Constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune:
– imobile situate în sat Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi: o casă compusă din 4 camere şi o anexă compusă din două camere; o magazie pentru lemne; un coteţ pentru păsări; o construcţie având două camere (anexă spaţiu comercial 1); un garaj; o fântână; un hidrofor; suprafaţa de 2500 mp teren; suprafaţa de 804 mp teren şi o casă compusă din două camere (anexă spaţiu comercial 2), în valoare totală de 141811 lei .
– imobile situate în sat Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi: o casă compusă din 4 camere şi o anexă compusă din două camere; o magazie pentru lemne; un coteţ pentru păsări; o construcţie având două camere (anexă spaţiu comercial 1); un garaj; o fântână; un hidrofor; suprafaţa de 2500 mp teren; suprafaţa de 804 mp teren şi o casă compusă din două camere (anexă spaţiu comercial 2), în valoare totală de 141811 lei .
– mobile: o canapea extensibilă; un pat matrimonial; un şifonier; două televizoare Eurocolor; un calculator Pentium; un aragaz Tehnoton, dulap suspendat bucătărie; două lăzi frigorifice, o combină frigorifică Arctic şi un autoturism marca Opel Astra Caravan, având numărul de înmatriculare IS-05-DHE, în valoare totală de 15174 lei.
– mobile: o canapea extensibilă; un pat matrimonial; un şifonier; două televizoare Eurocolor; un calculator Pentium; un aragaz Tehnoton, dulap suspendat bucătărie; două lăzi frigorifice, o combină frigorifică Arctic şi un autoturism marca Opel Astra Caravan, având numărul de înmatriculare IS-05-DHE, în valoare totală de 15174 lei.
Valoarea totală a masei bunurilor comune este de 156985 lei.
Costată că la dobândirea masei bunurilor comune reclamantul a avut o cotă de contribuţie de 65,80 %, iar pârâta o cotă de contribuţie de 34,20 %.
Dispune lichidarea comunităţii de bunuri a părţilor după cum urmează:
Atribuie reclamantului următoarele bunuri:
– imobile situate în sat Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi: o casă compusă din 4 camere şi o anexă compusă din două camere; o magazie pentru lemne; un coteţ pentru păsări; o construcţie având două camere (anexă spaţiu comercial 1); un garaj; o fântână; un hidrofor; suprafaţa de 2500 mp teren şi o casă compusă din două camere (anexă spaţiu comercial 2), în valoare totală de 133133 lei.
Valoarea bunurilor atribuite reclamantului este de 148307 lei.
Atribuie pârâtei suprafaţa de 804 mp teren, situată în sat Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi, în valoare de 8678 lei.
Obligă pe reclamant să plătească pârâtei suma de 45031,50 lei, cu titlu de sultă, corespunzătoare cotei de contribuţie.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 273,60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă pârâta la plata către stat a sumei de 1782,50 lei, reprezentând taxă de timbru şi onorarii experţi, pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar.
Se va comunica prezenta sentinţă la Administraţia Finanţelor Publice”
Pentru a se dispune astfel, s-au reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 24.03.2010 pe rolul acestei instanţe sub nr. 1301/866/2010, reclamantul JD a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta RI (fostă J), să se pronunţe o hotărâre prin care să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite in timpul casatoriei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că prin sentinţa civilă nr. 159/20.01.2010 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2875/866/2009 a fost admisă acţiunea de şi desfăcută căsătoria încheiată cu pârâta din vina exclusivă a acesteia. S-a căsătorit cu pârâta la data de 15.10.1988 şi până în 1993 au locuit în oraşul Vulcan, jud. Hunedoara într-un apartament cu două camere pe care l-a cumpărat cu venituri proprii, imediat după căsătorie. Soţia nu s-a ocupat în mod deosebit de creşterea şi educarea şi educarea celor doi copii. A avut o contribuţie de 100% la următoarele bunuri: imobil casă compus din 4 camere, construit din chirpici în anul 1994, o anexă compusă din două camere, având baie, bucătărie, magazie, edificată tot în anul 1994 şi o construcţie din chirpici având două camere, acoperită din plăci cu azbest, un garaj din scândură acoperită cu plăci din azbest, un coteţ pentru găini, o magazie pentru lemne, o fântână şi un hidrofor. Mai arată reclamantul că în anul 2007, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 459/16.02.2007 a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2500 mp teren, situată în intravilanul satului Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi, iar în anul 2008, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924/23.04.2008 a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 804 mp teren, situată în intravilanul satului Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi. În anul 2007, pe terenul în suprafaţă de 2500 mp a edificat o casă compusă din două camere, din bolţari, acoperit cu tablă şi o anexă compusă din două camere, din bolţari, acoperită cu tablă. Bunurile mobile dobândite în timpul căsătoriei sunt o canapea, un pat matrimonial, un şifonier, două televizoare Eurocolor, un calculator, un aragaz cu butelie Tehnoton, o mobilă de bucătărie, având două corpuri, două lăzi frigorofoce, un congelator şi un autoturism marca Opel Astra, având numărul de înmatriculare IS-05-DHE. Solicită atribuirea în natură a bunurilor comune.
În susţinerea cererii, reclamantul a depus, în copie conform cu originalul, înscrisuri.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 6731 şi urm. Cod proc. civ. şi art. 36 Cod fam.
Cererea a fost legal taxată şi timbrată.
Prin încheierea nr. 943/08.06.2010 din Camera de Consiliu, reclamatul a fost scutit de la plata sumei de 2871 lei, reprezentând taxă de timbru.
Pârâta, legal citată, la ultimul domiciliul şi prin publicitate, deci prin afişare la uşa instanţei şi în ziarul „Evenimentul” nu a formulat întâmpinare şi nu s-a înfăţişat în faţa instanţei pentru a-şi preciza poziţia procesuală.
În susţinerea poziţiei sa procesuale, reclamanta a propus proba cu înscrisuri, proba cu martori, interogatoriu, proba cu expertiză tehnică topografică, în construcţii şi evaluatorie bunuri mobile, probele fiind încuviinţate şi administrate în proces.
Având în vedere că reclamantul nu a depus punctele de interogatoriu, instanţa a decăzut pe acesta din această probă, pe care a încuviinţat-o prin încheierea din data de 15.06.2010.
Prin încheierea nr. 990/22.06.2010 din Camera de Consiliu, reclamantul a fost scutit de la plata onorariilor experţilor în specialitatea topografie PA, în specialitatea construcţii civile CO şi în specialitatea evaluare bunuri mobile IG.
La dosar au fost depuse raportul de expertiză tehnică întocmit de către expert tehnic specialitate topografie PA (filele 91-93 dosar), raportul de expertiză tehnică întocmit de către expert tehnic specialitate construcţii civile şi industriale (filele 111-121 dosar) şi raportul de expertiză tehnică întocmit de către expert tehnic specialitate evaluare bunuri mobile (filele 123-129 dosar), la care părţile nu au formulat obiecţiuni.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile în materie, instanţa reţine următoarele:
În fapt, părţile s-au căsătorit la data de 15.10.1988, iar prin sentinţa civilă nr. 159/20.01.2010 pronunţată de Judecătoria Paşcani în dosarul nr. 2875/866/2009, definitivă şi irevocabilă, a fost desfacută căsătoria încheiată între părţi din vina pârâtei din prezenta cauză şi s-a dispus încredintarea spre crestere si educare a minorului JIV reclamantului din prezenta cauză, cu obligarea pârâtei din prezenta cauză la de întreţinere în favoarea acestuia, revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei.
În timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri:
– imobile situate în sat Hândreşti, com. Oţeleni, jud. Iaşi: o casă compusă din 4 camere şi o anexă compusă din două camere; o magazie pentru lemne; un coteţ pentru păsări; o construcţie având două camere (anexă spaţiu comercial 1); un garaj; o fântână; un hidrofor; suprafaţa de 2500 mp teren; suprafaţa de 804 mp teren şi o casă compusă din două camere (anexă spaţiu comercial 2).
– mobile: o canapea extensibillă; un pat matrimonial; un şifonier; două televizoare Eurocolor; un calculator Pentium; un aragaz Tehnoton, dulap suspendat bucătărie; două lăzi frigorifice, o combină frigorifică Arctic şi un autoturism marca Opel Astra Caravan, având numărul de înmatriculare IS-05-DHE.
Nu rezultă în cauză ca părţile să fi dobândit în timpul căsătoriei alte bunuri comune şi nici acestea nu au solicitat includerea altor bunuri în masa de împărţit.
În ceea ce priveşte cota de contribuţie a părţilor la dobândirea bunurilor comune, instanţa reţine că acestea au avut o contribuţie inegală, reclamantul având o cota de contribuţie de 65,80%, iar pârâta o cota de contribuţie de 34,20%.
Dreptul de proprietate comună în devălmăşie a soţilor este de natură legală şi îşi are temeiul în comunitatea de bunuri. Noţiunea de comunitate de bunuri a soţilor se aseamănă cu cea de indiviziune, deoarece toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei fac obiectul proprietăţii devălmaşe. Comunitatea de bunuri constă, însă, în faptul că soţii nu au precizate cotele-părţi din dreptul asupra universalităţii, luată ca atare. Principala modalitate de încetare a proprietăţii devălmaşe a soţilor este partajul, iar la partaj, principala operaţiune făcută de instanţă este stabilirea cotei-părţi a fiecărui soţ. Prezumţia de comunitate de bunuri îşi are temeiul în egalitatea drepturilor femeii cu cele ale bărbatului în domeniul tuturor relaţiilor sociale (art. 4 alin 2 si art.16 alin 2 din României). Codul familiei se referă expres la egalitatea femeii cu bărbatul in ceea ce priveşte relaţiile dintre soţi şi cele dintre părinţi şi copii (art.1 alin. 4, art.25, art.97 alin 1). Prezumţia că soţii au contribuit în mod egal la dobândirea bunurilor comune operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia din soţi la dobândirea bunurilor a fost mai mare.
Determinarea cotei de contribuţie se face prin raportarea efortului financiar şi material al soţilor la întreaga durată a căsătoriei şi la toate obligaţiile de natura căsătoriei în virtutea principiului unicităţii cotei de contribuţie. Comunitatea de bunuri este o masă de bunuri afectată întâmpinării sarcinilor comune ce revin soţilor în cadrul căsătoriei. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soţi nu-şi are temeiul principal în consideraţii de ordin patrimonial, ci în comunitatea de interese ale soţilor în cadrul căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre soţi fiind o consecinţă a relaţiilor lor personale şi nu invers.
În speţă, prezumţia de contribuţie egală a soţilor este răsturnată de probele aduse de către reclamant, însă nu poate reţine o cotă majoritară a acestuia de 100%, aşa cum a solicitat acesta.
Astfel, în determinarea cotei de contribuţie instanţa va avea în vedere faptul că, până la plecarea pârâtei în străinătate, ambii soţi au participat la dobândirea bunurilor comune, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor pârâtului, AM (fila 97) şi CC (fila 98), care înlătură susţinerile acestuia din acţiunea introductivă că ar fi avut o contribuţie de 100%. Din depoziţia acestor martori, instanţa reţine că, până la plecarea pârâtei în străinătate, în octombrie 2006, părţile au edificat pe terenul bun propriu al reclamantului din sat Hândreşti, com. Oţeleni, jud.Iaşi o casă compusă din 4 camere, cu o anexă, o construcţie cu 2 camere, un grajd, un coteţ pentru păsări, o magazie pentru lemne, o fântână şi un hidrofor. De asemenea, în această perioadă, soţii au achiziţionat şi bunurile mobile care fac parte din masa partajabilă, inclusiv autoturismul marca Opel având numărul de înmatriculare IS-05-DHE, care a fost înmatriculat la data de 14.07.2006 (fila 151 dosar). La dobândirea acestor bunuri, ambii soţi au contribuit, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor. Astfel, după încheierea căsătoriei, soţii au locuit în oraşul Vulcan, jud. Hunedoara, unde au dobândit un apartament, ambii soţi lucrând în acea perioadă. Cu banii obţinuţi din vânzarea acelui apartament, soţii au edificat construcţiile arătate mai sus. În anul 1994 când au fost edificate construcţiile, martorul AM a arătat că reclamantul lucra cu ziua şi că veniturile sale din muncă erau alocate familiei, însă nu a putut preciza nici măcar cu aproximaţie sumele obţinute şi perioadele în care obţinea venituri din aceste activităţi. Pârâta era casnică şi se preocupa de familia sa şi de copii. Martorii au mai arătat că la edificarea acestor construcţii, reclamantul a fost ajutat de rudele sale şi de prieteni, iar pârâta făcea mâncare pentru muncitori şi se ocupa de copii.
Instanţa va avea în vedere şi că, în mod constant, s-a statuat, în doctrina şi practica în materie, că activitatea depusă în gospodărie de către soţie trebuie avută în vedere la stabilirea cotei de contribuţie la dobândirea bunurilor comune. Chiar dacă reclamantul a realizat venituri mai mari, de întreţinerea familiei s-a ocupat exclusiv pârâta, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor reclamantului, ceea ce egalizează contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune şi susţinerea sarcinilor căsătoriei până la momentul plecării pârâtei în străinătate în octombrie 2006.
Cota majorată a reclamantului este justificată de bunurile dobândite după plecarea pârâtei în străinătate, şi anume suprafeţele de teren de 2500 mp şi 804 mp, precum şi construcţiile edificate pe suprafaţa de 2500 mp. Instanţa reţine din declaraţiile martorilor că pârâta, după plecarea sa în străinătate, nu a trimis bani acasă, precum şi din considerentele hotărârii de divorţ că motivul desfacerii căsătoriei părţilor a fost că aceasta nu a luat legătura cu familia, reclamantul fiind singurul care a avut grijă de cei doi copii, astfel încât instanţa le va reţine ca fiind în afara oricărui dubiu cătă vreme motivează pronunţarea unei hotărâri irevocabile, deci cu valoare de adevăr absolut (fiele 29-30).
În ceea ce priveşte valoarea bunurilor ce compun masa partajabila, instanţa reţine că , în ceea ce priveşte bunurile mobile, acestea au fost identificate şi evaluate prin raportul de expertiză evaluare bunuri mobile (filele 123-129 dosar) la suma de 15174 lei, iar imobilele au fost identificare prin raportul de expertiză topometrică (filele 91-93 dosar) şi prin raportul de expertiză în construcţii (filele 111-121 dosar) şi evaluate prin raportul de expertiză în construcţii (fila 93 dosar) la suma de 141811 lei, la care părţile nu au avut de formulat obiecţiuni. astfel că valoarea totala a masei partajabile este de 156985 lei.
Potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. 1 C. fam., la desfacerea căsătoriei, bunurile comune se împart între soţi, potrivit învoielii acestora. Dacă soţii nu se învoiesc asupra împărţirii bunurilor comune, va hotărî instanţa judecătorească.
În raport de cele expuse, instanţa constatând întemeiată, în parte, cererea de partajare a masei bunurilor comune promovată de reclamant, urmează a o admite, în parte, a constata că acestea au dobândit în timpul căsătoriei:
– mobile: o canapea extensibillă; un pat matrimonial; un şifonier; două televizoare Eurocolor; un calculator Pentium; un aragaz Tehnoton, dulap suspendat bucătărie; două lăzi frigorifice, o combină frigorifică Arctic şi un autoturism marca Opel Astra Caravan, având numărul de înmatriculare IS-05-DHE, în valoare totală de 15174 lei.
Se va constata că valoarea totală a masei bunurilor comune este de 156985 lei.
Se va constata că reclamantul are o cota de contribuţie de 65,80% iar pârâta o cota de contribuţie de 34,20% la dobândirea bunurilor comune.
Dat fiind că, potrivit dispoziţiilor art. 728 C. pr. civ., ce sunt de aplicare generală, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, un coerede putând oricând cere imparţiala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii, instanţa va dispune lichidarea comunităţii de bunuri a părţilor prin atribuirea în natură a bunurilor comune, în conformitate cu prevederile art.736 , 741 C.civ., art.6735 , 6739 C.pr.civ. Instanţa are în vedere faptul că imobilele construcţii nu sunt comod partajabile în natură deoarece aşezarea în plan a construcţiilor nu permite realizarea unei separaţii şi a unui căi de acces, că acesta foloseşte cele două anexe ca spaţii comerciale şi faptul că are o cotă de contribuţie majorată la dobândire. De asemenea, nu rezultă ca acesta să aibă în proprietate un alt imobil cu destinaţia de locuinţă, iar copii rezultaţi din căsătoria sunt în grija acestuia.
Totodată, văzând disp. art. 6735 alin. 2 C.pr.civ., potrivit cărora inegalitatea loturilor date în natură se compensează prin bani, instanţa urmează sa oblige reclamantul la plata către pârâtă a sultei în funcţie de cota ce i se cuvine.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanţa constată că prin încheierea nr. 943/08.06.2010 din Camera de Consiliu, reclamatul a fost scutit de la plata sumei de 2871 lei, reprezentând taxă de timbru, iar prin încheierea nr. 990/22.06.2010 din Camera de Consiliu, reclamantul a fost scutit de la plata onorariilor experţilor în specialitatea topografie, şi anume 1091 lei, în specialitatea construcţii, şi anume 750 lei şi în specialitatea evaluare bunuri mobile, şi anume 500 lei. De asemenea, reclamantul a suportat cheltuieli de judecată în cuantum de 800 lei, reprezentând onorariu avocat.
Privitor la cheltuielile de judecată avansate de către stat, în temeiul art. 18 din Legea nr. 51/2008 privind ajutorul judiciar în materie civilă, va obliga pârâta la plata către stat a acestor sume, potrivit cotei părţi de proprietate, şi anume suma de 1782,50 lei. Potrivit art. 19 din Legea nr. 51/2008 privind ajutorul judiciar în materie civilă, cheltuielile reclamantului, potrivit cotei sale, avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
De asemenea, în temeiul art. 274 Cod proc. civ., pârâta va fi obligată la plata către reclamant a sumei de 273,60 lei, cu titlu de onorariu avocat, în funcţie de cotele-părţi de proprietate atribuite părţilor.
