că pentru a pretinde drepturile arătate în acţiune, reclamanţii trebuie să aibă calitatea de salariaţi ai societăţii pârâte la nivelul lunii octombrie a anilor 2005, 2006 şi 2007, iar din copiile carnetelor de muncă, s-a constatat că reclamanta R.R. a avut calitatea de salariat al O.P. in anul 2005 si până în noiembrie 2006; reclamanta V.A. a fost concediată de pârâtă în aprilie 2007, astfel încât nu poate pretinde adaosul pentru acest an; reclamantul H.M. Gheorghe a fost si el concediat in aprilie 2007, astfel încât nu a fost analizată pretenţia lui decât pentru anul 2006.
Cât priveşte adaosul salarial pentru luna octombrie a celor trei ani, tribunalul a constatat că această pretenţie este întemeiată pe art. 176 alin. l si 2 din CCM care prevede că în luna octombrie pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă, salariaţii vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale sub forma unui adaos în formă fixă, al cărui cuantum este la nivelul salariului minim pe ramură care pentru anii 2005 si 2006 a fost negociat la 480 lei, respectiv la 620 lei pentru anul 2007, potrivit art. 130 alin.4 CCM iniţial, respectiv modificat. Or, această dispoziţie cuprinsă în CCM este obligatorie pentru părţi, potrivit art. 7 alin.2 si art. 30 din Legea nr. 130/1996, respectiv art. 243 alin. l din Codul Muncii.
Având în vedere că în considerentele sentinţei civile sunt arătate criteriile de stabilire a drepturilor băneşti cuvenite reclamanţilor, iar dispozitivul cuprinde toate datele necesare care să permită executarea hotărârii Curtea apreciază că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2811 Cod procedură civilă.
În cadrul procedurii reglementate de dispoziţiile legale citate instanţa poate interpreta măsurile dispuse prin hotărârea a cărei lămurire se solicită, în scopul înlăturării dificultăţilor ivite în faza de a acestora.
Cum din dispozitivul şi considerentele sentinţei rezultă toate datele necesare stabilirii cuantumului drepturilor acordate reclamanţilor, Curtea apreciază că în mod greşit a reţinut instanţa de fond incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 2811 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1-3 cod procedură civilă, raportat la dispoziţiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de pârâta S.C. O.P. S.A. şi va modifica în tot hotărârea atacată în sensul că va respinge cererea privind lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 104/16.01.2009 a Tribunalului Cluj formulată de reclamanţi. (Judecător Georgeta Luminiţa Tîlvăr)
