Curtea de Apel GALAŢI Decizie nr. 829 din data de 10.10.2014
În cauză, nu s-a probat de către organul de urmărire penală că pachetele de țigări marca Plugarul, respectiv Winston, găsite asupra inculpatului C.A.S., provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, așa cum prevede textul art.270 al.3 din Legea 86/2006, care face trimitere la alin.1 al aceluiași articol.
În fața primei instanțe, inculpatul a declarat că a cumpărat pachetele de țigări din piața centrală din T., aspect confirmat și de martorul C.N., soția acestuia.
În fața primei instanțe, inculpatul a declarat că a cumpărat pachetele de țigări din piața centrală din T., aspect confirmat și de martorul C.N., soția acestuia.
Acest tip generic de bunuri, țigările, nu sunt interzise prin lege la comercializare, însă proveniența acestora sau modalitatea de comercializare – licită sau nu – trebuie stabilită în concret de către organele statului cu atribuții în acest sens. Nu cade în sarcina inculpatului C.A.S., ca și cumpărător, sarcina dovedirii achiziționării în mod licit a unor astfel de țigări sau probarea faptului că acestea nu provin din contrabandă.
O interpretare contrară ar încălca principiile menționate de art. 4 și 5 din Codul Penal (Legea 286/2009), respectiv “prezumția de nevinovăție”; și “aflarea adevărului”;.
Decizia penală nr.829/10.10.2014 a Curții de Apel Galați
Prin sentința penală nr.203/04.07.2014 a Judecătoriei T., în baza art.17 alin.2 rap. la art.16 alin.1 lit.b teza I N.C.P.P. s-a dispus achitarea inculpatului C.A.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă, prev.de art.270 alin.1, 3 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României.
În baza art.30 alin.2 din OG nr. 2/2001 privind circulația pe drumurile publice și art.2 alin.2 din Legea nr. 12/1990 s-a dispus comunicarea către P.M.T. – Biroul Investigări Fraude a unei copii de pe procesul verbal de depistare a inculpatului C.A.S. la data de 16.01.2013 și de pe dovada seria H nr…./31.01.2013 privind predarea țigărilor găsite asupra inculpatului C.A.S. către Camera de corpuri delicte a P.M.T.
În baza art.25 alin.5 N.C.P.P. a lăsat nesoluționată acțiunea civilă exercitată de partea civilă A.N.A.F – A.N.V. G.
În baza art.275 alin.3 cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
S-a reținut printre altele că, în ziua de 16.01.2013, cu ocazia efectuării unor verificări privind siguranța circulația pe drumurile publice, organele de poliție rutieră au oprit în trafic la intersecția DJ240 P. cu DE 581, autoturismul condus de către inculpatul C.A.S. Întrucât inculpatul era agitat, organele de poliție au procedat la efectuarea unei verificări a autoturismului, ocazie cu care au fost depistate un număr de 760 pachete de țigări, din care 600 marca Plugarul și 160 pachete marca Winston, toate provenind din Republica Moldova. Întrucât pachetele nu erau marcate corespunzător, iar inculpatul nu a prezentat documente de proveniență, țigările au fost ridicate în vederea efectuării de cercetări.
In momentul depistării, inculpatul a declarat că a găsit țigările într-un loc pe care nu îl poate preciza, iar după începerea urmăririi penale a refuzat să mai dea declarații.
In fata instanței, inculpatul a declarat ca în data de 16.01.2013, trecând prin T., a oprit în piața centrală și a văzut la vânzare țigări, a întrebat care este prețul si întrucât i s-a părut convenabil a hotărât să cumpere 760 de pachete (30 de cartoane) țigări marca Plugarul si Winston, pentru a le vinde la G., unde prețul era mai mare. A mai arătat că nu a luat niciun act doveditor al țigărilor și că până să ajungă la G. a fost oprit de către organele de poliție, care i-au confiscat pachetele de țigări. La întrebarea reprezentantului Ministerului Public, inculpatul a declarat că nu a cunoscut că țigările ar putea proveni din contrabandă și că motivul pentru care la urmărirea penală, a declarat că a găsit țigările într-un loc neprecizat este acela că a știut că nu are voie să cumpere țigările.
Fiind audiată martora C.N. (soția inculpatului), aceasta a confirmat susținerile inculpatului, în sensul că a cumpărat țigările din piața centrala din T., întrucât erau mai ieftine decât la G., unde urma să le vândă.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, din ambele faze ale procesului penal, instanța a constatat că se impune achitarea inculpatului, pentru următoarele considerente:
– instanța a reținut că, potrivit dispoz. art.270 alin.1 în Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, “introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.”;
– alin.3 al aceluiasi text de lege prevede că “sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.”;
– alin.2 al art.270 stabilește că, de asemenea, constituie infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1):
a) introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.
b) introducerea în sau scoaterea din țară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.
Din interpretarea prevederilor legale mai sus menționate, a rezultat că infracțiunea prev. de alin.3 al art. 270, pentru care inculpatul C.A. a fost trimis în judecată, este o infracțiune corelativă, condiționată de săvârșirea anterioară a infracțiunii de contrabandă prev.de alin.1 sau 2, fiind vorba de o infracțiune conexă cu incriminarea cadru, în sensul că săvârșirea uneia dintre ele este condiționată de preexistența celeilalte.
Fata de situația de fapt dedusă judecății, instanța a apreciat că, ipotetic, există două situații distincte ce se pot crea in cazul infracțiunii de contrabandă prev.de alin.3 al art.270 din Legea nr.86/2006:
– situația in care valoarea în vamă a țigaretelor depistate este de 20.000 lei sau mai mică de 20.000 lei, caz în care organele de urmărire penală trebuie sa facă dovada faptului ca țigaretele au fost introduse in tară printr-o infracțiune de contrabandă și că inculpatul cunoștea acest aspect. In cazul in care mărfurile au fost introduse in tara prin locurile anume stabilite pentru controlul vamal, iar valoarea in vamă a bunurilor sau a mărfurilor supuse accizelor sustrase de la controlul vamal este mai mica de 20.000 lei, nu ne aflăm in prezenta unei infracțiuni, ci doar, eventual, a unei contravenții, iar pentru a nu se mai pune in discuție valoarea in vama a acestora este necesar să se facă dovada faptului că acestea au fost introduse in țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.
– cazul in care mărfurile cu care inculpatul este depistat au o valoare in vama mai mare de 20.000 lei (in cazul produselor supuse accizelor), situație in care organele de urmărire penala nu ar fi obligate să probeze faptul că acestea au fost introduse in țară printr-o infracțiune de contrabandă, întrucât in acest caz se poate afirma cu certitudine că acestea nu ar fi putut fi introduse in țară decât prin comiterea unei infracțiuni de contrabandă, in oricare din modalitățile prevăzute de textul de incriminare (respectiv prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal sau prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal).
Insă, în speța de față, având in vedere valoarea țigaretelor cu care inculpatul a fost depistat, anume de 7318 lei, nu s-a putut afirma cu certitudine că acestea au fost introduse in tara printr-o infracțiune de contrabandă, simpla mențiune din rechizitoriu conform căreia, din verificările efectuate de organele vamale a rezultat că cele 760 pachete de țigări provin din contrabandă, nefiind suficienta pentru a dovedi săvârșirea acestei infracțiuni, fiind in sarcina organelor judiciare să probeze-dincolo de orice îndoială ca țigaretele depistate provin dintr-o infracțiune de contrabanda si că inculpatul cunoștea acest fapt.
Din declarația inculpatului dată in fața instanței, referitoare la proveniența țigaretelor, acesta menționând că le-a cumpărat de la un cetățean moldovean, din piața centrala din T. și că a știut că n-ar fi trebuit să le cumpere, a rezultat că inculpatul cunoștea că țigările au fost introduse in tara prin încălcarea dispozițiilor din legislația vamală, însă pentru a se putea dispune condamnarea sa a trebuit mai întâi să se stabilească cu certitudine ca țigările respective au fost introduse prin țara printr-o infracțiune de contrabandă si, totodată, să se probeze faptul ca acesta cunoștea modalitatea in care țigările au fost introduse in tară.
Așadar, in art.270 alin.3 din Codul vamal, legiuitorul a incriminat astfel o formă de tăinuire a bunurilor provenind din contrabandă, specificând in mod expres acest lucru prin folosirea sintagmei “cunoscând ca acestea provin din contrabanda”;. Fiind vorba de o infracțiune corelativă, infracțiunea prev.de art.270 alin.3 nu a putut fi apreciata ca fiind dovedita decât in măsura in care se dovedește existenta și a infracțiunii (faptei prev.de legea penala) în legătura cu care aceasta s-a desfășurat, a infracțiunii in varianta tip, ceea ce in speța de față nu s-a probat.
Împotriva sentinței penale menționate au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Judecătoria T. și partea civilă A.N.A.F. – D.G.R.F.P. G.
În motivele de apel, Parchetul a arătat printre altele că fapta se încadrează în disp.art.270 al.1 din Legea nr.86/2006 și nu ale alin.2 din același text de lege. Instanța a reținut, din declarațiile inculpatului, că acesta cunoștea cu certitudine că țigaretele au fost introduse în țară prin încălcarea dispozițiilor din legislația vamală, ceea ce echivalează cu infracțiunea de contrabandă, în accepțiunea disp.art.270 alin.3 din Legea 86/2006. Textul de lege pe care trebuia să se întemeieze soluția de achitare este art.16 al.1 lit.b teza II Cod procedură penală.
Partea civilă, în motivele de apel, a arătat printre altele că solicită obligarea inculpatului la acoperirea prejudiciului în valoare de 7318 lei, la care se vor adăuga accesoriile prevăzute de lege pentru creanțele fiscale până la data efectuării integrale a plății.
Apelurile sunt nefondate.
În mod corect, prima instanță a dispus achitarea inculpatului C.A.S. pentru săvârșirea infracțiunii de ,,contraband”; prev. de art.270 al.1, 3 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României.
În cauză, nu s-a probat de către organul de urmărire penală că pachetele de țigări marca Plugarul, respectiv Winston, găsite asupra inculpatului C.A.S. la data de 16.01.2013, provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, așa cum prevede textul art.270 al.3 din Legea 86/2006, care face trimitere la alin.1 al aceluiași articol.
Acest tip generic de bunuri – țigările – nu sunt interzise prin lege la comercializare, însă proveniența acestora sau modalitatea de comercializare – licită sau nu – trebuie stabilită în concret de către organele statului cu atribuții în acest sens. Nu cade în sarcina inculpatului C.A.S., ca și cumpărător, sarcina dovedirii achiziționării în mod licit a unor astfel de țigări sau probarea faptului că acestea nu provin din contrabandă.
O interpretare contrară ar încălca principiile menționate de art. 4 și 5 din Codul Penal (Legea 286/2009), respectiv “prezumția de nevinovăție”; și ,,aflarea adevărului”;.
Ținând cont de valoarea potențială a unui eventual prejudiciu cauzat statului – reprezentat de A.N.A.F., luând în considerare faptul că țigările din Republica Moldova trebuie supuse unui procedeu de verificare a legalității tranzitului, ținând cont și de reglementările din materia contravențională, în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea disp. art. 30 al.2 din OG nr. 2/2001 și art. 2 al.2 din Legea nr.12/1990.
Având în vedere soluția de achitare și temeiul legal, în mod corespunzător s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă conform art. 25 al.5 Cod procedură penală (Legea 135/2010).
Prin prisma argumentelor prezentate, motivele de apel ale Parchetului – axate pe ideea că declarațiile inculpatului sunt nesincere și că ar fi cunoscut că țigările provin din contrabandă – sunt neîntemeiate.
De asemenea, față de soluția pe latură penală, motivele de apel ale părții civile nu sunt fondate, acțiunea civilă rămânând nesoluționată conform temeiului legal menționat anterior.
Față de cele arătate și de art.417, 418, 420, 421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea a respins ca nefondate aceste apeluri.
