Abandon de familie. Încetarea procesului penal ca urmare a împacarii partilor.
Emitent: Curtea de Apel Oradea – Sectia penala si pentru cauze cu minori
Prin sentinta penala nr. 226 din 25 noiembrie 2004 a Judecatoriei Salonta, în temeiul dispozitiilor art. 305 lit. c Cod procedura penala, s-a dispus condamnarea inculpatului M.F.G. la o pedeapsa de 1 an închisoare, cu în regim de detentie.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta a retinut ca, prin sentinta nr. 6/14 ianuarie 2003, pronuntata de Judecatoria Salonta, inculpatul a fost obligat la o de întretinere în suma de 68.055 lei lunar pe perioada 24 septembrie – 30 septembrie 2002, 291.661 lei lunar pe perioada octombrie – decembrie 2002 si 416.000 lei lunar începând cu luna ianuarie 2003 în favoarea minorului M. L. P., nascut la 19.11.2001.
S-a apreciat ca inculpatul, fiind apt de munca, nu a facut nici un demers pentru a achitat cel putin în parte sumele datorate, fapta acestuia, astfel cum a fost descrisa întruneste elementele constitutive ale infractiunii de abandon de familie.
La individualizarea pedepsei, instanta de fond a luat în considerare perseverenta infractionala a inculpatului care nici dupa declansarea cercetarilor si trimiterea sa în judecata si nici chiar în cursul judecarii în fond a cauzei, nu a înteles sa faca demersurile necesare pentru a-si achita macar o parte din obligatiile legale de întretinere, limitându-se a afirma în cursul urmaririi penale ca minorul nu este copilul sau.
Împotriva hotarârii a declarat apel inculpatul, aratând ca nu este tatal minorului si ca acesta s-a nascut la mult timp dupa ce s-a despartit în fapt de mama minorului, ca aceasta nu l-a anuntat ca este tatal copilului si ca nu a luat cunostinta pâna în prezent ca a fost trecut la rubrica “tatal minorului”, motiv pentru care a si depus o cerere de tagada a paternitatii, înregistrata sub dosar nr. 728/2004 al Judecatoriei Salonta.
Prin decizia penala nr. 195/A din 22 iunie 2005, Tribunalul Bihor a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, apreciind ca apararea inculpatului nu poate fi primita câta vreme din certificatul de nastere aflat la dosarul cauzei rezulta ca inculpatul este tatal minorului M.L.P., iar inculpatul nu a facut dovada ca nu este tatal minorului.
S-a retinut ca inculpatul a divortat de fosta sotie în anul 1987, ocazie cu care minorul M.L.P. a fost încredintat, spre crestere si educare mamei sale si, la acea vreme, inculpatul nu a tagaduit paternitatea minorului, nefacând acest lucru nici cu ocazia stabilirii pensiei de întretinere.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul si, cu ocazia solutionarii cauzei în recurs, atât partea vatamata, cât si inculpatul au declarat personal ca s-au împacat.
Fata de cele mai sus aratate, recursul declarat de inculpat a fost admis de curte, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedura penala, au fost casate si modificate hotarârile în sensul ca, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penala rap. la art. 10 lit. h Cod procedura penala, cu referire la art. 305 alin. 3 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit fata de inculpat la plângerea prealabila a partii vatamate. S-a constatat ca inculpatul a fost arestat preventiv de la 1.09.2005 pâna 13.09.2005.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 305 alin. 2, actiunea penala în cazul savârsirii infractiunii de abandon de familie se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate, iar potrivit art. 279 alin. 2 lit. b Cod procedura penala, plângerea se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului.
Cum actiunea penala se exercita în tot cursul procesului penal, pot apare situatii în care promovarea actiunii penale este împiedicata. Daca acestea survin înainte de declansarea actiunii, au drept rezultat împiedicarea punerii în miscare a actiunii, iar când apar în cursul exercitarii actiunii duc, ca si în cazul de fata, la stingerea acesteia.
Împacarea partilor înlatura raspunderea penala în cazurile expres prevazute în legea penala si numai cu privire la acel inculpat cu care partea vatamata s-a împacat, împacarea partilor producând efecte in personem.
Potrivit dispozitiilor art. 132 alin. 1 Cod penal, împacarea partilor în cazurile prevazute de lege înlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila, dispozitie care se justifica prin aceea ca actiunea civila este un accesoriu al actiunii penale si deci, din moment de partile s-au împacat, nu se continua actiunea civila.
De altminteri, alineatul 3 al art. 305 Cod procedura penala prevede ca împacarea partilor înlatura raspunderea penala.
