Orice societate comercială, indiferent de diversitatea obiectului de activitate, are obligaţia de a întocmi zilnic registru de casă, din care să se constate încasările şi plăţile.
Blocajul financiar şi deficienţele bancare nu reprezintă împrejurări imprevizibile şi insurmontabile pentru societăţile comerciale, astfel încât să ducă la depăşirea plafonului de casă şi la încălcarea inevitabilă a O.G. nr. 15/1996.
(Secţia de administrativ, decizia nr. 697/1997)
Prin sentinţa civilă nr. 5.042/1996, Judecătoria Buftea a admis plângerea formulată de S.C. „O.P.I.” – SA. împotriva procesului verbal de contravenţie seria A, nr. 0076932/10.09.1996, întocmit de Garda Financiară Bucureşti, dispunând anularea acestui proces verbal.
în motivarea sentinţei, se reţine că petenta nu se face vinovată de depăşirea plafonului de plăţi în numerar prevăzut de art. 6 lit. b din O.G. nr. 15/1996 şi de ţinerea evidenţei financiare în mai multe registre de casă, în loc de un registru unic, contravenţie prevăzută de art. 17 pct. 1 din Legea nr. 87/1994.
Se arată că nu există o obligaţie legală de a ţine un registru unic de casă, iar, pe de altă parte, blocajul financiar şi derularea greoaie a operaţiunilor bancare, reprezintă o stare de necesitate exoneratoare de răspundere pentru depăşirea plafonului de plăţi în numerar.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Garda Financiară Bucureşti, pentru motive de greşită interpretare şi aplicare a legii, susţinând că obligaţia de ţinere a unui registru unic există indiferent de diversitatea obiectului de activitate, raţiunea legiuitorului fiind aceea ca, în urma centralizării operaţiunilor de casă, să se poată depista dacă societatea a făcut plăţi în numerar, peste plafonul de casă admis de lege.
Se motivează, de asemenea, că instanţa a reţinut greşit starea de necesitate în speţă, deoarece blocajul financiar şi deficienţele bancare
nu reprezintă împrejurări imprevizibile şi insurmontabile pentru societăţile comerciale, astfel încât să ducă la depăşirea plafonului de casă şi încălcarea inevitabilă a O.G. nr. 15/1996. Recursul este fondat.
într-adevăr, situaţia reţinută de instanţă ca stare de necesitate nu întruneşte condiţiile unei împrejurări exoneratoare de răspundere, iar ţinerea unui registru de casă unic este o obligaţie care se încadrează în prevederile art. 17 lit. b din Legea nr. 87/1994.
în baza art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., instanţa va admite recursul, casând hotărârea instanţei de fond şi respingând plângerea contravenţională.
