Cauza având ca obiect refuzul recunoaşterii unei anumite vechimi în muncă de către un organ al administraţiei publice la nivelul Municipiului Bucureşti (D.G.M.P.S.) este de competenţa Curţii de Apel Bucureşti, în baza art. 3 pct. 1 Cod proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 59/1993, şi art. 6 din Legea nr. 29/1990, modificată prin acelaşi act normativ.
(Secţia de administrativ, sentinţa nr. 9/1996)
Prin cererea introdusă la data de 30.11.1995, înregistrată sub nr. 916/1995, reclamantul V.I. a chemat în judecată Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială a Municipiului Bucureşti, solicitând, pe calea contenciosului administrativ, recunoaşterea vechimii plătită de reclamant ca membru al fostei Case de Pensii a Colegiului Inginerilor, ca vechime utilă la calculul pensiei.
La termenul de astăzi s-a ridicat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale de a judeca pricina de către această instanţă, reclamantul fiind de acord cu declinarea judecării cauzei la Curtea de Apel Bucureşti.
Excepţia este fondată şi urmează a fi admisă, întrucât prin prevederile art. 3 din modificarea adusă titlului I la prin Legea nr. 59/1993, publicată în Monitorul Oficial nr. 177/26.07.1993, curţile de apel judecă, în primă instanţă, procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privitoare la actele de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentralizate la nivel judeţean, ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, ale autorităţilor publice judeţene şi ale Municipiului Bucureşti.
Potrivit modificării din acelaşi act normativ a Legii nr. 29/1990 – art. 6, alin. 1 – judecarea acţiunilor formulate în baza art. 1 din Legea contenciosului administrativ este de competenţa tribunalului sau a curţii de apel în a cărei rază teritorială îşi are sediul reclamantul (în speţă, domiciliul), potrivit reglementărilor de competenţă materială stabilite de art. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă.
în baza art. 5 din Legea nr. 59/1993, „Cauzele aflate în curs de judecare la instanţa de fond, chiar dacă sunt după casare cu trimitere, vor fi, după caz, reţinute pentru continuarea judecăţii sau vor fi trimise la instanţa competentă, potrivit normelor de competenţă materială din prezenta lege”.
Conform art. 159 Cod proc. civ., pct. 2, necompetenţă este de ordine publică atunci când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad.
în speţă, fiind atacat refuzul de a emite un act administrativ ce intră în competenţa autorităţilor administrative nominalizate în art. 3 Cod proc. civ., modificat, competenţa materială revine secţiei de contencios administrativ înfiinţată la Curtea de Apel Bucureşti, conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 29/1990.
în concluzie, se va dispune declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei nou înfiinţată.
