Potrivit art. 21 din Legea nr. 128/1997, funcţiile de director şi de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular, având cel puţin gradul didactic II şi vechime la catedră de cel puţin 5 ani, care se distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi morale.
Dispoziţiile art. 14 din actul normativ sus-menţionat, în vigoare la data emiterii deciziilor contestate, stabilesc condiţiile detaşării în interesul învăţământului. Din economia art. 14 rezultă că detaşarea vizează numai personalul titular, cu menţiunea că pentru funcţiile de conducere, îndrumare şi control aceasta are loc până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar respectiv.
Ordinele nr. 3142/2006 şi nr. 5743/2008, stabilesc procedura de numire temporară pentru funcţiile de director, însă condiţiile care trebuie îndeplinite de către cei care vor ocupa aceste funcţii sunt prevăzute în art. 14 din Legea nr. 128/1997.
Astfel, cei ce urmează a fi detaşaţi în funcţia de conducere, trebuie să aibă calitatea de cadru didactic titular anterior acestei numiri, ori în cauză M.G. a dobândit calitatea de suplinitor în aceeaşi zi în care a dobândit şi calitatea de director.
Detaşarea personalului didactic este supusă Legii speciale nr. 128/1997 şi numai în măsura în care nu sunt dispoziţii contrare C.muncii.
Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 88 din 14 februarie 2011
Prin cererea înregistrată sub nr. 1208/88/15.04.2010 la Tribunalul Tulcea, reclamanta V.F. a chemat în judecată pe pârâții Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, și Școala de Arte și Meserii cu Clasele I-VII, din comuna Mihail Kogălniceanu județul Tulcea, pentru ca în baza hotărârii ce se va pronunța să se dispună anularea actelor administrative de numire în funcția de Director al Școlii de Arte și Meserii cu clasele I-VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea a numitului M.G., respectiv Decizia nr. 688/31.08.2009 și Decizia nr. 737 bis/11.09.2009, ca fiind nelegale si netemeinice.
în motivarea cererii, reclamanta arată că este profesor în cadrul Școlii de arte și meserii cu clasele I-VIII din comuna Mihai Kogălniceanu, județul Tulcea și constatând că prin deciziile nr. 688/31.08.2009 și respectiv 737 bis/11.09.2009 M.G a fost numit cu încălcarea dispozițiilor legale în funcția de director al instituții mai sus arătate, s-a adresat emitentului cu plângere prealabilă nr. 813/02.03.2010 solicitând revocarea celor două acte administrative.
Menționează că prin răspunsul dat de Inspectoratul Școlar Județean Tulcea la plângerea prealabilă formulată, acesta a menținut deciziile emise, apreciind că sunt legale.
Arată în continuare reclamanta că în conformitate cu Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2009-2010 până la data de 1.09.2009 posturile vacante de director neocupate prin concurs trebuiau ocupate prin celelalte căi prevăzute de lege și anume detașarea
Apreciază reclamanta că, întrucât până la data de 1.09.2009 funcția de director al Școlii de arte și meserii cu clasele I – VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, nu a fost ocupată prin concurs, pârâtul era obligat să dispună numirea temporară în condițiile art. 14 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu respectarea condițiilor impuse de art. 21 alin. (1) în ceea de privește calitatea persoanei numite, Inspectoratul Școlar Județean Tulcea încălcând aceste dispoziții și numindu-l pe M.G. în funcția de director al Școlii de arte și meserii cu clasele I-VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea prin detașare în interesul învățământului fără ca această numire să fie respectate condițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 128/1997.
Precizează reclamanta că M.G. nu era și nu este profesor titular în învățământ și nu are gradul didactic minim prevăzut pentru a ocupa funcții de conducere în acest domeniu, iar detașarea în interesul învățământului ca procedură subsidiară în vederea ocupării funcțiilor de director și director adjunct, nu presupune derogarea și de la condițiile textului art. 21 alin. (1) din lege.
Detașarea în interesul învățământului ca procedură subsidiară în vederea ocupării funcțiilor de director și director adjunct, nu presupune derogarea și de la condițiile textului art. 21 alin. (1) din lege, text de strictă aplicare pentru că în caz contrar s-ar ajunge la situația în care directorul sau directorul adjunct al unei instituții de învățământ preuniversitar să fie o persoană străină acestui domeniu, condiția impusă de textul art. 21 alin. (1) dând un minim de garanție că persona numită fără concurs în cadrul căruia să dovedească cunoștințele, are o pregătire verificată prealabil urmare promovării concursului de titularizare și de grad didactic.
Arată reclamanta că, M.G nu numai că nu era profesor titular la data de 31.08.2009 când a fost emisă Decizia nr. 668 de numire ca director al Școlii de arte și meserii cu clasele I- VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, dar nici nu deținea în învățământ o catedră ca suplinitor așa cum rezultă per a contrario din Decizia nr. 737 emisă de Inspectoratul Școlar Județean Tulcea la data de 11 septembrie 2009, privind repartizarea candidaților pentru suplinire în anul școlar 2009-2010.
Consideră că Inspectoratul Școlar Județean Tulcea a căutat o soluție de compromis emițând Decizia nr. 737 bis în data de 11 septembrie 2009 sperând ca astfel să dea legalitate actului anterior pe considerentul dobândirii calității de profesor suplinitor de către M.G., în felul acesta dovedindu-se că prin înregistrarea acestei decizii Inspectoratul Școlar Județean Tulcea nu era în drept să emită Decizia nr. 688/31.08.2008, întrucât la acea dată M.G. nu exista în învățământ cu nici un statut.
Mai arată reclamanta că, M.G. a fost repartizat ca profesor suplinitor urmare ședinței publice din data de 11 septembrie, dovadă stând Decizia nr. 737/11.09.2009, pârâtul a emis decizia cu același număr pentru modificarea art. 1 din Decizia nr. 688/31.09.2009, sperând că astfel va aduce în legalitate actul de numire a Directorului Școlii de arte și meserii cu clasele I-VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea.
Pârâtul Inspectoratul Școlar județean Tulcea a depus în copie, la dosar, actele care au stat la baza emiterii celor două decizi contestate, respectiv: procesul verbal încheiat la data de 25.11.2008, borderou de notare, tabelul cu rezultatele din data de 25.11.2008 și Ordinul M.E.C.I. nr. 3278/23.02.2009. extras din procesele verbale ale ședințelor Consiliului de administrație al I.S.J. Tulea din 31.08.2009 și 11.09.2009, extras de pe pagina de Internet a Ministerului Educației cu privire la nota cu care M.G. a participat la concursul de ocupare a unui post pentru anul școlar 2009-2010, Decizia nr. 737/11.09.2009 nr. 1713/29.08.2008 și nr. 2267/16.12.2008 și calificativul pârâtului M.G. pentru anul școlar 2008-2009, proces-verbal din 25.11.2008, borderou de notare, tabel cu rezultatele concursului din 25 11 2008.
La termenul de judecată din data de 10 iunie 2010, s-a dispus de către instanța de judecată, introducerea în cauză a pârâtului M.G. pentru ca hotărârea ce se va pronunța în cauză să-i fie opozabilă.
în apărare, pârâtul Inspectoratul Școlar județean Tulcea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamanta V.F.
A invocat pârâtul excepția lipsei de interes a reclamantei în ceea ce privește nelegalitatea actului de numire a directorului Școlii de Arte și Meserii Mihail Kogălniceanu, arătând în acest sens că, interesul, ca element al acțiunii civile, reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare pentru valorificarea dreptului subiectiv ce se cere protejat, și pornind de la această definiție a interesului se observă că reclamanta nu a arătat care este dreptul să încălcat prin emiterea actului atacat și nu a motivat în nici un fel care este folosul său material ori moral pentru a justifica participarea sa în cauză.
Pe fondul cauzei, pârâtul arată că art. 80 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5743/2008 privind Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar prevede că „în cazul funcțiilor de conducere și de îndrumare și control, detașarea în interesul învățământului se face la propunerea inspectoratului școlar general cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanelor solicitate, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar”, fără a stabili și anumite condiții pe care să le îndeplinească persoana ce urmează a fi numită în funcția de conducere respectivă.
Potrivit Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 3142/25.01.2006 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat singurele forme de ocupare a funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ sunt fie prin concurs (în 2 perioade octombrie-noiembrie și martie-aprilie conform art. 77), fie prin detașare în interesul învățământului.
Mai arată pârâtul că art. 5 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 prevede că, „pentru postul neocupat prin concurs sau eliberat între perioadele de concurs inspectoratul școlar general numește, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar general școlar, director prin detașare în interesul învățământului, până la organizarea unui nou concurs, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar respectiv”.
Cu privire la art. 21 din Legea nr. 128/1997, ce a fost invocat de către reclamantă, arată pârâtul că, acesta reglementează ocuparea prin concurs ca formă de ocupare a funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ și potrivit alin. (1) al acestui articol, funcțiile de director și de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular având cel puțin gradul didactic II și vechime la catedră de cel puțin 5 ani, care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale în condițiile în care alin. (2) și următoarele fac precizarea că ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct se face în urma câștigării concursului desfășurat pe baza criteriilor de competență profesională și managerială, cu avizul consultativ al consiliului de administrație. Metodologia concursului se stabilește de către Ministerul Educației și Cercetării și se aprobă prin ordin al ministerului.
Apreciază pârâtul că, singura concluzie care se poate reține, este faptul că, ocuparea funcțiilor de conducere prin concurs cu respectarea condițiilor privind titulatura, gradul didactic, vechime) este regula iar numirea prin detașare n interesul învățământului este excepția fără a mai fi necesară respectarea condițiilor prevăzute pentru ocuparea funcției prin concurs.
Precizează că, aceleași condiții sunt reluate de art. 2 din Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3124/2006 dar tot pentru participarea la concursul de ocupare a funcțiilor de conducere. Art. 5 prevede ca o modalitate simplificată de ocupare a acestor funcții detașarea în interesul învățământului, tocmai pentru a soluționa situațiile în care posturile nu sunt ocupate prin concurs sau sunt vacante în perioadele în care se organizează concurs și de aceea însuși felul detașării „în interesul serviciului” arată că numirea se face pentru o bună desfășurare a procesului de învățământ și reprezintă o soluție pentru situațiile în care postul ocupat nu este ocupat prin concurs de către o persoană care îndeplinește condițiile.
Aceste concluzii rezultă și din prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 care prevăd că detașarea în interesul învățământului se face cu acordul persoanelor solicitate, pentru ocuparea unor posturi din unități de învățământ…. și pentru asigurarea conducerii unităților de învățământ și a admite că funcțiile de conducere din unitățile de învățământ nu pot fi ocupate decât de persoane ce îndeplinesc condițiile menționate de reclamantă ar însemna că dacă nu ar exista asemenea persoane care să opteze pentru aceste funcții, posturile ar rămâne vacante.
Arată pârâtul că, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, posturile didactice pot fi ocupate cu personal titular, asociat sau suplinitor, Personalul didactic titular și cel asociat trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 7 și 8 iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol posturile didactice se ocupă prin concurs. Concursul constă în probe scrise, la angajarea titularilor în probe scrise sau orale, la angajarea suplinitorilor, în interviu și în prezentarea unui curriculum vitae, la angajarea personalului didactic asociat. Concursurile se organizează în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, aprobată prin ordin al ministrului.
în ceea ce privește condiția de cadru didactic titular prevăzută de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, arată că aceasta este menționată la ocuparea prin concurs a funcției de director deoarece, conform alin. (3) și (4) ale aceluiași articol, numirea în funcția de conducere în urma câștigării concursului se face pentru perioadă de 4 ani. Or, dacă persona numită director în urma concursului nu ar fi titular (postul didactic nu are o viabilitate de cel puțin 4 ani) acesta nu poate fi numit director pentru 4 ani, la sfârșitul anului școlar încetându-i de drept contractul de muncă pe perioadă determinată.
Apreciază pârâtul că, singura condiție care poate fi reținută de instanță este aceea că această condiție – aceea de a fi titular – trebuie îndeplinită doar în cazul în care postul de director este ocupat prin concurs, numirea făcându-se pentru o perioadă de 4 ani, iar posturile neutilizabile se ocupă tot prin concurs, de către cadre didactice suplinitoare (cum este și cazul lui M.G.), concurs care, în anul 2009 a fost organizat în data de 28 august conform art. 10 lit. g) din Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5742/2008 privind Calendarul mișcării personalului didactic.
Susținerea reclamantei potrivit căreia M.G. nu exista în învățământ este nefondată, deoarece aceste persoane (suplinitorii) fac parte din sistemul de învățământ, doar că sunt nevoiți să participe anual la concursurile de suplinire/mișcare a personalului didactic, fiind încadrați pe o perioadă determinată – anul școlar, iar în Decizia nr. 737/01.09.2009 încadrarea s-a făcut pentru perioada 1 septembrie-31 august, adică pentru un an școlar.
Consideră că și susținerea reclamantei că dacă nu s-ar respecta condițiile prevăzute de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 s-ar ajunge la situația în care directorul să fie o persoană străină acestui domeniu este nefondată și nu poate fi reținută de către instanță deoarece, detașarea în interesul învățământului este o formă de mișcare specifică doar personalului didactic și nu se aplică altor persoane „străine acestui domeniu” iar în ceea ce privește pe M.G. menționează că acesta a ocupat funcția de director al acestei unități școlare în anul 2008-2009 dând dovadă de calități manageriale, acestea fiind și considerentele pentru care și în anul 2009-2010 a fost propus și numit director al unității de învățământ din comuna Mihail Kogălniceanu.
în concluzie, având în vedere că numirea directorului Școlii de Arte și Meserii s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, se solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr. 2426/06.10.2010, Tribunalul Tulcea a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtul I.S.J. Tulcea; a admis acțiunea privind pe reclamanta V.F, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, Școala de Arte și Meserii cu Clasele I-VII, și M.G. – Director la Școala de Arte și Meserii și a anulat Deciziile nr. 688/31.08.2009 și nr. 737 bis/11.09.2009, emise de Inspectoratul Școlar al Județului Tulcea, ca nelegale.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Excepția lipsei de interes invocată de către pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Tulcea este neîntemeiată, întrucât reclamanta are calitatea de cadrul didactic, profesor titular în cadrul Școlii de Arte și Meserii cu clasele I-VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, justificând, astfel, un interes în promovarea prezentei acțiuni.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că prin Decizia nr. 688/31.08.2009, emisă de Inspectoratul Școlar al județului Tulcea, pârâtul M.G. a fost numit, începând cu data de 1.09.2009 prin detașare în interesul învățământului, în funcția de director la Școala de arte și meserii cu clasele I-VIII din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea până la reorganizarea rețelei școlare sau organizarea concursului pentru ocuparea acestei funcții, dar nu mai târziu de 31.08.2010.
Prin Decizia nr. 737 bis/11.09.2009, emisă de Inspectoratul Școlar al județului Tulcea, s-a modificat art. 1 al Deciziei I.S.J. Tulcea nr. 688/31.09.2009, in sensul că numirea prin detașare începe cu data de 11.09.2009.
Această din urmă decizie a intervenit datorită faptului că prin Decizia nr. 737/11.09.2009 a I.S.J. Tulcea, în perioada 1.09.2009-31.08.2010, s-au repartizat pentru suplinire un număr de 212 candidați conform anexei care constituie parte integrantă a acestei decizii, printre suplinitori fiind și pârâtul M.G.
Cele două decizii atacate respectiv de 688/31.08.2009 și Decizia nr. 737 bis/11.09.2009 emise de I.S.J. Tulcea sunt nelegale și netemeinice, întrucât numirea în funcția de director a d-lui M.G s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 128/1997.
Astfel, pentru ocuparea funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ se face prin concurs, prin respectarea condițiilor privind titulatura, gradul didactic și vechimea.
Detașarea în interesul învățământului se face în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 128/1997, persoana detașată păstrându-și calitatea de titular pe postul din unitatea unde se află detașată ori, în cauză, pârâtul M.G. trebuia să aibă cel puțin calitatea de titular pe post la momentul numirii, prin detașare, în interesul învățământului, în funcția de director.
In ceea ce privește excepția lipsei de obiect s-a reținut că, întrucât cele două decizii au produs consecințe juridice de la data emiterii lor, excepția este neîntemeiată.
Impotriva acestei soluții, a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Tulcea (I.S.J.), pentru următoarele motive:
– instanța greșit a respins excepția lipsei de interes și excepția rămânerii fără obiect a cererii;
– pe fond, greșit s-a reținut că acele condiții care trebuie îndeplinite de către candidații la concurs, trebuie îndeplinite și de către persoanele care sunt detașate în interesul învățământului în funcția de director a unității de învățământ. Din interpretarea dată de către instanță rezultă că doar titularii pot fi detașați, cea ce nu poate fi admisibil în condițiile art. 45 C.muncii și art. 138 din Legea nr. 128/1997. Numirea directorului la Școala de Arte și Meserii cu Clasele I-VII Mihail Kogălniceanu, s-a făcut cu respectarea art. 80 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5743/2008 și art. 5 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3142/2006, care reglementează o modalitate derogatorie de la regulile stabilite prin art. 21 din Legea nr. 128/1997.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport cu criticile aduse, se constată că recursul este nefondat din următoarele considerente:
In legătură cu motivul care vizează soluționarea excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, astfel:
Intimata-reclamantă este profesor titular la Școala de Arte și Meserii cu Clasele I-VII Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea.
Aceasta a participat la concursul organizat pentru ocuparea funcției de director al instituției sus-menționate, fiind declarată „nepromovată”, conform procesului-verbal încheiat la 25.11.2008.
Recurenta-pârâtă, prin deciziile contestate, a numit în funcția de director pentru o perioadă de aproximativ 1 an, prin detașare, a domnului M.G., care, ulterior, la 11.09.2009, a dobândit calitatea de cadru didactic suplinitor.
Conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
în speță, intimata-reclamantă justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni, întrucât a candidat pentru funcția de director, iar prin deciziile contestate a fost numită o persoană despre care susține că întrunește condițiile legale.
în ceea ce privește excepția lipsei de obiect, se reține că cele două decizii au produs efecte, astfel că cererea de anulare vizează tocmai perioada respectivă 01.09.2009-11.09.2009-31.08.2009.
Pe fondul recursului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 21 din Legea nr. 128/1997, funcțiile de director și de director adjunct pot fi ocupate de personalul didactic titular, având cel puțin gradul didactic II și vechime la catedră de cel puțin 5 ani, care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale.
Dispozițiile art. 14 din actul normativ sus-menționat, în vigoare la data emiterii deciziilor contestate, stabilesc condițiile detașării în interesul învățământului.
Din economia art. 14 rezultă că detașarea vizează numai personalul titular, cu mențiunea că pentru funcțiile de conducere, îndrumare și control aceasta are loc până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârșitul anului școlar respectiv.
In speță, prin deciziile contestate, recurenta-pârâtă a înțeles să numească pe o perioadă determinată, în funcția de director al Școlii de Arte și Meserii cu Clasele I-VII Mihail Kogălniceanu, județul Tulcea, începând cu 01.09.2009, apoi cu 11.09.2009 pe M.G. , deși acesta nu avea calitatea de cadru didactic titular.
Mai mult decât atât, prin decizia nr. 737/11.09.2009, M.G., în urma concursului organizat, a fost numit în funcția de profesor suplinitor pentru anul școlar 2009-2010.
In această situație, numirea sa în funcția de director al Scolii de Arte și Meserii cu Clasele I-VII Mihail Kogălniceanu, este nelegală în raport cu dispozițiile art. 14 din Legea nr. 128/1997, întrucât nu avea calitatea de profesor titular.
Ordinele nr. 3142/2006 și nr. 5743/2008, stabilesc procedura de numire temporară pentru funcțiile de director, însă condițiile care trebuie îndeplinite de către cei care vor ocupa aceste funcții sunt prevăzute în art. 14 din Legea nr. 128/1997.
Astfel, cei ce urmează a fi detașați în funcția de conducere, trebuie să aibă calitatea de cadru didactic titular anterior acestei numiri, ori în cauză M.G. a dobândit calitatea de suplinitor în aceeași zi în care a dobândit și calitatea de director.
Detașarea personalului didactic este supusă Legii speciale nr. 128/1997 și numai în măsura în care nu sunt dispoziții contrare C.muncii.
In ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia M.G. putea ocupa funcția de director, chiar dacă avea calitatea de profesor suplinitor, în conformitate cu art. 138 din Legea nr. 128/1997, se reține că și aceasta este neîntemeiată, întrucât art. 14 din același act normativ reglementează situația numirii temporare pe funcție de conducere.
Ca atare, având în vedere considerentele sus-expuse, în baza art. 312 C.proc.civ., instanța va respinge recursul ca nefondat.