Există răspundere contravenţională chiar şi atunci când fapta este săvârşită din culpă, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 32/1968.
Exonerarea de plata amenzii contravenţionale pentru nere-patrierea valutei se poate face numai atunci când se dovedeşte că între părţile contractante există un litigiu cu privire la anumite lipsuri.
(Secţia de administrativ, decizia nr. 905/1998)
Prin sentinţa civilă nr. 13.882 din data de 18.11.1997, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a admis contestaţia formulată de S.C. “P.I.” – S.R.L. Bucureşti şi a dispus anularea procesului verbal de contravenţie seria A, nr. 0076342/226, din data de 7.04.1997, încheiat de Garda Financiară.
Pentru a pronunţa asemenea soluţie, instanţa de fond a constatat că, în speţă nu se poate reţine vinovăţia contestatoarei în săvârşirea faptei, nici sub forma intenţiei, nici sub forma culpei, întrucât aceasta, într-adevăr, nu a putut să prevadă plata cu întârziere a mărfii de către partenerul extern.
împotriva acestei hotărâri judecătoreşti s-a promovat, în termen legal, recurs de către Garda Financiară – Secţia Bucureşti. S-a solicitat casarea sentinţei, iar pe fond, menţinerea măsurilor dispuse prin actul de control.
în motivarea cererii de recurs se arată că instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat ca pertinente şi concludente înscrisurile aflate la dosar, neluând în considerare prevederile pct. 7 din Instrucţiunile nr. 15.086/1995 pentru aplicarea O.G. nr. 18/1994, care dispun expres cazurile când petenta nu se face vinovată de nerepatrierea sumelor aferente mărfii exportate şi, ca atare, sumele respective nu se consideră neîncasate.
Printr-o întâmpinare depusă la data de 8.05.1998, intimata petentă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând, în baza art. 3041 Cod proc. civ., hotărârea judecătorească, tribunalul apreciază că se impune admiterea recursului, în raport de următoarele considerente:
Sentinţa civilă recurată este nelegală, ceea ce atrage casarea ei în baza art. 304 pct. 9 Cod proc. civ. în speţa de faţă s-a aplicat greşit legea, întrucât cazurile de exonerare de răspundere sunt prevăzute de Instrucţiunile Ministerului Finanţelor nr. 15.086/1995 privind aplicarea O.G. nr. 18/1994. Contravenienta nu a făcut dovada existenţei unor reclamaţii calitative şi cantitative formulate de partenerii externi, în baza prezentării unor documente încheiate de organele de specialitate (caz invocat în litigiu), astfel că se aplică sancţiunile prevăzute de art. IV pct. 7 din O.G. nr. 18/1994 (text invocat în procesul verbal de contravenţie). în raport de conţinutul contravenţiei stabilit de actul normativ, de definiţia dată de Instrucţiunile nr. 15.086/1995 noţiunii de “data încasării (repatrierii) valutei”, tribunalul consideră neîntemeiate susţinerile intimatei petente, în sensul că textul pct. 7 din Instrucţiuni stabileşte o consecinţă impusă numai pentru situaţia în care la efectuarea controlului sumele în valută aferente exportului erau repatriate în întregime, de vreme ce contravenţia era săvârşită prin depăşirea termenelor legale de repatriere a valutei.
Sfera vinovăţiei este circumstanţiată de legiuitor prin aceste acte normative, prin indicarea cazurilor de exonerare de răspundere contravenţională.
Susţinerea intimatei în sensul că organul de control nu a vrut să ţină seama de documentele prezentate de ea în apărare, urmează să fie înlăturată, în procesul verbal de contravenţie nefăcându-se nici un fel de referiri cu privire la corespondenţa contravenientei cu partenerul extern. Tribunalul consideră că toată corespondenţa aflată la dosarul de fond nu are relevanţă pentru speţa de faţă.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. 2 Cod proc. civ., se va respinge plângerea, ca neîntemeiată, şi se va menţine procesul verbal de contravenţie.
