Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul G nr.x/P/2008 din data de 24.04.2008 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatilor B A, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.26 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen., art. 291 C.pen., cu aplic. art.33, 34 C.pen., O H E M, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.26 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen., C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), cu aplic. art.33, 34 C.pen. si A D, pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 248 rap. la art.2481 C.pen., C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), cu aplic. art.33, 34 C.pen.
Prin rechizitoriu s-a retinut ca inculpatul B A a solicitat si obtinut de la S N L O, careia i-a cedat in vederea exploatarii terenului gospodaria detinuta pe raza comunei F, reconstruirea unui imobil cu o suprafata de aproximativ 10 ori mai mare, folosindu-si influenta reala pe care o exercita asupra persoanelor cu functii de conducere la nivelul Prefecturii G si conducerii SNLO, in acelasi scop folosind doua relevee intocmite de ICSITRML ce nu reflecta realitatea, prejudiciul adus E M C R fiind de 4.034.666.316 ROL; inculpatul O H E M a intocmit cele doua relevee in care s-au consemnat date necorespunzatoare adevarului, respectiv au fost supradimensionate suprafetele imobilelor detinute de B A sau au fost mentionate imobile inexistente, in scopul de a-l favoriza pe B A pentru a-i fi reconstruit un imobil mai mare decat cel la care era indreptatit; inculpatul A D, in calitate de sef al Departamentului Dezvoltare Investitii si presedinte al comisiei de evaluare pentru atribuirea contractului de achizitie publica „Reconstructie gospodarie proprietate B A”, a atribuit executarea lucrarii catre SC C SA fara respectarea dispozitiilor legale – art.28 al.2, art.12 lit.c din OUG nr.60/2001, prejudiciind EMCR cu suma de 4.034.666.316 ROL.
Din coroborarea intregului material probator administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
Inculpatul B A a detinut pe raza comunei F o casa de locuit cu anexe gospodaresti, amplasate pe un teren in suprafata de 724 mp. La data de 24.07.2001 a completat o declaratie prin care isi exprima consimtamantul de a-i fi dezafectata gospodaria compusa din „casa de locuit, pivnita, bucatarii de vara si anexe-patul, sopron, cotete conform releveului intocmit de ICSITPML si alei betonate, imprejmuiri din stalpi beton” in schimbul reconstruirii de catre E M C R, interesata in folosirea terenului pentru lucrarile sale de extractie, a unei case de locuit in municipiul C, dupa un proiect ales de el.
Releveul la care face trimitere susmentionata declaratie fusese intocmit de inculpatul O H E M, in calitate de arhitect in cadrul ICSITPML si cuprindea urmatoarele date tehnice: casa de locuit se compune din trei camere, sala si beci; pe teren se mai afla pivnita, doua bucatarii de vara si anexe: patul, sopron, cotet pasari, cotet porci; imprejmuirea terenului este realizata din lemn si plasa de sarma; conform tabelului centralizator suprafata ce trebuia reconstruita proprietarului era de 117,03 mp.
La aceeasi data, 24.07.2001, intre Comisia de negociere a EMC R si B A s-a incheiat Conventia nr.7262/24.07.2001, aprobata prin Hotararea Consiliului de Administratie al SNLO nr.10/2001, privind schimbul terenului din F cu unul in suprafata similara situat in C, pe care sa fie reconstruita o casa de locuit noua in suprafata construita de 117,03 mp.
Proiectul de reconstructie a imobilului ales de inculpatul B A s-a intocmit tot sub coordonarea inculpatului O H E M, care a estimat valoarea lucrarii la 3.800.000.000 ROL, din care 62.175.000 ROL reprezenta investitia pentru imprejmuire.
In vederea atribuirii contractului de lucrari, prin dispozitia directorului EMC R nr.1133/2002 s-a ales procedura de achizitie prin cerere de oferta si s-a constituit comisia de evaluare, al carei presedinte a fost desemnat inculpatul A D.
Inainte de derularea procedurii privind alegerea constructorului, inculpatul A D l-a trimis pe martorul V G sa ia legatura cu T E, presedinte CA la SC C SA si director general al SC C SA, pentru a preda amplasamentul proiectului de reconstructie a locuintei inculpatului B A, fiind incheiat in acest sens un proces verbal la data de 16.09.2002. De asemenea, inca din data de 23.09.2002 inculpatul B A a incheiat cu SC C SA contractul nr.1014, pentru efectuarea de lucrari de constructie la noul imobil din C. Toate aceste elemente prefigurau atribuirea lucrarii societatii C, implicarea inculpatului A D fiind evidenta.
Documentatia a fost trimisa catre cinci societati comerciale, iar la data de 30.09.2002 au fost deschise ofertele in prezenta unui singur reprezentant din cele cinci societati participante, fiind vorba de SC C SA: una dintre oferte a fost respinsa, cea depusa de SC C SA a fost descalificata, iar celorlalte trei societati li s-au cerut documente actualizate. In termenul precizat prin adresele expediate singura societate care s-a conformat a fost tocmai SC C SA, astfel ca celelalte doua oferte au fost respinse. Singura oferta declarata corespunzatoare a si fost stabilita castigatoare la data de 09.10.2002, contrar prevederilor art.28 al. 2 din OUG nr.60/2001, conform carora „in cazul in care nu primeste cel putin doua oferte corespunzatoare autoritatea contractanta are obligatia de a repeta procedura, prin transmiterea invitatiei de participare si catre alti furnizori, executanti sau prestatori de la care exista premisele obtinerii de oferta”.
Pe baza pretului din oferta SC C SA s-a incheiat cu aceasta societate contractul de executie nr.60/2002, iar la data de 31.10.2002 conventia intre EMC R si inculpatul B A, potrivit carora pentru suprafata de 117,03 mp EMC trebuia sa deconteze 1.535.643.284 ROL fara TVA.
Pretul de 13.121.792 ROL/mp a fost calculat, potrivit conventiei semnata inclusiv de inculpatul A D ca sef al departamentului dezvoltare, prin impartirea sumei de 2.658.475.000 ROL, ce reprezenta oferta C pentru reconstructia locuintei, la suprafata construita de 202,69 mp.
Aceste acte s-au incheiat in detrimentul EMC intrucat pretul/mp trebuia calculat prin raportare la suprafata desfasurata a imobilului, specificata si in caietul de sarcini, de 705,25 mp. Intr-un asemenea caz pretul/mp ar fi fost de 3.785.653 ROL (mult mai apropiat de indicele propus in proiect, de 5.300.000 ROL/mp), iar suma ce cadea in sarcina EMC pentru suprafata de 117,03 mp ar fi fost de numai 443.034.970 ROL fara TVA, restul urmand a fi contributia proprie a inculpatului B A la finalizarea lucrarii.
Apreciem ca aceasta era modalitatea corecta de calcul a pretului intrucat depunerea ofertelor s-a facut pe baza caietului de sarcini, iar lucrarea se atribuia, in mod evident, pentru intreg imobilul, adica pentru suprafata desfasurata (care insumeaza suprafata construita a tuturor nivelurilor constructiei), nu doar pentru cea construita (amprenta la sol a primului nivel). Aceeasi concluzie se desprinde si din corelarea continutului invitatiei de participare la selectia de oferte, in care se precizeaza ca obiectivul este „reconstructie locuinta” cu continutul documentatiei de achizitie – „constructia este cu regim de inaltime-demisol, parter, etaj, mansarda”. De asemenea, formularul de oferta prezentat de SC C SA face referire la intreaga locuinta, nu doar la suprafata construita, respectand de altfel prevederea expresa din fisa de date a achizitiei care la punctul A.2.1. lit.b) precizeaza ca „lucrarile de constructie nu vor fi considerate obiecte distincte si vor fi ofertate in comun”.
La data de 31.03.2003 s-a incheiat actul aditional nr.2 la contractul nr.60/2002, semnat inclusiv de inculpatul A D, prin care se suplimenta obiectul contractului cu executia lucrarilor de imprejmuire a incintei, la valoarea de 490.297.830 ROL fara TVA. La stabilirea acestui pret s-a avut in vedere potrivit devizului anexat actului aditional constructia gardului din prefabricate de beton armat, a stalpilor din placi pline traforat, tencuiala de mortar.
Proiectul initial, pe baza caruia s-a obtinut si autorizatia de construire, prevedea constructia imprejmuirii, dar la un pret estimativ de 62.175.000 ROL, la stabilirea caruia s-a avut in vedere constructia gardului din caramida, a stalpilor din beton armat, tencuiala in praf de piatra ciment pigment alb cu nuturi verticale. Prin urmare nu se justifica edificarea unui gard imprejmuitor ca cel prevazut sa se execute prin actul aditional, din moment ce acesta din urma nu respecta documentatia ce a stat la baza eliberarii autorizatiei de construire.
Pretul platit de EMC pentru imprejmuire s-a ridicat in final la suma de 429.676.912 ROL fara TVA, fara insa ca lucrarile efectiv executate sa corespunda devizului anexat actului aditional nr.2/2003, ci autorizatiei de construire. In acest mod s-a cauzat un prejudiciu de 367.501.912 ROL fara TVA.
In conditiile in care initial nu formulase obiectiuni si fusese de acord cu reconstructia locuintei conform releveului intocmit de ICSITPML, la data de 21.04.2003 inculpatul B A a solicitat in baza unui nou releveu, falsificat, reconstruirea suprafetei suplimentare de 40 mp.
Noul releveu a fost intocmit in 2003 tot de inculpatul O H E M, constructiile detinute anterior de B A pe terenul din F fiind insa dezafectate din 2001. Astfel, inculpatul O a adaugat planului initial o constructie fictiva de 40 mp, compusa din doua camere alaturate uneia din bucatariile de vara, contribuind in acest mod la prejudicierea S N L O.
Solicitarea inculpatului B A a fost urmata de incheierea conventiei nr.7904/2003 cu EMC, semnata inclusiv de inculpatul A D si aprobata prin Hotararea CA al SNLO nr.5/2003.
In consecinta, EMC a incheiat cu SC C SA un nou act aditional pentru realizarea constructiei suplimentare de 40 mp, la acelasi pret de 13.121.792 ROL/mp, suma ce urma a fi decontata de EMC majorandu-se in mod nejustificat de la 1.535.643.284 ROL fara TVA la 2.060.514.998 ROL fara TVA.
In final lucrarile facturate de SC C SA au insumat 3.370.546.177 ROL fara TVA, in timp ce EMC a achitat pana la 17.09.2004 valoarea de 3.534.666.316 ROL. Contributia financiara a inculpatului B A la realizarea constructiei a fost de doar 33.910.000 ROL cu tva.
Starea de fapt expusa a rezultat din coroborarea mijloacelor de proba existente la dosar.
Primele sesizari ale organelor de urmarire penala cu privire la starea de fapt sunt din 20.05.2005; la data de 04.04.2006 organele de politie s-au sesizat din oficiu asupra faptului ca inculpatul OHEM a intocmit doua relevee pentru gospodaria „B A si B A” in care a consemnat date tehnice necorespunzatoare situatiei din teren, dupa ce in 23.02.2006 se efectuase o cercetare la fata locului, pe amplasamentul vechii gospodarii nemaiexistand nici o constructie.
Martorul V G a confirmat in cursul urmaririi penale ca a fost trimis de inculpatul A D la sediul societatii C sa-l contacteze pe T E si a predat pe baza de proces-verbal la data de 16.09.2002 amplasamentul pentru demararea lucrarilor de reconstructie a imobilului inculpatului B A, fara sa stie ca la acel moment inca nu avusese loc atribuirea contractului. Martorul a mai aratat ca nu are cunostinta ca cineva sa fi intervenit in favoarea inculpatului B si nici personal nu i s-a cerut asa ceva.
Martorul P N, fost director al EMC, a recunoscut ca desi a semnat conventia cu inculpatul B, nu a participat la negociere, aratand totodata ca proprietatile reconstruite stramutatilor includeau intotdeauna imprejmuirea si racordarea la utilitati, ce puteau fi negociate si ulterior, dar ca nu cunoaste nimic despre contestatia inculpatului B, intocmirea a doua relevee si ca nu a intervenit nimeni ca sa-l favorizeze pe acest inculpat.
Martorul Z E, care a intocmit referatul de necesitate in vederea aprobarii lucrarilor de racordare la utilitati si executia aleilor de acces, a confirmat la randul sau ca astfel de lucrari, precum si imprejmuirea, se realizau de fiecare data, aspect ce se desprinde si din depozitia martorului P I, sef al EMC. Acesta din urma a mai relevat un aspect important, si anume acela ca, desi era membru al comisiei de evaluare a ofertelor pentru atribuirea lucrarii de reconstructie a imobilului, nu a cunoscut nimic legat de solicitarea adresata celor trei societati care trecusera de prima etapa de a depune si alte documente din care sa reiasa plata obligatiilor catre bugetul de stat la data de 31.08.2002 si ca ele ar fi trebuit intocmite de presedintele comisiei, A D, inainte de deschiderea plicurilor. Acest lucru demonstreaza ca selectia a fost derulata in asa fel, sub coordonarea inculpatului A, incat lucrarea sa se atribuie in final societatii C SA.
Martorul P I a mai precizat ca in opinia sa pretul din contractul cu C SA era apropiat de cel al altor lucrari similare si ca EMC nu a inregistrat vreun prejudiciu. Consideram eronata aceasta afirmatie avand in vedere modalitatea defectuoasa de stabilire a pretului/mp, prin impartirea valorii ofertate de C pentru reconstructia intregului imobil la suprafata construita, de 202,69 mp si nu la cea desfasurata, de 705,25 mp, care ar fi dus la obtinerea unui pret mult mai avantajos.
In fine, nici martorul P I nu a avut cunostinta, potrivit propriilor sustineri, de vreo interventie din partea inculpatului B de a fi favorizat in legatura cu reconstruirea gospodariei.
Martorul M M, sef birou disciplina contractuala, a aratat ca nerespectarea prevederilor art.28 al.2 din OUG nr.60/2001 se datoreaza inclusiv urgentei impuse de inculpatul A D, ale carei motive nu le cunoaste insa, el personal neavand nici o tangenta cu inculpatul B. La fel a declarat si martorul B S, membru al comisiei de negociere, in sensul ca nu a avut nici o intalnire particulara cu inculpatul B si nu stie daca acesta a influentat efectuarea lucrarilor.
B S, sef birou investitii, a aratat ca inculpatul A nu i-a sugerat cine sa castige selectia de oferte, dar acesta i-a indicat societatile C si C in vederea trimiterii invitatiei de participare.
Martorul S D, care s-a deplasat la fosta gospodarie a inculpatului B din F pentru numararea pomilor a aratat ca a vazut doar o fundatie, nu si cladirea in compensarea careia s-a suplimentat suprafata reconstruita cu 40 mp.
Din declaratia martorului S G, la EMC, reiese ca nu a avut nici o colaborare cu inculpatul A D, nu s-a intalnit cu inculpatul B, nu stie daca acesta a incercat sa obtina vreun avantaj, dar a confirmat ca la deschiderea ofertelor a participat doar reprezentantul societatii declarata ulterior castigatoare.
Martorul G L S, topograful EMC care tinea evidenta caselor demolate, a declarat ca cea apartinand inculpatului B a fost trecuta la pozitia nr.60 aferenta lunii noiembrie 2001, ceea ce inseamna ca la momentul cand s-a solicitat suplimentarea suprafetei reconstruite cu 40 mp constructia era deja demolata si ca nu cunoaste alte cazuri de acest gen, fiind deci evident in opinia instantei ca in cazul inculpatului B s-a facut o exceptie. A mai aratat martorul ca intr-o astfel de situatie comisia de negociere se deplasa la fata locului pentru verificarea in teren a celor solicitate. In cazul de fata era in mod evident inutila deplasarea, cel de-al doilea releveu intocmit reprezentand singura „dovada” pe baza careia s-a aprobat solicitarea inculpatului B.
B V, jurist la Biroul disciplina contractuala, a aratat ca nu il cunoaste pe inculpatul B si nu stie nimic nici in legatura cu activitatea celorlalti doi inculpati legata de reconstruirea imobilului.
Martorul L I, tehnician la biroul investitii, a declarat ca nu cunoaste sa fi existat vreun interes din partea cuiva ca societatea C sa fie desemnata castigatoare. Avand in vedere ca inculpatul A D, prin martorul V G, a predat amplasamentul viitoarei constructii tocmai acestei societati inainte de finalizarea procedurii de selectare a ofertantului este evident ca a existat un interes.
In opinia martorului G N cazul BA a reprezentat o urgenta deoarece terenul se afla in proximitatea frontului de excavare. Din fotografiile efectuate la fata locului in anul 2006 nu reiese insa ca s-ar fi facut excavari pe terenul de care a fost deposedat inculpatul B.
Martorii L I si C A au aratat ca nu cunosc aspecte concrete legate de obiectul cauzei.
Martora C M a precizat ca a facut parte din comisia care a atribuit societatii C lucrarile suplimentare, ea nefiind insa in masura sa aprecieze obiectiv pretul de achizitie.
Martora P M, consilier juridic la SNLO, a declarat ca nu i-a cunoscut niciodata pe inculpatii BA si OHEM, iar inculpatul AD nu a avut, in ceea ce o priveste, nici o interventie legata de cazul B.
Martora T M, tehnician constructor la C, s-a contrazis in declaratii, la urmarirea penala sustinand ca devizul oferta a fost intocmit pentru suprafata de 117, 03 mp, ceea ce presupunea ca, efectuandu-se o lucrare de 700 mp, pretul/mp incasat sa fie de doar 220 RON, conditii in care a luat legatura cu domnii A si V de la EMC pentru reglementarea situatiei, iar in instanta a declarat ca ea a preluat documentatia de la altcineva si nu s-a ocupat decat de intocmirea a trei situatii de plata pe care le-a dus la R la SNLO. In aceste conditii depozitiile martorei nu pot fi considerate relevante.
Martorul T E a decedat intre timp, nemaiputand fi audiat in instanta, iar depozitia sa anterioara este extrem de lacunara, consemnandu-se doar faptul ca s-a incheiat contractul pentru suprafata construita de 117,03 mp si ca lucrarile s-au executat conform proiectului, incadrandu-se in suma contractata.
Martorul B G, participant la masuratorile gospodariei inculpatului B efectuate inainte de intocmirea primului releveu, a sustinut ca la fata locului exista intr-adevar o fundatie de beton, de cca. 40-50 mp, pe care mama inculpatului sustinea ca existase o casa, dar nu au luat in calcul aceasta suprafata deoarece respectiva constructie nu aparea in planul de situatie sau in alte acte. Martorul a mai precizat ca dupa ce au plecat de la masuratori i-a cautat un frate al inculpatului B si un inginer de la EMC, care le-a solicitat sa ia in calcul si suprafata fundatiei. In consecinta, inculpatul B a cunoscut de la inceput ca suprafata fundatiei respective nu va fi reconstruita si putea formula contestatie inainte de inceperea lucrarilor, asa cum prevedea de altfel procedura de achizitie prin reconstructie; a asteptat insa demolarea intregii gospodarii si a facut contestatie de-abia dupa doi ani, cand orice verificare in teren devenise imposibila. Procedand in acest mod, este evident ca a incercat sa impiedice asemenea verificari tocmai pentru ca in realitate nu existase nici o constructie acolo, ci doar o fundatie, caz in care, potrivit modelului de conventie aprobat de CA al SNLO nu avea dreptul la suplimentarea reconstructiei cu 40 mp.
Martorul M N, director al ICSITPML, a mentionat ca nu a avut nici o discutie cu inculpatul B sau cu alte persoane referitoare la suprafata de teren cedata de acesta in vederea exploatarilor miniere si ca nu le-a dat nici un fel de dispozitii celor care au intocmit releveele.
Pe langa toate documentele mentionate in expunerea starii de fapt, la dosar se afla si un raport de expertiza prin care s-a calculat valoarea contributiei EMC la reconstructia imobilului, explicit pe categorii de lucrari, s-a confirmat incalcarea prevederilor art.28 al.2 din OUG nr.60/2001 in selectarea ofertei SC C SA, s-a stabilit ca potrivit art.41 al.1 din acelasi act normativ EMC nu trebuia sa plateasca actualizari de pret, ca imprejmuirea prevazuta a se executa conform actului aditional nr.2/2003 nu se justifica avand in vedere documentatia pe baza careia s-a eliberat autorizatia de construire si ca in realitate, desi pretul a fost mult superior celui din devizul estimativ, lucrarile efectiv executate nu corespund devizului la actul aditional, ci autorizatiei de construire, majorarea pretului fiind asadar nejustificata. Expertiza a relevat de asemenea imprejurarea ca EMC si SC C SA au convenit pretul prin raportare la suprafata construita si nu la cea desfasurata. In situatia in care calculul s-ar fi facut prin raportare la suprafata desfasurata, pretul ar fi fost chiar mai mic decat cel al pietei, estimat prin expertiza la valoarea de 12.939.096 lei/mp, dar care, in aceste conditii, nu mai poate fi socotit un pret de control.
In sustinerea faptului ca pe acea fundatie din curtea gospodariei B nu existase vreo constructie, inculpatul B declarand ca demolarea s-a facut in perioada anilor 1980, mentionam declaratia martorului B G, care a aproximat vechimea fundatiei la cca.5-6 ani, coroborata cu certificatul de mostenitor eliberat in anul 1982 inculpatului B si mamei acestuia, document in care se mentioneaza ca imobilul este compus din doar 3 camere, sala si o magazie din lemn, nefiind nicidecum vorba de 5 camere, astfel cum s-a intocmit al doilea releveu.
Diferentele intre cele doua relevee intocmite de inculpatul OHEM sunt cat se poate de evidente: daca in primul a mentionat ca bucataria de vara avea fundatia din beton simplu si barne de lemn, structura de rezistenta din barne de lemn, peretii tencuiti la interior si exterior, constructie pe care a avut posibilitatea sa o examineze nemijlocit, in cel de-al doilea releveu, intocmit dupa doi ani, cand nu mai exista nimic la fata locului, a mentionat ca, constructia compusa din bucatarie de vara si doua camere avea fundatia din beton simplu si pereti din caramida tencuiti interior si exterior. Este limpede ca, in lipsa oricaror dovezi ale existentei celor doua camere adaugate bucatariei de vara, inculpatul nu avea de unde sa cunoasca sistemul lor constructiv, ba mai mult, il modifica si pe cel al bucatariei, inlocuind lemnul cu caramida. De asemenea, imprejmuirea nu mai este realizata din lemn si plasa de sarma ca in primul releveu, ci din panouri de scandura, pe stalpi de beton armat, cu fundatie de beton. Aceste contradictii demonstreaza o data in plus fictivitatea celui de-al doilea releveu.
Inculpatii nu au recunoscut comiterea faptelor.
O H E M a declarat ca nu l-a favorizat in nici un fel pe inculpatul BA, ca a reconstituit suprafata omisa initial, de 40 mp, exclusiv pe baza masuratorilor fundatiei si a relatiilor date de inculpatul Busuioc si de mama acestuia, prima oara neluand-o in calcul datorita volumului mare de si a ritmului alert in care se lucra. Aceste sustineri au fost infirmate de martorul B G, care a explicat ca nu au luat in calcul suprafata respectiva deoarece constructia nu aparea in planul de situatie sau in alte acte. A mai aratat inculpatul O ca a reconstituit compozitia cladirii pe baza a ceea ce a gasit la fata locului, sustinere vadit nefondata din moment ce s-a sustinut de catre inculpatul B ca demolarea acelei anexe se facuse in perioada anilor ’80. Avand in vedere si celelalte argumente expuse cu ocazia analizarii probatoriului, instanta conchide ca in mod cert al doilea releveu intocmit in anul 2003 a cuprins date necorespunzatoare realitatii, prin intocmirea acestui document inculpatul O contribuind la suplimentarea nejustificata a suprafetei reconstruite inculpatului B A.
A D a recunoscut la urmarirea penala ca s-au incalcat prevederile art.28 al.2 din OUG nr.60/, iar in faza cercetarii judecatoresti a declarat ca a respectat legea. In opinia instantei incalcarea dispozitiilor enuntate este evidenta, in lipsa a cel putin doua oferte corespunzatoare autoritatea contractanta avand obligatia de a repeta procedura. Sustinerea inculpatului ca nu a contactat in nici un fel societatea C inainte de desfasurarea procedurii de selectare a constructorului a fost infirmata, asa cum am aratat, de martorul V G. A mai declarat inculpatul ca nu a incercat sa-l favorizeze pe inculpatul B, modalitatea de calcul a cheltuielilor ce trebuiau suportate de EMC in vederea reconstruirii imobilului evidentiind insa contrariul din moment ce costurile ramase in sarcina lui B A pentru terminarea constructiei au fost mult diminuate.
Imprejurarea ca din comisia de evaluare a ofertelor au facut parte si seful biroului disciplina contractuala, contabilul sef si juristul unitatii nu este de natura a inlatura raspunderea inculpatului AD in atribuirea contractului catre SC C SA, rolul sau de presedinte al comisiei neputand fi unul pur decorativ; pe de alta parte, trimitandu-l pe martorul V G sa predea amplasamentul tocmai acestei societati inca dinainte de finalizarea procedurii, demonstreaza pe deplin ca a urmarit de la inceput ca SC C SA sa castige selectia de oferte. Adresele trimise dupa deschiderea plicurilor de solicitare a unor documente actualizate, ceea ce a condus la descalificarea celorlalti doi participanti eligibili, au fost semnate chiar de catre inculpatul AD.
B A a negat faptul ca ar fi cerut sa i se reconstruiasca ceva in plus, dar nu a adus in schimb nici un fel de dovezi care sa sustina afirmatiile sale referitoare la existenta anterioara a vreunei constructii pe acea fundatie de 40 mp. Inculpatul a mai sustinut ca nu a vazut releveele decat in documentatia de la EMC, dar in conditiile in care a mentionat in declaratia din 21.04.2003 ca solicita reconstruirea suprafetei suplimentare de 40 mp in baza releveului intocmit de ICSITPML, reiese ca avea cunostinta dinainte de continutul acestuia.
In drept, fapta inculpatului O H E M, care in calitate de arhitect in cadrul ICSITPML, a falsificat in anul 2003 un releveu al gospodariei inculpatului B A din comuna F, adaugand in mod nereal la constructiile existente anterior o suprafata de 40 mp, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals intelectual, prev. de art.289 al.1 C.pen.
In drept, fapta inculpatului O H E M, care in anul 2003 a pus la dispozitia comisiei de negociere din cadrul EMC un releveu fals, pe baza caruia s-a aprobat suplimentarea cu 40 mp a suprafetei imobilului reconstruit in beneficiul inculpatului B A, EMC suportand cheltuieli aditionale in valoare de 52.487,16 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la abuz in serviciu, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.248 C.pen.
In sarcina inculpatului O H E M nu se poate retine comiterea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu in forma calificata intrucat consecintele falsificarii celui de-al doilea releveu nu au fost unele deosebit de grave in sensul prev. de art.146 C.pen. (o paguba mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei persoane juridice).
Prin rechizitoriu s-a retinut ca si primul releveu intocmit de inculpatul O H E M in anul 2001 ar contine date nereale, respectiv o supradimensionare cu 11 mp a suprafetei imobilelor detinute de B A.
In consecinta, se impune in baza art.334 Cpp o schimbare a incadrarii juridice a infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul O H E M din art.26 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen., C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), cu aplic. art.33, 34 C.pen. in art.26 C.pen. rap. la art.248 C.pen. si art.289 al.1 C.pen. (2 fapte), in final cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. (3 fapte).
In privinta infractiunilor prev. de art.26 C.pen. rap. la art.248 C.pen. si art.289 al.1 C.pen. (constand in falsificarea releveului din anul 2003), s-a implinit termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale prev. de art.122 al.1 lit.d C.pen. rap. la art.124 C.pen. Prin urmare, in baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g Cpp se va dispune incetarea procesului penal.
Referitor la primul releveu intocmit in cauza, expertiza tehnica judiciara efectuata de expert M M, care a ajuns la concluzia ca suprafata constructiilor gospodariei BA era de numai 106,2 mp, fata de 117,03 mp potrivit releveului, a avut la baza foi de plan aerofotografiate ale amplasamentului. Audiat de instanta, expertul M M a aratat ca metoda folosita de el suporta o marja de eroare de ± 5% fata de cea a masuratorilor directe in teren, neavand certitudinea concluziilor sale. In aceste conditii nu se poate sustine in mod indubitabil ca inculpatul O H E M, care a intocmit releveul pe baza unor masuratori in teren, ar fi supradimensionat suprafetele constructiilor, astfel ca in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cpp se va dispune achitarea sub aspectul savarsirii infractiunii prev. de art.289 al.1 C.pen., dandu-se eficienta solicitarii inculpatului de continuare a procesului in vederea dovedirii nevinovatiei sale.
In drept, faptele inculpatului A D, care in calitate de presedinte al comisiei de evaluare, cu intentie directa, incalcand prevederile art.28 al. 2 din OUG nr.60/2001, a atribuit in cursul lunii septembrie 2002 lucrarea de reconstructie a imobilului proprietatea inculpatului B A societatii C SA si a semnat conventia din 31.10.2002, prin care s-a calculat un pret pe mp al constructiei mai mare decat cel din oferta C SA, consecinta fiind producerea unui prejudiciu de 238.268,26 lei (2.382.682.651 ROL) in dauna S N L O, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de abuz in serviciu in forma calificata, prev. de art.248 rap. la art.2481 C.pen. si fals intelectual, prev. de art.289 C.pen.
In modul de stabilire a prejudiciului instanta a avut in vedere ca, potrivit expertizei, SNLO, prin EMC, a achitat societatii C SA pentru construirea casei si a imprejmuirii suma de 2.887.892.621 ROL, corespunzatoare pretului de 13.121.792 ROL/mp calculat conform conventiei din 31.10.2002 si actului aditional nr.2/2003, ambele avizate de inculpatul A D; in realitate, suma cu care EMC trebuia sa contribuie la reconstructia a 117,03 mp (suprafata de 40 mp adaugata ulterior incheierii contractului era fictiva), conform ofertei reale de pret a SC C SA – 3.785.653 ROL/mp, era de numai 443.034.970 ROL fara TVA, iar pentru constructia imprejmuirii contributia ar fi trebuit sa se ridice la 62.175.000 ROL, deci in total 505.209.970 ROL fara TVA.
Dupa cum rezulta din actele intocmite, aprobarea ulterioara prin noi acte aditionale a decontarii lucrarilor de canalizare, racord la apa si alei carosabile s-a facut fara participarea inculpatului A D, care nu poate fi asadar considerat raspunzator pentru alte prejudicii.
In consecinta, se va respinge cererea inculpatului AD de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea prev. de art.248 rap. la art.2481 C.pen. in cea prev. de art.248 C.pen., prejudiciul creat prin fapta sa fiind mai mare de 200.000 lei.
Pentru infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata retinuta in sarcina inculpatului instanta va aplica acestuia o pedeapsa la stabilirea si individualizarea careia va tine seama de criteriile generale prev. de art.72 C.pen., respectiv gradul de pericol social al faptei savarsite, apreciat prin raportare la imprejurarile concrete in care a fost comisa, urmarile produse, scopul faptei (favorizarea societatii C in obtinerea contractului de achizitie publica), gradul de participare a inculpatului la comiterea faptei, timpul destul de mare scurs de atunci, precum si de persoana acestuia, care nu poseda antecedente penale, a fost nesincer in declaratii.
Fata de cele de mai sus, in baza art.248 rap. la art.2481 C.pen. instanta ii va aplica inculpatului o pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata.
Se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a, b, c Cod penal pe durata executarii pedepsei principale a inchisorii, in conformitate cu dispozitiile art. 71 Cod penal.
In baza art.65 C.pen. rap. la art.64 lit.a teza a II-a, b, c Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat si de a desfasura orice fel de activitati legate de atribuirea de contracte de achizitii publice pe o perioada de 7 ani dupa executarea pedepsei principale.
Referitor la infractiunea prev. de art.289 C.pen. s-a implinit termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale prev. de art.122 al.1 lit.d C.pen. rap. la art.124 C.pen. Prin urmare, in baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g Cpp se va dispune incetarea procesului penal.
In drept, fapta inculpatului B A de a se folosi de releveul falsificat de inculpatul O H E M in sustinerea cererii adresate EMC la data de 21.04.2003 privind reconstruirea unei suprafete suplimentare de 40 mp, despre care cunostea ca nu existase ca si constructie pe terenul detinut in F, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de uz de fals, prev. de art.291 teza I C.pen.
Prin rechizitoriu s-a retinut ca inculpatul BA, folosindu-si influenta reala pe care o exercita asupra persoanelor cu functii de conducere la nivelul Prefecturii G si conducerii SNLO, a solicitat si obtinut de la aceasta reconstruirea unei suprafete mai mari, uzand inclusiv de primul releveu, intocmit de inculpatul O H E M in anul 2001, care continea de asemenea date nereale. Descrierea faptelor se refera asadar la determinarea altor persoane, prin folosirea a doua relevee false, sa comita infractiunea de abuz in serviciu.
In consecinta, se impune in baza art.334 Cpp o schimbare a incadrarii juridice a infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul B A din art.26 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen., art. 291 C.pen., cu aplic. art.33, 34 C.pen. in art.25 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen., art.291 teza I C.pen. (2 fapte), in final cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. (3 fapte).
Suma platita in plus de EMC Rosia fata de costurile reale la care era obligata s-au ridicat la 2.871.276.938 ROL (din 3.534.666.316 ROL platiti in total, EMC ar fi trebuit sa suporte doar 443.034.970 ROL pentru locuinta, 62.175.000 ROL pentru imprejmuire si 158.179.408 ROL pentru racordarea la apa si canalizare, utilitati ce au fost prevazute in documentatia ce a stat la baza procedurii de selectare de oferta). Paguba fiind de peste 200.000 lei, se va respinge cererea inculpatului B A de schimbare a incadrarii juridice din art.26 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen. in art.26 C.pen. rap. la art. 248 C.pen.
In privinta infractiunii prev. de art.291 teza I C.pen. (fapta din 21.04.2003), s-a implinit termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale prev. de art.122 al.1 lit.d C.pen. rap. la art.124 C.pen. Prin urmare, in baza art.11 pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g Cpp se va dispune incetarea procesului penal.
In privinta infractiunii prev. de art.25 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen. si a celeilalte fapte prev. de art.291 teza I C.pen. (din anul 2001), instanta retine urmatoarele:
– probele administrate nu au demonstrat existenta unei legaturi subiective intre inculpatul B A si cei care, aprobandu-i cererile de a-i fi reconstruit un alt imobil in localitatea C, prin modul defectuos de a-si indeplini sarcinile de serviciu au prejudiciat S N L O cu suma de 2.871.276.938 ROL. La dosar nu exista dovezi concrete ale faptului ca deciziile pagubitoare luate in privinta reconstruirii acestei proprietati ar fi fost determinate de inculpatul Busuioc prin folosirea influentei sale asupra persoanelor cu functii de conducere, nici inculpatii A D, O H E M si nici vreunul din martorii audiati nedeclarand asa ceva. A existat intr-adevar un ansamblu de imprejurari ce a dus la favorizarea inculpatului prin decontarea de catre EMC a unor costuri mult mai mari decat cele la care era indreptatit, dar simplele presupuneri ale unei interventii din partea sa in acest scop nu sunt suficiente pentru a adopta o solutie de condamnare. Faptul ca cineva solicita unei unitati, printr-un act scris, sa-i fie aprobate anumite pretentii nefondate, ceea ce se si intampla si in final, nu poate fi socotita in mod automat drept o determinare, a celor responsabili, de a aviza favorabil respectivele cereri.
– dupa cum am aratat anterior, releveul intocmit de inculpatul O H E M in anul 2001 nu poate fi considerat in mod cert ca fiind fals, iar pe cale de consecinta nici inculpatul BA nu poate fi acuzat de comiterea infractiunii de uz de fals.
De aceea, in baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cpp se va dispune achitarea inculpatului B A sub aspectul savarsirii infractiunilor de instigare la abuz in serviciu in forma calificata, prev. de art.25 C.pen. rap. la art. 248 si art.2481 C.pen. si uz de fals, prev. de art.291 teza I C.pen. (fapta din anul 2001, pentru care s-a cerut continuarea procesului penal desi a intervenit prescriptia raspunderii penale).
Se va constata ca E M C nu are calitatea de parte vatamata, potrivit statutului S N L O SA acest punct de lucru neavand personalitate juridica.
Se va constata ca S N L O nu s-a constituit parte civila. Lipsa unei asemenea manifestari de vointa nu echivaleaza insa cu lipsa prejudiciului, cum eronat au sustinut inculpatii.
