Cerere de rambursare a TVA. Prestări de servicii aferente unor activităţi care nu au fost înscrise în statutul comerciantului. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice


Este adevărat că descrierea activităţilor din Codul CAEN nu are caracter exhaustiv, dar interpretarea dată de reclamantă obiectului de activitate înscris sub codul nr. 7240 excede în mod evident intenţiei legiuitorului. Este greşită calificarea a activităţii de video-chat ca o activitate de realizare şi implementare a unui sistem de comunicare online.
Nu prezintă relevanţă împrejurarea că reclamanta ar fi beneficiat anterior de rambursarea taxei pe valoare adăugată în condiţii similare, deoarece nu poate fi acoperită prin niciun act al organelor fiscale nulitatea decurgând din încălcarea principiului specialităţii capacităţii de folosinţă.

Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 73 din 13 ianuarie 2011

Prin sentința civilă nr. 1134/02.04.2010 pronunțată în dosarul nr. 5611/117/2009 de Tribunalul Cluj s-a respins cererea formulată de reclamanta SC B.D.M. SRL Dej, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în urma efectuării inspecției fiscale la societatea reclamantă, pentru rambursarea TVA, s-au constatat următoarele: nu s-au constatat deficiențe cu privire la utilizarea formularelor cu regim special, nu s-au constatat deficiente la evidențierea formularelor cu regim special în evidențele primare și în cele contabile cu privire la îndeplinirea obligațiilor ce revin plătitorilor de TVA, conform legislației în vigoare nu se impun niciun fel de măsuri; nu s-au constatat deficiențe referitor la conducerea evidenței operațiunilor impozabile la TVA; nu s-au constatat diferențe de TVA față de evidența contabilă.

în urma efectuării inspecției fiscale a fost emisă decizia de impunere nr. 26/28.01.2009 privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală prin care s-a stabilit suma de 6.947 lei reprezentând TVA respinsă la rambursare și stabilită suplimentar de plată.

în cuprinsul deciziei se reține „Agentul economic și-a exercitat dreptul de deducere TVA pentru activitate care nu este cuprinsă în obiectul de activitate al societății, respectiv video-chat destinat persoanelor peste 18 ani. Activitățile cuprinse în statutul și în actele adiționale ale societății nu include prestarea de servicii efectuată de SC B.D.M. SRL, această activitate neregăsindu-se în codul CAEN – Clasificarea activităților din economia națională”.

împotriva deciziei nr. 26/28.01.2009 emisă de ANAF – DGFP Cluj reclamanta a formulat contestație, înregistrată la DGFP Cluj sub nr. 5455/16.02.2009 care a fost soluționată prin decizia nr. 97/08.05.2009. ANAF – DGFP Cluj a dispus respingerea ca neîntemeiată a contestației pentru suma de 6.947 lei reprezentând TVA stabilită suplimentar. Din copia actului adițional la statutul societății, a încheierii nr. 4558/12.04.2006 și Certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului Cluj rezultă că obiectul de activitate al agentului economic, se completează cu următoarele coduri CAEN: 7230 – „Prelucrarea informatică a datelor” (furnizarea de date într-o anumită ordine prin metoda de căutare online sau acces direct pentru utilizatori); 7240 – „Activități legate de bazele de date” (analizarea și implementarea sistemului de comunicare online, realizarea și implementarea altor sisteme online); 9272 – „Alte activități recreative (activități de recrutare a persoanelor pentru film, televiziune, teatru)”.

Potrivit descrierii din O.M.F. nr. 601/2002 privind actualizarea clasificării activităților din economia națională – CAEN, obiectul de activitate înscris sub cod nr. 7230 vizează prelucrarea informatică a datelor, această clasă incluzând activități legate de bazele de date și anume furnizarea de date într-o anumită ordine, prin metode de căutare online sau acces direct pentru utilizatori, prelucrarea datelor folosind, fie programele proprii, fie ale clientului: prelucrarea completă a datelor, servicii de introducere de date (data entry), scanarea documentelor etc.; gestiunea și exploatarea curentă a datelor care aparțin clienților, administrarea de pagini web. De asemenea, obiectul de activitate înscris sub cod nr. 7240, vizează activități legate de bazele de date, această clasă incluzând: analiza, proiectarea și implementarea bazelor de date online, realizarea și implementarea sistemului de comunicare online, realizarea și implementarea altor sisteme online, realizarea de portale de căutare web. Această clasă exclude: publicarea prin Internet, în conexiune cu alte modalități de publicare.

în ceea ce privește obiectul de activitate înscris sub cod nr. 9272, tribunalul a arătat că acesta privește alte activități recreative, clasă care include: servicii referitoare la utilizarea parcurilor de distracție și a plajelor (închirierea de cabine de baie, vestiare etc.), târguri și expoziții cu caracter recreativ etc., activități de recrutare a persoanelor pentru film, televiziune, teatru etc., exploatarea jocurilor video, pe bază de monede, clasă care exclude activități exercitate de către agențiile artistice pentru obținerea unor angajamente în teatru sau alte spectacole.

Analizând descrierile mai sus arătate, tribunalul a reținut faptul că în mod evident, activitatea de „video-chat destinat persoanelor peste 18 ani”, nu este cuprinsă în descrierea și prezentarea făcută de legiuitor activităților, unde petenta a arătat că s-ar include, așa cum ar rezulta din actul adițional la statut și pentru care Oficiul Registrului Comerțului Cluj i-a eliberat Certificatul Constatator nr. 17878/06.04.2006, prin care a fost autorizată pentru funcționare.

Potrivit dispozițiilor art. 145 C.fisc., dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei, iar orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul unor operațiuni taxabile; or, întrucât activitatea desfășurată de reclamantă nu este cuprinsă în obiectul său de activitate descris în actul adițional la statut și nici în codurile CAEN din Clasificarea activităților din economia națională, tribunalul a apreciat că acesta nu desfășoară o activitate taxabilă și în concluzie nu poate beneficia de dreptul de deducere al TVA.

Cu privire la susținerile reclamantei în sensul că suma de 6.947 lei reprezentând suma negativă de TVA solicitată la rambursare nu este formată doar din TVA-ul aferent prestărilor de servicii efectuate de societate și a cărui validitate este negat de pârâtă, ci și din TVA-ul aferent achiziționării unui autoturismului în leasing de către societatea, tribunalul a reținut că aceste aspecte nu au făcut obiect de analiză a contestației formulate împotriva deciziei de impunere nr. 26/28.01.2009, motiv pentru care le-a respins ca inadmisibil a fi invocate direct în cadrul contestației împotriva anularea deciziei nr. 97/08.05.2009 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj.

Prin prisma dispozițiilor legale mai sus enunțate, tribunalul a constatat că decizia nr. 97/08.05.2009 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, a cărei anulare se solicita este legală și temeinică.

împotriva acestei hotărâri, reclamanta SC B.D.M. SRL Dej a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se admită în întregime acțiunea formulată, avându-se în vedere dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 3041C.proc.civ., cu cheltuieli de judecată.

în motivarea recursului, reclamanta a adus critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii atacate.

Astfel în ceea ce privește reținerea instanței potrivit căreia activitatea de „video-chat destinat persoanelor peste 18 ani” nu este cuprinsă în descrierea și prezentarea făcută de legiuitor activităților prin Codul CAEN, reclamanta a susținut că judecătorul fondului nu a făcut decât să preia motivarea pârâtei, neprezentând argumente cu privire la motivul pentru care această activitate nu se încadrează în codurile menționate, ceea ce atrage incidența dispozițiilor alin. (5) C.proc.civ. Totodată, deși se invocă prevederile cuprinse în O.M.F. nr. 601/2006 privind actualizarea clasificării activităților economice naționale CAEN, instanță omite să analizeze descrierea obiectului de activitate înscris sub cod nr. 7240, analiză ce i-ar fi permis să constate că activitatea de „video-chat” se încadrează în acest cod, deoarece acesta vizează activități care includ, printre altele, realizarea și implementarea sistemului de comunicare online, realizarea și implementarea altor sisteme online.

Astfel cum a arătat inițial, în Preambulul Ordinului nr. 337/2007 privind clasificarea din 20.04.2007 a activităților din economia națională, în capitolul „Glosar” se face precizarea potrivit căreia descrierile cuprinse în codul CAEN nu urmăresc să asigure sensuri definitive, . valabile în toate împrejurările. Prin urmare, descrierea activităților din Codul CAEN nu are un caracter exhaustiv, motiv pentru care nu se poate face o raportare strict la aceste descrieri. Or, coroborând aceasta cu actul normativ invocat – O.M.F. nr. 601/2002, rezultă în mod cert că activitatea desfășurată de către reclamantă este cuprinsă în obiectul de activitate descris în actul adițional la statut. Tocmai în acest sens s-a decis în anul 2006 modificarea statutului, întrucât atunci societatea a inițiat activitatea de „video-chat”.

Având în vedere aceste considerente, reclamanta apreciază că în speță era necesar a se face aplicarea art. 145 C.fisc., aceasta cu atât mai mult cu cât a beneficiat anterior de rambursarea TVA-ului.

în privința susținerilor sale cu privire la faptul că rambursarea solicitată nu este formată doar din TVA-ul aferent prestațiilor de servicii efectuate de către societate, ci și din TVA-ul aferent achiziționării unui autoturism în leasing, reclamanta a susținut că și din această perspectivă hotărârea instanței de fond este nelegală prin faptul că în mod eronat s-a apreciat că acestea sunt inadmisibile, dat fiind faptul că „nu au făcut obiect de analiza a contestație formulate împotriva deciziei de impunere nr. 26/28.01.2009”.

în acest context, a arătat reclamanta, contestația formulată pe cale administrativă are caracterul unui recurs grațios, în cadrul căreia a solicitat anularea deciziilor de impunere și, pe cale de consecință, rambursarea TVA, adică aceleași chestiuni pe care le-a solicitat și în fața instanței. Prin urmare, în fața instanței nu a formulat noi solicitări, motiv pentru care instanța nu doar ca nu are un temei legal ca fundament la susținerilor sale, dar încalcă chiar și prevederile constituționale, respectiv art. 21 alin. (1) și (4). Din această perspectivă, reclamanta menționează că niciuna din contestațiile adresate organului fiscal nu este admisă, motiv pentru care refuzul instanței de a analiza susținerile sale încalcă aceste prevederi constituționale, reprezentând un act de denegare de dreptate.

Organul fiscal era obligat așadar să constate toate temeiurile de rambursare a TVA, mai ales că în contabilitatea reclamantei nu s-a găsit nici o neregulă. în condițiile în care nu s-a procedat în consecință, instanța este cea în măsură să sancționeze aceste aspecte, chiar în condițiile în care s-au omis unele susțineri pe calea recursului grațios.

Date fiind toate aceste considerente, reclamanta solicită admiterea prezentului recurs.

Intimata ANAF – Direcția Generală a Finanțelor Publice, deși legal citată, nu și-a delegat reprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar prin care să își exprime poziția procesuală.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Art. 34 din Decretul nr. 31/1954 consacră principiul specialității capacității de folosință a persoanei juridice, conform căruia prin acte juridice, o persoană juridică nu poate avea decât acele drepturi și obligații civile care sunt în concordanță cu scopul ei, așa cum este stabilit prin lege (scopul generic), prin actul de înființare sau statut (scopul concret).

în speță, din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, în mod corect a reținut prima instanță că activitatea de video-chat nu se circumscrie obiectului de activitate al societății reclamantei, astfel cum a fost acesta stabilit inițial prin statut, cât și prin actele subsecvente modificatoare.

Este adevărat că descrierea activităților din Codul CAEN nu are caracter exhaustiv, dar interpretarea dată de reclamantă obiectului de activitate înscris sub codul nr. 7240 excede în mod evident intenției legiuitorului, neputând constitui realizare și implementare a unui sistem de comunicare online activitatea de video-chat.

Prima instanță și-a motivat în conformitate cu exigențele art. 261 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ. soluția de respingere a cererii deduse judecății, răspunzând criticilor formulate de reclamantă și prezentând argumentele de fapt și de drept pentru care acestea nu pot fi primite.

Nu prezintă relevanță împrejurarea că reclamanta ar fi beneficiat anterior de rambursarea taxei pe valoare adăugată în condiții similare, deoarece nu poate fi acoperită prin niciun act al organelor fiscale nulitatea decurgând din încălcarea principiului specialității capacității de folosință.

Cât privește solicitarea de rambursare vizând taxa pe valoare adăugată aferentă achiziționării unui autoturism în leasing, aceasta nu a fost formulată în cadrul contestației administrative. Față de temeiul juridic invocat direct prin acțiunea cu care a fost sesizată instanța de fond, corect a apreciat aceasta că este o cerere nouă, ce nu poate face obiectul analizei sale în condițiile în care nu a fost parcursă procedura administrativă.

Prin decizia nr. 39/27.01.2005, Curtea Constituțională a arătat că textul constituțional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicțiilor speciale administrative nu este aplicabil dispozițiilor ce instituie obligația persoanei vătămate de a se adresa cu reclamație organului administrativ emitent mai înainte de sesizarea instanței de judecată cu anularea actului considerat ilegal. Nici o dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ, grațios sau ierarhic.

Cum criticile formulate sunt neîntemeiate, în conformitate cu dispozițiile art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 312 alin. (1) C.proc.civ., va fi respins recursul ca nefondat.

(Judecător Ana Maria Turculeț )