Cuprins pe materii: Drept civil. Actul juridic.
Legislaţie relevantă: art. 966 – 968 Cod Civil
Rezumat: Instanţele de fond au respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantului. În realitate, din conţinutul cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamantul invocă faptul că, în fraudarea intereselor sale, pentru a obţine evacuarea sa din imobil, moştenitorii fostului proprietar au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu nişte rude, ce cunoşteau situaţia imobilului şi calitatea sa de constructor pe teren, în baza contractului de închiriere pe 50 de ani. În aceste condiţii, instanţele ar fi trebuit să califice acţiunea în nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, pentru cauză ilicită şi imorală, art. 966 Cod civil, art. 968 Cod civil.
Decizia civilă nr. 426/R din 19.09.2011 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa civilă nr.10317/26.10.2010 Judecătoria Galaţi a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în ceea ce priveşte cererea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare şi a respins acest capăt de cerere ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală activă.
A admis excepţia inadmisibilităţii cererii privind sancţionarea penală a celor vinovaţi de fals în actul de vânzare cumpărare nr.6585/2003 şi lucrarea cadastrală nr.5599/2003 şi a respins acest capăt de cerere ca fiind inadmisibil.
A anulat capătul de cerere privind daunele morale ca fiind netimbrat.
Prin decizia civilă nr. 152/21.06.2011 a Tribunalului Galaţi s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.
Prin decizia civilă nr. 426/R din 19.09.2011 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis recursul, s-a modificat decizia civilă din apel şi s-a admis apelul declarat de reclamant, s-a desfiinţat în parte sentinţa civilă şi s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă pentru soluţionarea capătului de cerere în nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:
În mod greşit, instanţele de fond au respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, calificând greşit în drept cererea dedusă judecăţii.
Astfel, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul C.G. a susţinut că, în anul 1989, S.Ş., invocând boala soţiei, i-a propus să-i înstrăineze terenul din str. T., în schimbul sumei de 44.000 lei. Deoarece, la acel moment, legea nu permitea înstrăinarea terenurilor s-a încheiat o chitanţă prin care, în schimbul sumei de bani, terenul a fost închiriat pe o perioadă de 50 de ani. Pentru a-i garanta că nu vor fi probleme pe viitor, descendenţii proprietarului au semnat pe verso. În baza acelei chitanţe, reclamantul susţine că a efectuat construcţii pe acel teren.
Întrucât pentru a plăti proprietarului terenului suma de 44.000 lei a făcut un împrumut la bancă, a fost nevoit să-şi înstrăineze apartamentul pentru restituirea lui.
Ulterior, după decesul autorului, moştenitorii şi-au încălcat promisiunea şi l-au acţionat în judecată pentru evacuare, dar prin sentinţa civilă nr. 1491/5.03.2003, definitivă prin decizia civilă nr. 1416/14.11.2003, acţiunea a fost respinsă irevocabil, reţinându-se că moştenitorii au avut cunoştinţă de închiriere.
Pentru a obţine evacuarea sa, reclamantul susţine că moştenitorii fostului proprietar au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu nişte rude: pârâţii N.D. şi N.A., ce cunoşteau situaţia imobilului şi calitatea sa de constructor pe teren în baza contractului de închiriere pe 50 de ani.
De altfel, mai arată reclamantul, că la acel moment imobilul era închis la stradă cu lacăt şi yale.
Deşi, după expunerea acestei situaţii de fapt, reclamantul solicită „anularea contractului de vânzare cumpărare” e evident că, raportat la motivarea cererii, se invocă nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat de vânzători, cu complicitatea cumpărătorilor pentru fraudarea intereselor sale – urmărind inopozabilitatea faţă de cumpărător a contractului de vânzare cumpărare pe durată de 50 de ani şi evacuarea sa.
Prin urmare, instanţele ar fi trebuit să califice acţiunea ca fiind în nulitatea contractului, pentru cauza ilicită şi imorală „fraus omnia corrumpit” (art. 966 C.civ. – 968 C.civ.).
În aceste condiţii, reclamantul are calitate procesuală activă, iar interesul promovării unei astfel de acţiuni este probat prin succesiunea de sentinţe judecătoreşti depuse la dosar.
Astfel, prin decizia civilă nr. 621/30.06.2003 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin decizia civilă 1416/14.11.2003 a Curţii de Apel Galaţi s-a respins acţiunea în anularea contractului de închiriere şi evacuare promovată de moştenitorii fostului proprietar al terenului S.E. şi S.I., reţinându-se opozabilitatea contractului de închiriere pe 50 de ani, contract de care moştenitorii au avut cunoştinţă.
Ulterior, după încheierea contractului de vânzare cumpărare, noii N.D. şi N.A. au obţinut „evacuarea” reclamantului de pe teren în baza sentinţei civile 8695/20.11.2007 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia civilă 469/R/2008.
S-a reţinut în motivarea hotărârii că C.G. este beneficiarul unui contract de închiriere pe o perioadă de 50 de ani şi că nu şi-a transcris dreptul de locaţiune la carte funciară, astfel că înstrăinarea atrage încetarea locaţiunii după 3 ani, iar locaţiunea nu este opozabilă cumpărătorului.
În afara acţiunii în despăgubiri contra moştenitorilor fostului proprietar (art. 1442 C.civ.), este evident că reclamantul justifica un interes în promovarea prezentei acţiuni.
