R O M A N I A
JUDECATORIA SFÂNTU GHEORGHE
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1367
Şedinţa publică din data de 20 mai
Completul compus din:
PRESEDINTE:
GREFIER:
La ordine fiind pronunţarea asupra acţiunii civile formulată de reclamanta K. I. în contradictoriu cu pârâţii S.C. H. X. C. S.R.L.,L. B. D., L. L. pentru anulare act.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, de astăzi se constată lipsa părţilor.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei,de către grefiera de şedinţă, după care:
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 13 mai —– , fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 20 mai ——,hotărând următoarele:
INSTANŢA
Prin cererea formulată şi înregistrată la data de 28.01., sub nr. dos. /305/2007, reclamanta K. I. cu domiciliul ales în ——– str. ———, nr.-,bl.—,sc.-, apt.–, sector – în calitate de reclamantă, a chemat în judecată pe pârâţii S.C. H. X. C. S.R.L. cu sediul în ——-, str. ——–, nr.-, bl.-,ap.- jud. ——-înmatriculată la —— sub nr. ——— , reprezentată de asociatul unic Zh. H., solicitând, să se dispună constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. –/7.01.2003 de BNP G. Gh., cu sediul în ——–, str. ——-, nr.–, bl.–,sc.-,ap.-, jud.——— prin care s-au vândut imobilele teren plus construcţie situate în localitatea B., nr.–, respectiv nr.111, jud.———-, având numerele CF nr.——, respectiv CF nr.——–, a se dispune constatarea nulităţii absolute şi a eventualelor acte de înstrăinare făcute ulterior urmând să se dispuneţă repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului atacat, cu cheltuielilor de judecată.
În fapt reclamanta a arătat, fiul său,K. A. a încheiat cu cetăţeanul chinez Zh. H. asociatul unic al societăţii pârâte un contract de împrumut autentificat sub numărul —-/10.09.2002 pentru suma de 4800 USD, în acelaşi contract ea garantând suma împrumutată prin construirea unui drept de ipotecă în favoarea împrumutătorului.
Profitând de faptul că este o persoană în vârstă de peste 80 de ani şi atât ea, cât şi fiul său nu cunosc limba română, cetăţeanul chinez le-a spus că acel contract de împrumut poate fi prelungit sub aspectul scadenţei împrumutului afirmând că la notarul public G. Gh., se va semna o prelungire a contractului de împrumut.
Reclamanta mai arată că în momentul în care cetăţeanul chinez i-a dus la notarul G. Gh., ea nu am fost însoţită de fiul ei, iniţial, astfel încât contractul pus în faţa sa pentru a fi semnat nu a putut fi citit de ea fiind în limba română astfel deoarece fiul său nu ajunsese la notariat, notarul public a chemat-o pe secretara biroului notarial P. E. care i-a tradus în limba maghiară conţinutul contractului afirmând că este vorba de o prelungire a contractului de împrumut semnat anterior de fiul său, în care şi ea apărea în calitate de garant-girant.
Reclamanta mai arată că având deplină încredere în personalul de la biroul notarial şi fără să se gândească nici o clipă că ar putea fi indusă în eroare din moment ce aveam de-a face cu oameni ai legii, reclamanta arată că a semnat contractul pus în faţa sa fără să realizeze că de fapt este vorba de un contract de vânzare – cumpărare.
Între timp a la notariat şi fiul său căruia notarul i-a spus acelaşi lucruri pe care i le-a spus şi ei, fiind încredinţaţi amândoi că au semnat o prelungire a contractului de împrumut, pentru ca ulterior să aflăm că atât notarul public cât şi cetăţeanul chinez ne-au indus în eroare afirmând că se va eşalona suma împrumutată care în lei reprezenta echivalentul sumei de ——- lei, exact suma care a fost trecută ca preţ al vânzării în contractul de vânzare-cumpărare.
De altfel chiar pe cererea de autentificare, completată de către ea nu s-a menţionat cu scrisul său propriu decât suma de ——– lei, restul formularului fiind tipizat, reclamanta arătând că nu a realizat că de fapt că este vorba de un formular pentru vânzare – cumpărare.
Reclamanta mai arată că întrucât a fost indusă în eroare prin afirmarea de către că se încheie o prelungire a contractului de împrumut când în realitate era vorba de o vânzare-cumpărare, se poate vorbi despre o lipsă totală a consimţământului, respectiv eroare obstacol distructivă de voinţă de o lipsă a cauzei şi de fraudă la lege.
În drept reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe prev. art.953 şi urm. Cod.civil, art.966 şi urm.c.civ., art.948 c. civ.
În probaţiune reclamanta a depus în copie, contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP G. Gh., nr. –/07.01.2003, contract de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat la BNP Sz. M. sub. Nr. —–/10.09.2002, extras CF, încheierea nr. ——— CF
La data de 13.03.2007 pârâta S.C. H. X. C. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nelegală, fără suport probator, cu cheltuieli de judecată.
În motivare pârâta a arătat că în primul rând cererea de chemare în judecată nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.112 C. pr. civ., reclamanta avea obligaţia să arate „obiectul cererii şi valoarea lui”.Declararea nulităţii unui act juridic sub aspectul procesual da naştere la două acţiuni: o acţiune în constatarea nulităţii actului şi o acţiune în restituirea prestaţiilor efectuate. De asemenea arată că reclamanta avea obligaţia potrivit art.112 al.3 C. pr. civ. să indice valoarea pe care o are de restituit pentru a se stabilii taxa judiciară de timbru având în vedere prevederile art. 2 corob. cu art. 3 lit.a ind. 1 din L.146/1997, atunci când se solicita restabilirea situaţiei anterioare taxa de timbru se stabileşte la valoare.
Pârâta arată că reclamanta în motivare face vorbire despre lipsa cauzei, lipsa consimţământului, frauda la lege, eroare obstacol, însă totul este extrem de neclar. Temeiul juridic în baza căruia formulează cererea de chemare în judecată este o înşiruire de articole 953 şi următoarele, 966 şi următoarele, art. 948 C. civ. Reclamanta trebuie să-şi precizeze în mod concret care este temeiul juridic care stă la baza formulării cererii de chemare în judecata, pentru că subscrisa-pârâta să-şi formuleze apărările şi să combată în mod pertinent fiecare afirmaţie în mod concret, în funcţie de care îşi va alcătui probatoriu.
În ceea ce priveşte prezentarea situaţiei de fapt din acţiune, pârâta arată că aceasta nu corespunde realităţii. În urma autentificării contractului de împrumut cu garanţie imobiliară nr. —-/10.09.2002 la BNP Sz. M., reprezentantul subscrisei Zh. H., a dat cu titlu de împrumut numitului K. A. (fiul reclamantei), suma de —— USD, ce trebuia restituită până la data de 10.03.2003. Împrumutul a fost garantat de reclamanta, cu imobilul situată în localitatea ——– înscris în C.F. 789.
Întrucât împrumutul nu s-a putut restitui, la data de 07.01.——-, în jurui orei 15.00 la BNP G. Gh. părţile prezentat, în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. — prin care reclamanta a vândut către subscrisa-pârâta, reprezentata de Zh. H., imobilul nr. 78 şi cota parte din imobilul nr. 111, ambele situate în loc —-, cu suma de 20.000 RON.
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. /07.01.2003 la BNP G. Gh., a fost semnat de ambele părţi contractante. De asemenea toate celelalte acte care au stat la baza încheierii contractului au fost semnate de reclamanta, această personal a completat cererea de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare cu datele sale unde a menţionat şi preţul la care să se facă vânzarea imobilelor.
Analizând înscrisurile completate de reclamanta pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică, pârâta arată că se poate observa fără putinţă de tăgada, că a scris cererea cu mâna sa, în limba română, astfel încât este evident că ştie limba română şi a înţeles cuprinsul înscrisului.
Notarul public, a solicitat secretarei biroului (cunoscătoare de limba maghiară) să citească conţinutul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. –/07.01.2003 şi să-l traducă în limba maghiară.
În cuprinsul autentificării actului de vânzare-cumpărare s-a menţionat că actul a fost citit şi tradus în limba maghiară ambelor părţi care au declarat că cele traduse reprezintă voinţa lor, de către P. E., în calitate de secretara a biroului notarial.
În aceste condiţii, actul înainte de a fi semnat a fost citit şi tradus reclamantei şi în limba maghiară, care a înţeles clar conţinutul actului şi a ştiut ce act semnează.
Înainte de a se trece la autentificarea actului de vânzare-cumpărare notarul public a întrebat părţile dacă cele citite şi traduse reprezintă voinţa lor şi dacă s-a primit preţul (toate aceste întrebări fiind traduse şi în limba maghiară de secretara biroului) iar reclamanta a afirmat că este de acord cu conţinutul actului semnând atât contractul de vânzare-cumpărare cât şi toate actele anexe.
Pârâta învederează faptul că, prezentă părţilor în faţa notarului, conţinutul declaraţiilor lor, precum şi faptul că li s-a citit contractul anterior semnării reprezintă constatări personale ale funcţionarului public, care fac dovadă până la înscrierea în fals, potrivit art. 1173 C.CIV.,probă contrară, prin alte mijloace de dovadă nefiind admisibilă.
Pentru redactarea contractului de vânzare-cumpărare, reclamanta (vânzătoarea) a reprezentat două extrase C:F: eliberate de Judecătoria ———-, cu nr. 10 şi 11/06.01.—-, precum şi adeverinţele nr. —-/06.01.2003 eliberate de Primăria com. ——–, din care reiese că imobilele ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare nu sunt sub urmărire fiscală, acestea fiind necesare cu ocazia efectuării unei vânzări.
De remarcat că şi aceste extrase de C.F. poartă semnătura reclamantei (vânzătoare), ca acte premergătoare, întocmirii contractului de vânzare-cumpărare.
Pârâta mai arată faptul că în data de 07.01.2003, reprezentantul subscrisei, Zh. H., printr-o declaraţie autentificată sub nr. — la BNP G. Gh., a solicitat radierea din C.F. a dreptului de ipoteca şi a interdicţiei de înstrăinare înscrise în favoarea sa asupra imobilului proprietatea reclamantei, pentru a se încheia contractul de vânzare-cumpărare cu subscrisa, ipoteca provenind din contractul de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. —–/10.09.2003 la BNP Sz. M.
De asemenea pârâta mai arată că anterior formulării prezentai acţiuni, reclamanta a formulat plângere penală împotriva reprezentantului subscrisei – pârâte, şi împotriva notarului public,formându-se în acest sens dosarul penal nr. —-/P/2003 de pe lângă Curtea de Apel ——–, iar în urma cercetărilor efectuate de organele de urmărire penală, prin rezoluţia din 10.09.—- s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul G. Gh. pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. penal, întrucât fapta nu exista, şi fata de numitul Zh. H., pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen., întrucât fapta nu există, şi pentru art. 208, 215 C.pen întrucât faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor.
Procurorul a motivat că actul de vânzare-cumpărare nr. –/07.01.2003 autentificat la BNP G. Gh., s-a încheiat cu respectarea dispoziţiilor L.36/1995, reclamanta dându-şi acordul în privinţa vânzării în mod voit conştient.
S-a efectuat în dosarul penal şi raport de constatare tehnico – ştiinţifică grafica, care a evidenţiat că reclamanta a semnat şi a completat cererea, în calitate de vânzătoare, precum şi preţul vânzării.
În urma rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale K. A. (fiul reclamantei), a formulat plângere la instanţa de judecată, care a menţinut soluţia data de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ———.
Pârâta consideră abuziva acţiunea reclamantei care după trecerea unei perioade de 4 ani de la încheierea contractului să vină în faţa instanţelor de judecată să solicite nulitatea absolută a contractului încheiat în forma autentică pentru motivele expuse în acţiune.
Ca urmare, dacă ambele părţi s-au prezentat în faţa notarului au citit şi li s-a citit cele consemnate, niciuna dintre ele nu poate invoca faptul că cealaltă parte l-ar fi ameninţat constrâns în vre-un fel să semneze cele consemnate, care exprimă exact voinţa lor. Potrivit art.1173 C civ. „Actul autentic are deplină credinţă în privinţa oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile ce constata”.
La data de 13.01.2009 reclamanta precizează acţiunea în sensul că solicită constatarea nulităţii absolute şi a contractului de vânzare cumpărare nr.—/03.02.2003, autentificat de notarul public A. L. G. V. prin care S.C. H.X. C. S.R.L. a înstrăinat numiţilor L. B. D. şi soţiei acestuia L. L. imobilul construcţie casă de locuit în cotă de 5/8,de asemenea aceeaşi cotă din curtea şi grădina în suprafaţă de 371mp., imobilul fiind situat în comuna —– nr.—-, jud. ——- înscris în CF nr.—- a localităţii ——- şi solicită citarea acestor pârâţi.
Pentru termenul din 09.04.—— reclamanta a depus o precizare prin care solicită citarea în cauză în calitate de pârât pe reprezentantul societăţii Zh. H. şi a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori şi proba cu interogatoriul pârâţilor şi proba cu expertiză tehnică în construcţii.
La termenul din data de 14.05.——, instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi proba testimonială, iar pentru pârâţi, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.
La termenul din data de 08.04.——-, atât reclamanta cât şi pârâţii prezenţi au răspuns la interogatoriu, iar la termenul din data de 13.05.— au fost audiaţi martorii I. I. – propus de reclamantă (f. 263), P. E. (f. 260) şi B. L. – propuşi de pârâţi.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
La data de 10.09.—-, între K. A. în calitate de împrumutat – debitor, K. I. în calitate de garant – girant şi pârâtul Zh. H. în calitate de împrumutător-ipotecar, s-a încheiat în formă autentică contractul de împrumut cu garanţie imobiliară, prin care K. A. – fiul reclamantei a împrumutat de la pârât suma de —— USD, iar reclamanta a garantat acest împrumut cu imobilul ei proprietate personală situat înscris în CF nr. ———, sub nr. top —–de natură casă de lemn, anexe gospodăreşti, curte şi nr. top. — de natură grădină, în suprafaţă totală de —– mp, situat în loc. ——– la nr. administrativ –. Acest împrumut nu a fost restituit.
La data de 07.01.—–, la BNP G.Gh., se redactează şi se autentifică sub nr. –/07.01.2003 (f.201) declaraţia pârâtului Zh. H., prin care acesta solicită radierea din CF nr. —– a loc. ———, dreptul de ipotecă şi interdicţia de înstrăinare înscrise în favoarea sa. În aceeaşi zi în faţa aceluiaşi notar, se încheie un contract de vânzare-cumpărare autentificat sub. Nr. –/07.01.2003 (f. 4), prin care reclamanta a vândut pârâtei S.C. H. X. C. S.R.L. – prin reprezentant Zh. H., imobilul situat în CF nr. ———-, sub nr. top — de natură casă de lemn, anexe gospodăreşti, curte şi nr. top. — de natură grădină, în suprafaţă totală de —– mp, situat în loc. ——– la nr. administrativ –, şi cota de 5/8 parte din imobilul înscris în CF nr. —- a loc. ——-, cu nr. top 140/1- casă de locuit, curte şi grădină, în suprafaţă de —- mp., ambele cu suma de ———- lei. Contractul a fost semnat de ambele părţi, iar în cuprinsul autentificării s-a menţionat că actul a fost citit şi tradus în limba maghiară ambelor părţi care au declarat că cele citite şi traduse reprezintă voinţa lor.
La data de 03.02.——-, pârâta S.C. H. X. C. S.R.L. prin reprezentatnt Zh. H. în calitate de vânzătoare, şi pârâţii B. D. şi B.L. în calitate de cumpărători,au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub. Nr. –/03.02.2003, prin care reclamanta vinde cota de 5/8 parte din imobilul înscris în CF nr. ——– a loc. ——- cu nr. top 140/1- casă de locuit, curte şi grădină, în suprafaţă de —– mp. la preţul de ——- lei.
În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub, nr. —/07.01.2003 a BNP G. Gh., având în vedere lipsa totală a consimţământului, instanţa are în vedere că reclamanta a semnat contractul de vânzare-cumpărare în faţa notarului public, menţiune care face dovada până înscrierea în fals. Or, în cauză niciuna dintre părţi nu a solicitat înscrierea în fals conform prevederilor art. 180 C. proc. civ., în ceea ce priveşte convenţia arătată.
Pentru aceleaşi considerente instanţa nu poate reţine susţinerile reclamantei cu privire la faptul că a fost constrânsă la încheierea actului, sau că ar fi fost indusă în eroarea prin mijloace viclene, în cauză nefiind administrată nici o probă în acest sens. Simplele afirmaţii ale reclamantei cu privire la faptul că a fost indusă în eroare de către cumpărător şi notarul public, fără a fi dovedite nu pot duce la concluzia existenţei vreunui viciului de consimţământ.
Instanţa constată că pentru redactarea contractului de vânzare-cumpărare reclamanta în calitate de vânzătoare a prezentat două extrase CF, precum şi adeverinţa nr. –/06.01.2003 eliberate de Primăria ———- din care reiese că imobilele ce fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare nu sunt urmărite fiscal, aceste documente fiind necesare cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Mai mult din declaraţia martorei P. E., – secretara BNP G. Gh. reiese că pentru încheierea unui contract de împrumut, nu sunt necesare actele arătate mai sus, acestea fiind specifice încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Din aceeaşi declaraţie rezultă că reclamantei i s-a tradus în limba maghiară, conţinutul contractului de vânzare-cumpărare şi ca aceasta şi-a dat acordul pentru autentificarea lui.
Instanţa constată că cererea prin care reclamanta solicită BNP, încheierea contractului este scrisă de mâna reclamantei, aceasta completând datele sale personale şi suma de bani ce reprezintă preţul vânzării. Acest aspect este confirmat de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. ——–/06.09.2003 (f. 174).
Aşadar, având în vedere că în cauză există probe din care să rezulte că reclamanta K. I., şi-a manifestat voinţa în sensul încheierii contractului de vânzare – cumpărare nr. —/07.01.2003, manifestare de voinţă nealterată de vreun viciu de consimţământ, instanţa apreciază că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile privind nulitatea actului datorat lipsei consimţământului.
În ceea ce priveşte nulitatea contractului pentru fraudă la lege instanţa constată că, potrivit art. 1899 alin. 2 C. civ. buna – credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei cade asupra celui ce aleagă rea – credinţă. Rezultă astfel că reclamantului revine sarcina de a face dovada fraudării legii la încheierea actului. Însă, în cauză nu s-a făcut dovada acestui aspect.
În consecinţă, în cauză nedovedindu-se intenţia părţilor contractante de fraudare a intereselor reclamantei, instanţa apreciază că nu se poate reţine existenţa unei cauze ilicite. Tot astfel, se constată că actul îndeplineşte condiţiile de valabilitate şi sub aspectul existenţei unui obiect determinat, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. –/07.01.2003 fiind identificat cu precizie, prin contract părţile au prevăzut că transmiterea dreptului de proprietate se face în schimbul sumei de ——– lei.
Aşadar, instanţa constată că în cauză este îndeplinită cerinţa privind existenţa unui preţ sincer şi serios.
Eventuala neplată a preţului nu influenţează însă valabilitatea actului, putând atrage doar posibilitatea pentru părţile convenţiei de a solicita executarea obligaţiei de plată sau rezoluţiunea, şi nu nulitatea contractului de vânzare-cumpărare pentru lipsa cauzei.
În ceea ce priveşte nulitatea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. —/03.02.2003 de BNP A. L. G.-V., reclamanta a solicitat constarea ineficacităţii acestuia ca urmare a aplicării principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.
Însă, având în vedere că instanţa constată că actul de vânzare – cumpărare autentificat sub. Nr. —/07.01.2003, de soarta căruia depinde contractul încheiat de către cele pârâţii S.C. H. Z. S.R.L. şi B. D. şi B. L., întruneşte condiţiile de validitate prin prisma existenţei preţului, şi inexistenţa vreunui viciu de consimţământ, se apreciază că în cauză nu este incident principiul mai sus enunţat, neputându-se constata sub acest aspect nulitatea contractului de vânzare-cumpărare nr. –/03.02.2003.
Pentru aceleaşi considerente instanţa apreciază că nu este întemeiată nici solicitarea reclamanţilor de anularea a încheierilor de Carte Funciară privind întabularea dreptului de proprietate dobândit de către pârâte prin cele două contracte de vânzare – cumpărare. Aceasta, deoarece, fiind capete de cerere accesorii, soarta lor depinde de rezolvarea dată petitelor principale.
Aşadar, faţă de cele învederate, instanţa urmează să respingă acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Potrivit art. 274 C. proc. civ. partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge acţiunea reclamantei K. I. cu domiciliul ales în ——- str. ——, nr.-, bl.——,sc.-,apt.–,sector -, împotriva pârâţilor S.C. H. X. C. SRL, cu sediul în mun. ——–,str. ———, nr.-, bl.-,ap.-, jud. ——, ZH. H., cu domiciliul în mun. —, str. ——-, nr.-,bl.-,ap.-, jud. ———-, L.B. D., domiciliat în com. ——— nr.—–, jud. ——-, şi L.L.,domiciliată în com. ——–, nr.—, jud. ———, ca neîntemeiată.
În baza art.274 C. pr. civ. obligă reclamanta la plata către pârâta S.C. H. X.C.S.R.L., a sumei de ———- lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică azi 20.05.——.
PREŞEDINTE, GREFIER,
