Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de control judiciar a retinut ca prin decizia nr.210454/27.02.2009 recurentului i s-a stabilit o de serviciu în cuantum de 12.074 lei, în baza art.82 alin.2 din Legea nr.303/2004, modificata si completata prin Legea nr.97/2008, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei reprezentând-o venitul brut din ultima luna de activitate, în suma de 13.878 lei, rezultând din adeverinta nr.1182/X/9/2009 eliberata de Parchetul de pe lânga …, adeverinta ce a fost eliberata pe baza sentintelor civile nr.315/05.03.2008, nr.279/01.02.2008 si nr.96/02.12.2008, astfel cum rezulta din continutul acesteia.
Prin sentinta civila nr. 279/01.02.2008 pronuntata de Tribunalul Prahova a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MFP si s-a respins actiunea fata de acesta ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si s-a admis în parte actiunea formulata de mai multi reclamanti, printre care si reclamantul din prezenta cauza, iar pârâtii mentionati au fost obligati, printre altele, în solidar, la plata catre reclamanti a majorarilor salariale indicate, prevazute de OG nr.10/2007, sume reactualizate în raport de indicele de inflatie de la data nasterii dreptului la actiune si pâna la plata efectiva .
Ulterior însa, prin decizia nr. 4/12.01.2010 a Curtii de Apel Ploiesti, au fost admise recursurile declarate de pârâtii indicati împotriva sentintei civile nr. 279/01.02.2008 pronuntata de Tribunalul Prahova, ce a fost modificata în parte, în sensul ca a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CNCD si a fost respinsa actiunea fata de acesta ca fiind formulata împotriva unei persoanei lipsita de calitate procesual pasiva.De asemenea, au fost respinse, ca neîntemeiate, si capetele de cerere privind acordarea majorarilor salariale actualizate si efectuarea cuvenitelor mentiuni în carnetele de munca ale reclamantilor, fiind mentinut restul dispozitiilor sentintei.
Ca urmare a pronuntarii deciziei sus-mentionate, s-a aratat ca Parchetul de pe lânga … a emis la data de 21.07.2010 adeverinta nr.4844/VI/9/2010, prin care baza de calcul constând în venitul brut pe baza caruia se stabileste pensia de serviciu a fost rectificata la suma de 11.220 lei, facându-se mentiunea expresa ca aceasta adeverinta înlocuieste adeverinta nr.1182/X/9/2009 si ca prin decizia civila nr.4/12.01.2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti a fost respinsa actiunea solutionata prin sentinta civila nr.279/01.02.2008.
În urma modificarii bazei de calcul, a fost emisa decizia nr. 210454/11.10.2010, prin care s-a revizuit decizia nr. 210454/2009 în sensul modificarii acestei baze si, în mod corespunzator, a cuantumului pensiei de serviciu, în temeiul Legii nr. 303/2004, potrivit adeverintei nr.4844/VI/9/2010 a Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Ploiesti, stabilindu-se o de serviciu de 9.761 lei.
Sustinerea recurentului potrivit caruia în mod gresit i-a fost diminuata pensia si ca în cazul acestuia trebuia mentinuta pensia stabilita prin decizia nr.210454/27.02.2009 a fost apreciata ca neîntemeiata.
Aceasta, deoarece, sentinta civila nr.279/01.02.2008 a Tribunalului Prahova, prin care se dispusese obligarea la acordarea catre recurent a majorarilor salariale prevazute de OG nr.10/2007, în sensul celor sus-aratate si care a stat la baza emiterii adeverintei initiale, a fost reformata de catre Curtea de Apel Ploiesti prin decizia civila nr. 4/12.01.2010 în sensul respingerii actiunii, iar potrivit art.311 alin.1 Cod pr.civila, hotarârea casata nu are nicio putere, alin.2 al art.311 stipulând ca actele de sau de facute în temeiul unei asemenea hotarâri sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel, astfel ca sentinta Tribunalului Prahova, prin care se dispusese acordarea majorarilor salariale, nu poate produce efecte în continuare.
S-a mai aratat ca nu poate fi primita sustinerea recurentului potrivit caruia prin reducerea cuantumului pensiei de serviciu ar fi fost discriminat, prin aceea ca un procuror din cadrul unei curti de apel, care a beneficiat de o hotarâre favorabila, beneficiaza de o pensie mai mare decât un procuror a carui actiune a fost respinsa, având aceeasi vechime si functie, cum este cazul recurentului.
Astfel cum corect a retinut si prima instanta, nu se poate retine existenta unei discriminari, în sensul dispozitiilor OG nr.137/2010 si art.14 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului, în cazul de fata respectându-se principiul puterii de lucru judecat stabilit prin decizia nr.4/12.01.2010 a Curtii de Apel Ploiesti, iar faptul ca alti procurori, din cadrul altor parchete din tara, au beneficiat de hotarâri favorabile nu conduce la concluzia discriminarii recurentului, practica judiciara neconstituind izvor de drept.În cazul recurentului, actiunea privind acordarea majorarilor salariale prevazute de OG nr.10/2007 i-a fost respinsa în mod irevocabil, prin hotarâre judecatoreasca, iar aceasta hotarâre, a retinut instanta de recurs, trebuie respectata.
Dispozitiile art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 invocate de recurent în aparare, ce statueaza ca pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de câte ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime, iar daca în urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul îsi poate pastra pensia aflata în plata, nu sunt aplicabile în cauza.
Aceasta, întrucât nu ne aflam în situatia actualizarii pensiei de serviciu în conformitate cu prevederile legale sus-mentionate, ci în speta este vorba de modificarea bazei de calcul reprezentând indemnizatia bruta la data pensionarii, modificare intervenita ca urmare a pronuntarii deciziei nr.4/12.01.2010 a Curtii de Apel Ploiesti, în litigiul în care recurentul a fost parte, în calitate de intimat-reclamant.
În ceea ce priveste decizia de debit nr.572 din 21.10.2010, s-a aratat ca aceasta a fost, de asemenea, corect emisa, cu respectarea disp.art.187 din Legea nr.19/2000, ce statueaza ca sumele platite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recupereaza de la beneficiari în baza deciziei casei respective, ce constituie titlu executoriu, în conditiile în care, raportat la revizuirea deciziei nr.210454/2009, prin modificarea bazei de calcul si reducerea cuantumului pensiei, a rezultat un debit, constând în sume platite necuvenit, ce trebuie recuperate conform prevederilor legale indicate.
Decizia de debit contestata a fost emisa la data de 21.10.2010, legalitatea emiterii acesteia raportându-se la data emiterii, iar faptul ca ulterior, pe parcursul procesului, la data de 08.02.2011, recurentului i-a fost emisa o noua decizie, prin care pensia acestuia a fost stabilita la 10.156 lei, în baza unei noi adeverinte eliberate de Parchetul de pe lânga … nu poate conduce la anularea, chiar si partiala, a deciziei de debit emisa anterior, la data de 21.10.2010, în acord cu situatia legala existenta la acel moment, cauzele de nulitate neputând fi ulterioare emiterii deciziei contestate, ci urmeaza, în mod evident, a opera compensarile legale corespunzatoare, în conditiile în care s-a recunoscut recurentului, prin decizia de pensie din 08.02.2011, dreptul la o pensie de serviciu în cuantum mai mare decât cel stabilit prin decizia cu acelasi numar emisa la data de 11.10.2010, avuta în vedere la emiterea deciziei de debit.
Câta vreme cele doua decizii contestate în cauza au fost emise de Casa Judeteana de Pensii …, s-a concluzionat ca în mod corect tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtii …, calitatea procesuala pasiva presupunând existenta unei identitati între cel chemat în judecata în calitate de pârât si cel obligat în raportul juridic dedus judecatii.
Pentru considerentele ce preced, Curtea a privit recursul ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civila l-a respins ca atare, în cauza nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentintei invocate de recurent în motivarea recursului, sentinta atacata fiind legala si temeinica.
