Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, subiecte ale raportului juridic fiscal fiind statul, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, contribuabilul, precum şi alte persoane care dobândesc drepturi şi obligaţii în cadrul acestui raport. În cadrul raportului juridic fiscal unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuţiilor delegate de către autorităţile respective. Pentru restituirea sumelor din bugetul local, Unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de titular al dreptului material fiscal şi al obligaţiilor corelative, are calitate procesuală pasivă.
Secţia a II-a civilă, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 51 din 5 iunie 2012
Prin sentința civilă nr. 1055/COM/30.09.2011 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului Piatra-Neamț, prin Primar și a respins acțiunea formulată de reclamanta SC EON Gaz Distribuție SA, cu sediul în Târgu Mureș, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Piatra Neamț, prin Primar, pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a admis acțiunea de restabilire a situației anterioare executării, formulată de reclamanta SC EON Gaz Distribuție SA în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local – Direcția Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț, a obligat pârâtul Consiliul Local – Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra-Neamț să restituie reclamantei suma de 5.905.901 lei și să plătească reclamantei suma de 63.175,01 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Analizând, cu precădere, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiului Piatra-Neamț, prin Primar, în temeiul art. 137 C.proc.civ., instanța constată că referitor la calitatea procesuală pasivă, aceasta este atribuită persoanei despre care se pretinde că este obligată în raportul juridic dedus judecății. Or, în cauză, raportul juridic s-a născut între Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra-Neamț, din cadrul Consiliului Local Piatra-Neamț, urmare emiterii actelor fiscale, și reclamantă.
Mai mult, potrivit art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 1050/2004, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentante de autoritățile administrației publice locale, precum și de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuțiilor delegate de către autoritățile respective. Or, Direcția Taxe și Impozite din cadrul Consiliului Local al municipiului Piatra-Neamț a fost împuternicită să reprezinte Consiliul Local în litigiile de natură fiscală, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 175 din 28.07.2005.
Astfel, această instituție are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel că se va respinge acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Piatra-Neamț, prin Primar.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că în baza raportului de inspecție fiscală nr. 2383 din 26.01.2006 și a deciziei de impunere nr. 2384D din 26.01.2006 emise de pârâta Consiliul Local – Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra-Neamț, a fost emis titlul executoriu nr. 2571E din 14.06.2006, pentru suma de 5.002.630 lei, în temeiul căruia a fost pornită executarea silită prin poprire împotriva reclamantei, ce a fost finalizată, astfel cum rezultă din extrasele de cont nr. 86 din 8.05.2006, nr. 1 din 9.05.2006 și nr. 80 din 15.05.2006.
Prin sentința nr. 84/13.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, în dosarul nr. 167/43/2008, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 5865/16.12.2009 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus anularea actelor administrativ-fiscale, respectiv a raportului de inspecție fiscală nr. 2383 din 26.01.2006 și a deciziei de impunere nr. 2384 D din 26.01.2006 emise de pârâtă.
Având în vedere că până la pronunțarea deciziei sus-menționate, instituțiile bancare au efectuat plata sumei de 5.002.630 lei către pârâtă și cum, potrivit dispozițiilor art. 4041C.proc.civ., „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”, în speță fiind desființat titlul executoriu, instanța constată că cererea formulată este întemeiată și va fi admisă, în temeiul art. 4042alin. (3) C.proc.civ.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel societatea reclamantă.
în motivarea apelului reclamanta arată că instanța de fond greșit a reținut că Municipiul Piatra-Neamț nu are calitate procesuală pasivă; că nu a avut în vedere dispozițiile art. 17 și 21 din O.G. nr. 92/2003; creanța decurge dintr-un raport de drept material fiscal în care calitatea de creditor o are Municipiul Piatra-Neamț, și nu instituția subordonată – Direcția Taxe și Impozite, așa cum greșit a reținut instanța; că potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, unitatea administrativ-teritorială are personalitate juridică și patrimoniu, iar actele de impunere desființate de instanța de judecată au fost emise în numele Municipiului Piatra-Neamț; că instanța nu a avut în vedere distincția dintre subiectul de drept fiscal și reprezentant așa cum rezultă din art. 21 alin. (4) C.proc.fisc.; că Direcția de Taxe și Impozite nu a acționat în nume propriu, ci ca reprezentant al autorității administrativ-teritoriale.
Prin întâmpinare, intimatul Municipiul Piatra-Neamț solicită respingerea apelului; arată că potrivit sentinței civile nr. 16/2011 cererea reclamantei are un caracter autonom, dat de faptul că întoarcerea executării s-a solicitat pe cale principală; că cererea de anulare a actelor administrativ-fiscale a fost făcută numai în contradictoriu cu pârâta Direcția de Taxe și Impozite, că cererea de reparare a pagubei nu a fost formulată în termen la instanța care a fost învestită cu anularea actelor administrativ-fiscale, că cererea de restabilire a situației anterioare nu poate fi formulată decât în contradictoriu cu părțile din raportul juridic prin care s-au anulat actele administrative.
Instanța de apel a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată și a obligat intimata U.A.T. – Municipiul Piatra-Neamț să restituie apelantei suma de 5.905.901 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 63.175,01 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
Prealabil verificării hotărârii apelate în raport de motivele de apel formulate se impune a se statua asupra aspectelor formale ale judecății cauzei pendinte.
Astfel, prin Hotărârea nr. 84/04.06.2001 a Consiliului Local al municipiului Piatra-Neamț a fost înființată Direcția de Taxe, Impozite și Protecție a municipiului Piatra Neamț, iar prin Dispoziția nr. 553/2001 emisă de Primarul municipiului Piatra-Neamț, încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a celorlalte venituri se realizează de instituția înființată prin H.C.L. nr. 84/2001, potrivit clasificației bugetare aprobate.
în data de 26.01.2006 intimata Direcția Taxe și Impozite Locale a emis decizia de impunere nr. 2384 D/26.01.2006.
Apelanta a contestat actul administrativ fiscal în contradictoriu cu emitentul său, decizia de impunere fiind anulată prin sentința nr. 84/12.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș.
Anterior anulării deciziei de impunere aceasta a fost executată în baza titlului executoriu nr. 2571E/14.04.2006 pentru suma de 5.905.901 lei.
Apelanta în contradictoriu cu intimata Consiliul Local Piatra-Neamț prin Direcția Taxe și Impozite a solicitat întoarcerea executării, cauza fiind înregistrată sub nr. 169/43/2010 la Curtea de Apel Tg. Mureș.
Prin sentința civilă nr. 97/2010, Curtea de Apel și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamț. Judecătoria Piatra-Neamț prin sentința nr. 6200/2010 și-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Neamț, iar acesta, la rândul său și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț prin sentința civilă nr. 308/2011 și a trimis cauza Curții competente să soluționeze conflictul.
Curtea de Apel Bacău, soluționând conflictul negativ de competență prin sentința civilă nr. 16/2011, a constatat că litigiul are natura unei acțiuni de drept comun întemeiată pe dispozițiile art. 4042C.proc.civ. și asimilând-o unei acțiuni în pretenții, a stabilit, având în vedere valoarea pretențiilor superioară pragului prevăzut de art. 2 pct. 1 C.proc.civ., competența de soluționare în favoarea Tribunalului Neamț.
Sentința civilă nr. 16/2011 a intrat în puterea lucrului judecat prin nerecurarea acesteia.
După stabilirea competenței cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 201/32/2011 din 9.05.2011.
în acest context, chiar dacă instanța de apel este ținută de dispozițiile sentinței civile nr. 16/2011 intrată în puterea lucrului judecat, se impune a se analiza motivele de apel, sub aspectul calității procesuale pasive a pârâților din perspectiva dispozițiilor legale care reglementează dreptul material ce guvernează raportul juridic în temeiul căruia apelanta a fost executată silit în temeiul actului administrativ-fiscal desființat de instanță.
Calitatea procesuală este dată de identitatea dintre părți și subiectele dreptului material dedus judecății.
Așa cum rezultă din sentința civilă nr. 84/2008 pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș, suma de 5.905.901 lei reprezintă o creanță fiscală stabilită de intimata Direcția Taxe și Impozite prin decizia de impunere nr. 2384D/2006, act administrativ fiscal anulat de instanță.
Potrivit art. 21 alin. (1) C.proc.fisc., creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal, iar potrivit art. 17 alin. (1) C.proc.fisc., subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, definite potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport.
în cadrul raportului juridic fiscal unitățile administrativ-teritoriale, potrivit art. 17 alin. (4) C.proc.fisc., sunt reprezentate de autoritățile administrației publice locale, precum și de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuțiilor delegate de către autoritățile respective.
în cauză, în raportul de drept material fiscal materializat în decizia de impunere nr. 2384D/2006, subiecți au fost apelanta în calitate de contribuabil și Unitatea administrativ-teritorială – Municipiul Piatra-Neamț, aceasta din urmă a fost reprezentată de Direcția Taxe și Impozite în temeiul H.C.L. nr. 84/2001 și a dispoziției ordonatorului de credite (primarul) nr. 553/2001.
Așadar, intimata Direcția Taxe și Impozite nu a valorificat un drept propriu, ci, în calitate de reprezentant al Municipiul Piatra-Neamț, și-a îndeplinit doar atribuțiile cu care a fost mandatată de titularul drepturilor și obligațiilor fiscale.
Concluzionând, intimata Direcția Taxe și Impozite a fost parte în cauza în care contribuabilul a solicitat anularea deciziei de impunere în temeiul capacității sale administrative, de emitent al actului contestat, și nu ca titular al drepturilor și obligațiilor fiscale deduse judecății.
în acest context prima instanță a apreciat greșit cu privire la calitatea sa procesuală în acțiunea prin care contribuabilul a solicitat restituirea sumei încasate de intimata Unitatea administrativ-teritorială – Municipiul Piatra-Neamț în calitatea sa de titular al dreptului la perceperea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului local precum și la perceperea dobânzilor, penalităților de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condițiile legii, denumite creanțe fiscale accesorii [art. 21 alin. (2) C.proc.fisc.].
în același sens sunt și dispozițiile art. 21 alin. (4) C.proc.fisc., aplicabile în temeiul art. 1 din același act normativ, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective, restituire care nu poate fi realizată decât de cel care a perceput creanțele fiscale, unitățile administrativ-teritoriale fiind subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare așa cum dispune și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Chiar dacă intimata Direcția Taxe și Impozite ar fi obligată, în temeiul abilitării sale prin decizia ordonatorului de credite, de a efectua operațiunile administrative specifice efectuării unei plăți din bugetul local către un contribuabil îndreptățit, aceasta nu ar putea justifica calitatea sa procesuală pasivă într-o cauză în care se tinde nu numai a se obliga această intimată la efectuarea operațiunilor administrative menționate, ci în care se pune în discuție însuși dreptul material al apelantei și obligația corelativă a intimatei Unitatea administrativ-teritorială – Municipiul Piatra-Neamț.
De altfel, având în vedere că intimata Direcția Taxe și Impozite nu are patrimoniu propriu, executarea unei hotărâri prin care să fie obligată la restituirea unei sume încasate de Unitatea administrativ-teritorială – Municipiul Piatra-Neamț ar fi discutabilă, deși intervenția instanței judecătorești are tocmai scopul de a asigura valorificarea drepturilor prevăzute de lege pentru partea care a obținut recunoașterea judiciară a acestora.
în consecință, chiar dacă acțiunea a fost formulată de apelantă în condițiile art. 4021C.proc.civ., intimata Unitatea Administrativ Teritorială – Municipiul Piatra Neamț are calitate procesuală pasivă, hotărârea instanței de fond fiind nelegală sub acest aspect.
Nefiind contestat de niciunul dintre intimați dreptul apelantei de a pretinde și obține restituirea sumei de 5.905.901 lei achitată fără temei legal la bugetul local al Unității administrativ-teritoriale – Municipiul Piatra-Neamț, reținând că acest intimat a fost parte la soluționarea cauzei în primă instanță, instanța, în temeiul art. 297 alin. (1) C.proc.civ., va admite apelul și va obliga intimata-pârâtă Unitatea administrativ-teritorială – Municipiul Piatra-Neamț să restituie apelantei suma de 5.905.901 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 63.175,01 lei.
(Judecător Vasilică Pintea)
