Fond funciar. Cerere punere in posesie asupra terenului si eliberare proces-verbal de punere in posesie respinsa


 

DREPT CIVIL – FOND FUNCIAR

DOSAR NR. 4416/204/2010

SENTINTA CIVILA NR. 2232/23.09.2011

Prin cererea înregistrata pe rolul instantei reclamantele D.F. si G. M. au chemat în judecata pe pârâtele COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR P., COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR B. solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligata comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar sa le puna in posesie asupra terenului pentru care autorul lor D. P. a formulat cerere conform Legii 18/1991 si în consecinta sa le elibereze procesul-verbal de punere în posesie si comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului sa le elibereze titlul de proprietate pentru suprafata de teren de 3.000 mp situat în com. B.

În motivarea cererii s-a aratat de reclamante ca în baza Legii 18/1991, s-a formulat cerere de catre autorul lor D. P. (tatal lor) pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra terenului care a fost luat în regimul comunist si care are o suprafata de 3.000 mp si este situat in corn. B.

S-a mai arata ca tatal lor a decedat în 2007 si ele au ramas ca mostenitori, iar pâna la decesul tatalui terenul a fost stapânit de acesta si dupa decesul tatalui l-au folosit ele fara sa fie tulburate de cineva.

În drept s-a invocat Legea nr.18/1991.

Pârâta Comisia Judeteana P. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nelegala si neîntemeiata.

În motivarea întâmpinarii se arata ca potrivit Legii nr. 18/1991, autorul reclamantelor, D. P. s-a adresat cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate Comisiei locale de fond funciar a comunei B, pentru terenul în suprafata de 1500 mp situat în punctul “La padure”. Dovada dreptului de proprietate s-a facut cu o adeverinta de la Primaria comunei T. prin care se atesta faptul ca acesta a fost înscris in registrul agricol 1959-1963 cu suprafata de teren de 1500 mp în punctul “Urleta” care ulterior a fost predat la stat cu Decretul 115/1959. Cu HCJ nr.51/1991 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de teren solicitata (1500mp) în anexa 19, în care erau înscrise persoanele al caror teren a fost preluat de unitatile agricole de stat.

S-a precizat de pârâta ca autorul reclamantelor a solicitat numai suprafata de teren de 1500 mp, nu a contestat HCJ nr. 51/1991 prin care a fost stabilita întinderea dreptului de proprietate, iar sustinerea ca acesta ar fi detinut o suprafata mai mare nu este reala si nu este dovedita.

În drept s-a invocat Legea 18/1991, H.G. nr. 890/2005 si art. 146 C. pr. civ.

Si pârâta Comisia Locala B. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata.

În motivarea întâmpinarii aceasta pârâta arata ca în baza Legii nr.18/1991 s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.500 mp conform anexei nr. 19 la Hotarârea nr. 51/1991, întrucât autorul reclamantelor a formulat cerere pentru aceasta suprafata. Ulterior mostenitorii acestuia au solicitat în 2005 restituirea suprafetei de 3000 mp în pct. Breaban, iar printr-o alta cerere 4.000 mp, din care 2.500 mp în pct. “Revarsaturi”, iar 1500 mp “La padure”, pentru ca în anul 2008 sa revina cu solicitare pentru cei 3.000 mp în pct. “Breaban”.

S-a mai aratat ca în baza cererii din 1991 si ca urmare a faptului ca toate actele fac referire la suprafata de 1.500 mp, comisia locala a propus reconstituirea pentru aceasta suprafata, iar pentru cererile ulterioare a propus invalidarea, reclamantele formulând contestatie, respinsa prin Hotarârea nr. 7180/01.10.2009, care a fost comunicata mostenitorilor prin adresa nr. 5509/09.12.2009, reclamantele neuzând de calea plângerii împotriva acesteia.

În drept s-a invocat disp. art. 115-118 C. pr. civ.

Reclamantele au depus o precizare a actiunii prin care au solicitat obligarea Comisiei Locale B. sa le puna in posesie asupra terenul de 3000 mp situat în com. B. pct. “Padure”, jud. Prahova pentru care autorul lor D. P. si ea D. F. au formulat cerere conform Legii nr. 18/1991 si în consecinta sa le elibereze procesele verbale de punere în posesie si Comisia Judeteana sa le elibereze titlurile de proprietate pentru suprafata de teren totala de 3.000 mp situat în corn. B., pct. “Padure”, jud. P., conform cererilor de reconstituire formulate.

O noua completare a actiunii a fost formulata de reclamante prin care au solicitat anularea procesului-verbal prin care li s-a respins contestatia, anularea procesului-verbal din 01.10.2009 si anularea Hotarârii nr. 7180/01.10.2009, si au mai învederat prin cerere scrisa faptul ca nu sunt semnaturile lor pe confirmarile de primire, astfel contesta înscrisurile prin care comisia locala le-a comunicat solutia contestatiei.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut ca potrivit actelor de stare civila ale reclamantelor acestea sunt mostenitoarele, respectiv fiicele numitului D. P., decedat la data de 05.01.2007 si în anul 1991 acesta a formulat cerere prin care a solicitat restituirea suprafetei de 1.500 mp, situata în pct. “La Padure”, ce a fost preluata la colectiv.

În sustinerea acestei cererii s-a depus procesul-verbal încheiat la 08.03.1962 prin care suprafata de 0,15 ha situata pe raza com. Telega si care apartinea locuitorului D. P., a trecut la GAS B.

De asemenea s-a mai depus adeverinta nr. 330/03.03.1991, din care rezulta acelasi fapt ca numitul D.P. figura în registrele localitatii T. cu suprafata de 1.500 m.p., situata în . com. B. teren predat în 1962 conform Decretului 115/1959.

Raportat la aceste înscrisuri prin Hotarârea nr. 51/25.07.1991 Comisia Judeteana P., a validat propunerea Comisiei Locale B. si a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata solicitata autorului reclamantelor – D. P..

Cu toate acestea reclamantele nu sunt multumite de hotarârea comisiilor de fond funciar si nu au fost de acord cu amplasamentul propus, motiv pentru care nu s-a eliberat înca titlul de proprietate.

Prin actiunea formulata reclamantele solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata mai mare decât cea reconstituita autorului lor, respectiv pentru suprafata de 3.000 mp situata în com. B., pct. “Padure”, mentionând ca autorul lor a formulat cerere pentru restituirea acestei suprafete, suprafata folosita de tatal lor si ulterior de ele, fara a fi tulburate de cineva.

Aceasta sustinere a reclamantelor nu este reala, asa cum s-a retinut mai sus autorul acestora a solicitat numai o suprafata de 1.500 mp. situata în pct. “Padure”.

La data de 03.10.2005, anterior decesului lui D. P., numai reclamanta D. F. a formulat 2 cereri de reconstituire pentru suprafata de 4000 mp, din care 2500 mp situata în pct. “Revarsaturi” si 1.500 m.p situata în pct. “Padure”, sustinând ca acestea sunt proprietatea defunctei S. R..

Prin cea de-a doua cerere formulata la aceiasi data si înregistrata cu acelasi nr. 280, reclamanta a mai solicitat si restituirea terenului de 3.000 mp pct. “Breaban”, provenind de la mama sa D. S.

Asadar instanta a constatat ca reclamanta a solicitat un teren, însa de numai 1.500 mp situat în pct. “Padure”, sustinând ca provine de la o anume defuncta S. R. si nicidecum de la tatal sau. De altfel nici nu putea solicita un teren mostenirea tatalui, acesta fiind înca în viata la momentul formularii celor 2 cererii catre comisia locala de fond funciar.

Rezulta astfel fara nici un dubiu faptul ca niciuna dintre reclamante nu era îndreptatita a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de teren situata în pct. “Padure”, ce a apartinut autorului lor si care în termenul stabilit prin Legea nr. 247/2005 si prelungit prin OUG nr. 127/2005 pâna la 30 noiembrie 2005, acesta era înca în viata.

Se constata ca Hotarârea nr. 51/25.07.1991 a Comisiei Judetene Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate P. nu a fost contestata de autorul reclamantelor, însa titlul de proprietate pentru suprafata validata nu a fost emis din pricina atitudini ulterioare a reclamantelor care au refuzat amplasamentul oferit si care au solicitat o suprafata mai mare.

Chiar trecând peste acest aspect se retine si faptul ca niciuna dintre reclamante nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata pe care o solicita prin prezenta actiune, respectiv pentru cei 3000 mp situati în pct. “Padure”, ci asa cum s-a aratat mai sus reclamanta a solicitat numai 1.500 mp în acest punct, ca de altfel si tatal sau.

Astfel se are în vedere faptul ca legea fondului funciar consacra principiul disponibilitatii, astfel ca persoanele îndreptatite pot formula cererii de constituire sau reconstituire, însa în termenele legale stabilite.

Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991 asa cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

De asemenea instanta a avut în vedere disp. art. 9 alin.3, art. 11 alin. 3 din Legea nr.18/1991 modificata prin Legea nr. 247/2005, dar si disp. art. 11 alin.1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, care specifica expres ca stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cererea formulata de fiecare persoana îndreptatita.

Ignorând chiar si aceasta situatie, respectiv neîndreptatirea de a formula cerere de reconstituire si chiar lipsa cererii, pe fondul cererii în sine reclamantele nu au facut dovada ca autorul lor ar fi avut în proprietate terenul solicitat, martorii audiati la propunerea acestora au facut referire la alte terenuri.

Însa din cele 2 adeverinte nr. 330/03.03.1991 si nr. 5377/26.09.2005 emise de Primaria com. T, precum si din procesul-verbal încheiat la 08.02.1962 rezulta cu certitudine faptul ca D. P. a detinut un teren în suprafata de numai 0,15 ha, care a trecut la organizatia socialista G.A.S. B.

Nu în ultimul rând instanta are în vedere faptul ca împotriva propunerii comisiei locale de fond funciar raportat la cererile reclamantei D. F., aceasta a formulat contestatie solutionata prin Hotarârea nr. 7180/01.10.2009 cu respingerea acesteia, însa reclamanta nu a formulat plângere împotriva acesteia.

S-a constatat si faptul ca cererea de anulare a Hotarârii Comisiei Judetene de Fond Funciar Prahova nr. 7180/2009, nu a fost motivata de reclamante nici în drept si nici în fapt.

De altfel singurul motiv al cererii initiale a reclamantelor a fost acela ca autorul lor ar fi avut în proprietate si posesie o suprafata mai mare, motiv care, pentru cele mentionate mai sus, nu poate fi retinut.

Au mai contestat reclamantele si înscrisurile prin care comisia locala le-a comunicat solutia contestatiei lor, respectiv faptul ca pe confirmarile de primire nu este semnatura lor. De asemenea prin concluziile orale ale aparatorului reclamantele au învederat si faptul ca nu s-a efectuat decât o singura comunicare, respectiv catre D. F., nu si catre G. M.

Referitor la aceasta sustinere instanta constata întemeiata apararea pârâtei Comisia Locala B., în sensul ca nici nu se impunea comunicarea solutiei cuprinsa în Hotarârea nr. 7180/2009 reclamantei G. M., întrucât numai reclamanta D. F. a formulat cererea de reconstituire.

Referitor la modalitatea de comunicare se observa ca s-a depus la dosar de Comisia Locala B. adresa nr. 5509/09.12.2009, iar pe verso dovada confirmarii de primire.

De asemenea s-a depus si o cererea adresata de aceiasi reclamanta, D. F., înregistrata sub nr. 1841 a la data de 18.05.2010 din care rezulta ca avea cunostinta de Hotarârea nr. 7180/2009, iar noua confirmare este semnata de fiul acesteia.

Astfel s-a avut în vedere în principal faptul ca desi se contesta aceste 2 semnaturi, reclamantele nu s-au înscris în fals, nu au indicat posibilul al acestui fals si nici nu au solicitat repunerea în termenul de formulare a plângerii împotriva hotarârii comisiei judetene prev. de art. 53 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, astfel ca contestarea acestor semnaturi nu are nicio relevanta fata de obiectul cererii de chemare în judecata – obligarea comisiilor de le pune în posesie pentru terenul de 3.000 mp si de a se emite titlul de proprietate pentru acesta.

Raportat la cele analizate, dar si fata de prevederile art. 11 din Legea 18/1991, art. 6 al.1 din Legea nr. 1/2000, art. 9 al.1 din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate, instanta a respins actiunea precizata de reclamante ca neîntemeiata.