Prin Sentinţa civilă nr.2453 din 9 septembrie 2010 a Tribunalului Harghita, s-a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul O.D.F., în contradictoriu cu Primarul comunei T.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că din interpretarea art.3 din Legea nr.330/2009 şi Anexa I/3 şi III/3 din Legea nr.330/2009 rezultă că legiuitorul a găsit necesar ca în salariile de bază, respectiv în coeficienţii de ierarhizare să fie incluse o serie de sporuri printre care şi sporul de dispozitiv care constituie de altfel şi obiectul prezentei cereri.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul O.F.D. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi retrimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea cererii s-a arătat că, prin sentinţa atacată instanţa a reţinut în mod eronat faptul că reclamantul ar fi solicitat să i se recunoască dreptul la sporul de dispozitiv.
Obiectul dedus judecăţii priveşte dreptul reclamantului la spor de dispozitiv în cuantum de 25% la salariul de bază, pentru perioada tranzitorie, până la momentul în care se vor aplica coeficienţii din anexele Legii nr.330/2009.
În mod corect un atare spor nu se poate acorda la aceşti coeficienţi în condiţiile în care legiuitorul a statuat că în salariul de bază va intra şi acest tip de spor.
Datorită faptului că aceşti coeficienţi nu se aplică pentru anul 2010, fiind suspendaţi, nu se poate cere şi implicit nu se putea acorda spor de dispozitiv la aceşti coeficienţi.
Pentru anul 2010 numai aplicabilitatea coeficienţilor Legii nr.330/2009 a fost suspendată nu şi principiile ei, motiv pentru care salarizarea personalului contractual din primării s-a făcut în continuare conform reglementărilor anterioare.
Potrivit art. 4 alin.1 din O.U.G. nr.1/2010 s-au făcut reîncadrările prevăzute de Legea nr.330/2009 pentru personalul din sectorul bugetar încadrat în autorităţile şi instituţiile publice, dar cu menţinerea vechiului sistem de salarizare, motiv pentru care trebuie menţinute şi sporurile aflate în plată.
Angajatorul nu a aplicat în compensaţie nici principiul potrivit căruia „nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări”.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate şi din oficiu în limitele prevăzute de art.306 alin.2 C.pr.civ., instanţa constată că recursul declarat este fondat în sensul celor ce urmează:
Aşa cum rezultă din Dispoziţia nr.134 din 9 aprilie 2010 a Primarului comunei Tulgheş, salariul de bază al reclamantului în luna decembrie 2009 a fost de 1090 lei, incluzând şi sporul de dispozitiv de 25%, iar în urma reîncadrării în baza Legii nr.330/2009 s-au diminuat drepturile salariale prin eliminarea sporului de dispozitiv la 895 lei, începând cu 1 ianuarie 2010.
Prin această încadrare au fost afectate drepturile salariale ale reclamantului, care a înregistrat o diminuare a salariului faţă de luna decembrie 2009, ceea ce contravine principiului ca la trecerea la noul sistem de salarizare, începând cu anul 2010, niciun salariat să nu înregistreze vreo diminuare a venitului realizat în luna decembrie 2009, principiul consacrat de art. 30 alin.5 din Legea nr.330/2009 şi art.6 alin.1 şi 3 din O.U.G. nr.1/2010.
Prevederile art.10 din O.U.G. nr.1/2010 nu sunt aplicabile în cauză, deoarece drepturile salariale rezultă dintr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi nu din acte juridice emise cu încălcarea normelor în vigoare.
Prin urmare, angajatorul nu poate proceda la reaşezarea salariilor în baza Legii nr.330/2009 pentru personalul angajat, sub nivelul salariului avut în luna decembrie 2009.
Faţă de cele ce preced, ţinând seama şi de prevederile art.312 C.pr.civ. urmează să se admită recursul declarat, se va modifica sentinţa civilă atacată şi se va admite acţiunea reclamantului aşa cum a fost formulată.
