Contestaţie decizie de pensionare. Aplicarea legii în timp. Natura juridică a excepţiei neîndeplinirii procedurii administrative prealabile obligatorii


Dacă asiguratul s-a adresat Casei Judeţene de Pensii cu o cerere sub imperiul Legii nr. 19/2000, decizia de soluţionare a acesteia trebuie contestată potrivit procedurii reglementată de Legea nr. 19/2000, chiar dacă a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010.
Paralizarea acţiunii judiciare a asiguratului, pe motiv că o lege nouă prevede o procedură administrativă prealablilă obligatorie, pe care reclamantul nu a urmat-o, nu poate fi posibilă fără încălcarea dreptului de liber acces la justiţie. Prevederile legii noi, respectiv ale Legii nr. 263/2010, nu pot stabili decât limitele şi condiţiile de exercitare a controlului jurisdicţional asupra deciziilor emise în temeiul ei.
Excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile nu este o excepţie de ordine publică, astfel încât nu poate fi invocată de către instanţa de judecată din oficiu. Potrivit art. 109 alin. (3) din C.proc.civ., „neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii”.

Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 2265 din 1 noiembrie 2011

Prin sentința civilă nr. 652/6.06.2011, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 899/115/2011, s-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul B.I. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin, ce a avut ca obiect contestație împotriva Deciziei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă nr. 174873/23.02.2011.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul a introdus cererea dedusă judecății la data de 15.04.2011. Ori, potrivit dispozițiilor art.196 alin. (1) lit. a), n) și p) raportat la cele ale art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se abrogă expres temeiurile de drept invocate de reclamant, stabilindu-se ca dată de intrare în vigoare a noii legi data de 01.01.2011.

în atare situație, întrucât temeiurile de drept invocate de reclamant nu ultraactivează, fiind expres abrogate, în raport de data introducerii acțiunii, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamantului este formulată în vederea anulării Deciziei nr. 1 – 2400370/04.03.2011, fără a se ține seama de dispozițiile art.149 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, în care se arată că deciziile de pensionare pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestații, respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Român de Informații și că această procedură reprezintă o procedură administrativă prealabilă.

Astfel, textul legal menționat, prevede ca o condiție obligatorie, parcurgerea procedurii prealabile administrative, urmărindu-se evitarea unor litigii prin posibilitatea acordată emitentului actului de a-l revoca, dacă va considera că e nelegal și încă nu a intrat în circuitul civil, iar pentru destinatarul actului de a aprecia, după ce primește răspuns de la comisia competentă, dacă se mai impune promovarea unei acțiuni în justiție.

în consecință, Tribunalul a considerat că, în speță, reclamantul nu a respectat prevederile procedurale prealabile obligatorii stipulate în dispozițiile art.149 alin.1 și 2 din Legea nr. 263/2010. Dispozițiile legale mai sus menționate au fost coroborate cu cele ale art. 171 raportat la art. 174 din Legea nr. 263/2010, astfel încât acțiunea a fost apreciată ca inadmisibilă.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul B.I., solicitând modificarea în totalitate a sentinței supusă reformării, în sensul admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată în primul ciclu procesual.

Sintetizând motivele de recurs ale reclamantului, Curtea a reținut că reclamantul a reiterat în detaliu aspectele de fapt și de drept prezentate în cererea de chemare în judecată, adăugând că pârâta în mod nelegal a revocat decizia contestată și a emis, în mod succesiv în cursul procesului, două decizii noi de recalculare a pensiei, în temeiul Legii nr. 263/2010.

Recurentul a mai arătat că a formulat cererea de recalculare a pensiei în data de 24.11.2010, iar decizia contestată a fost emisă la data de 23.02.2011, în baza prevederilor 262/2008 și ale Legii nr. 19/2000, context în care sentința recurată este nelegală și netemeinică.

Pârâta-intimată Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin nu și-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinare, cu toate că a fost citată cu această mențiune în cursul procesului.

Analizând recursul reclamantului, prin prisma motivelor invocate, precum și a actelor de procedură efectuate în primul ciclu procesual, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 3041, art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. (1), (3) și (5) C.proc.civ., Curtea a constatat următoarele:

Admiterea de către instanța de fond a excepției inadmisibilității acțiunii reclamantului este rezultatul aplicării greșite a prevederilor art. 149 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Prin demersul judiciar supus analizei, reclamantul a contestat Decizia nr.174873/23.02.2011, emisă de către Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin, prin care s-a soluționat o cerere de recalculare a pensiei înregistrată la data de 24.11.2010, acordându-se drepturile de astfel recalculate începând cu data de 01.12.2010. Decizia a fost emisă în temeiul Legii nr. 19/2000, în considerarea principiilor enunțate in conținutul art. 82 și următoarele din acest act normativ, potrivit cărora drepturile reclamantului s-au născut la momentul îndeplinirii condițiilor care au impus recalcularea pensiei, ori, după caz, la momentul formulării cererii, când legea era încă in vigoare.

Este adevărat că, în intervalul scurs de la data formulării cererii și până la emiterea deciziei contestate, a intrat în vigoare Legea nr. 263/16.12.2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a abrogat vechile norme în materie, reprezentate de Legea nr. 19/2000 și care, prin art. 149 alin. (1) și (2), instituie o procedură administrativă obligatorie de examinare a deciziilor supuse contestării, însă aceasta nu-i poate fi aplicată reclamantului care a contestat o decizie emisă în baza legii vechi.

Curtea nu poate să nu observe că in conținutul Deciziei nr. 174873/23.02.2011, Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin a precizat că actul poate fi atacat potrivit prevederilor art. 87 din Legea nr. 19/2000, adică în termen de 45 de zile de la comunicare, ceea ce reclamantul a și făcut. Paralizarea acțiunii sale, pe motiv că o lege nouă prevede o procedură specială obligatorie, pe care reclamantul nu a urmat-o nu poate fi posibilă fără încălcarea dreptului de liber acces la justiție.

Prevederile sus-amintite ale legii noi nu pot stabili decât limitele și condițiile de exercitare a controlului jurisdicțional asupra deciziilor emise în temeiul acesteia. O atare concluzie este în acord și cu normele procedurale de drept comun reglementate de art. 725 alin. (3) din C.proc.civ., care, chiar dacă se referă la căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, îngăduie concluzia că legiuitorul a înțeles să mențină regulile de procedură cu privire la căile de atac și termenele de exercitare așa cum erau reglementate de legea sub imperiul căreia a fost emis actul atacat.

O interpretare contrarie celei de mai sus, ar permite emitentului actului să poată stabili el însuși dreptul aplicabil contestației împotriva deciziei de pensionare, emisă sub imperiul Legii nr. 19/2000, în funcție de momentul soluționării cererii de acordare sau recalculare a pensiei, ceea ce evident nu poate fi îngăduit.

în fine, Curtea a mai reținut că, soluționând cauza pe calea excepției de inadmisibilitate pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, judecătorul fondului a încălcat și prevederile art. 109 alin. (3) C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202 /2010, potrivit căruia „neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii”.

Ori, chiar dacă, prin întâmpinarea depusă de pârâtă la dosarul de fond, aceasta invocase impropriu excepția inadmisibilității, ea a reprezentat de fapt o apărare de fond, deoarece argumentele intimatei au vizat abrogarea textelor legale menționate de reclamant în susținerea cererii, iar nu neîndeplinirea procedurii prevăzute de art. 149 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Cum excepția neîndeplinirii procedurii prealabile nu mai este, potrivit actualelor norme procedurale, o excepție de ordine publică, în mod greșit instanța i-a acordat eficiență, identificând-o nejudicios cu mijlocul de apărare al pârâtei, care a avut un alt obiect.

Curtea a observat că, procedând de o asemenea manieră, instanța de fond a făcut o aplicare greșită a normelor legale incidente în cauză și a omis să soluționeze fondul litigiului dintre părți, împrejurări ce atrag incidența motivului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 din C.proc.civ.,dar și a celui de casare a sentinței conform art. 312 alin. (3) și (5) C.proc.civ..

în speță, reclamantul a făcut dovada că în intervalul scurs de la pronunțarea sentinței de fond și până la declararea căii de atac intimata a emis o nouă decizie de recalculare a pensiei, respectiv Decizia nr. 174873/22 iunie 2011, în temeiul Legii nr. 262/2008, prin care a revocat decizia contestată în dosarul pendinte. însă, pentru a-i garanta reclamantului dreptul de acces la o instanță care să-i analizeze pretențiile in raport cu legea in vigoare la momentul formulării cererii inițiale de recalculare a pensiei sale, în temeiul art. 312 alin. (3) din C.proc.civ., Curtea a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Caraș-Severin, instanță care, conformându-se prevederilor art. 315 alin. (1) din C.proc.civ. precum și cu respectarea art. 129 alin. (5) din C.proc.civ., în rejudecare, va solicita petentului să precizeze dacă înțelege să conteste și noua decizie de recalculare, iar dacă va fi cazul, va proceda la analizarea drepturilor invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, în raport cu înscrisurile depuse în dosarul de pensionare, precum și în temeiul prevederilor Legii nr. 19/2000, act normativ în vigoare la data la care reclamantul a solicitat recalcularea pensiei sale.

(Judecător dr. Carmen Pârvulescu)