R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA CONFLICTE DE ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentinţa nr. 273/2012
Şedinţa publică de la 25 Ianuarie 2012
Completul compus din:
PREŞEDINTE
Asistent judiciar
Asistent judiciar
Grefier
Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor din şedinţa publică cin 23.01.2012, privind acţiunea formulată de petentul V A în contradictoriu cu intimata CNTEET S.A., având ca obiect contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă , după care, deliberând, instanţa pronunţă următoarea sentinţă:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de faţă :
Prin contestaţia înregistrată la Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. …, petentul V A, în contradictoriu cu intimata CNTEET S.A. , a contestat decizia nr.738/20.06.2011 de modificare a contractului individual de muncă , emisă de intimată , comunicată la data de 21.06.2011, ora 11,00 , precum şi actele în legătură cu această decizie, respectiv actul adiţional la contractul individual de muncă ce i-a fost comunicat în data de 21.06.2011, ora 11,30 şi informarea din data de 16.06.2011 , care i-a fost comunicată în data de 20.06.2011 , ora 12,00, solicitând anularea acestor acte , reîncadrarea în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei de modificare a contractului individual de muncă , respectiv şef oficiu juridic şi în cadrul executivului C N de T al E E T S.A., cu revenirea la acelaşi salariu şi spor de conducere avute anterior emiterii deciziei menţionate , sau într-o funcţie echivalentă, similară, de conducere , corespunzătoare pregătirii profesionale , cu acelaşi salariu şi spor de conducere avute anterior , precum şi obligarea intimatei la plata drepturilor salariale neîncasate pe perioada cuprinsă între data emiterii deciziei nr.738/20.06.2011 şi până la data reîncadrării în funcţia deţinută anterior , reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale avute anterior datei de 20.06.2011 conform contractului individual de muncă , cu modificările şi completările survenite până la data de 20.06.2011 , pe de o parte şi drepturile salariale încasate ulterior datei de 20.06.2011 conform actului adiţional la contractul individual de muncă încheiat cu data de 20.06.2011 şi comunicat în data de 21.06.2011 şi la plata oricăror drepturi de natură salarială care se raportează la salariul avut anterior încetării numirii , cuvenite şi acordate conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate , de la data emiterii deciziei nr.738/20.06.2011 şi până la data reîncadrării petentului în funcţia deţinută anterior sau într-o funcţie echivalentă, similară de conducere , drepturi care urmează să fie actualizate cu rata inflaţiei .
De asemenea , petentul a mai solicitat obligarea intimatei la plata de daune morale în cuantum de 10.000 lei şi daune cominatorii de 500 lei pe fiecare zi de întârziere, de la data pronunţării hotărârii şi până la punerea ei în , precum şi la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cadrul acestui proces.
În motivarea contestaţiei petentul a arătat că s-a angajat în cadrul executivului C N de T al E E T S.A. începând cu data de 01.09.2007 , cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, în funcţia de şef oficiu juridic şi contencios, funcţie pe care a deţinut-o fără a fi numit vreodată cu delegaţie pe toată perioada cuprinsă între data angajării în companie şi data emiterii deciziei nr.738/20.06.2011 ,îndeplinindu-şi cu profesionalism şi conştiinciozitate atribuţiile , fapt reflectat atât în menţinerea sa în funcţie indiferent de modul cum a fost modificată structura organizatorică a companiei în toată această perioadă, ca urmare a schimbării echipelor de conducere care s-au succedat , cât şi de calificativele şi avansările obţinute permanent în această perioadă.
A învederat petentul că în data de 20.06.2011 ora 12.00 i-a fost comunicată informarea din data de 16.06.2011 , prin care i s-a adus la cunoştinţă faptul că începând cu data de 20.06.2011 , ca urmare a reorganizării Oficiului juridic şi contencios, încetează numirea sa în funcţia de şef oficiu juridic şi contencios şi începând cu aceeaşi dată de 20.06.2011 va fi trecut pe o funcţie corespunzătoare pregătirii sale, în cadrul Sucursalei de Transport Bucureşti , respectiv în funcţia de .
Referitor la această informare , petentul a arătat că , aşa cum a precizat în scris şi explicit în finalul acesteia , în opinia sa nu exista desfiinţarea reală a funcţiei de şef oficiu juridic şi contencios, ci doar o schimbare a denumirii acestei funcţii , motiv pentru care nu se justifica modificarea unilaterală a contractului individual de muncă pe care îl avea încheiat cu societatea. Totodată, s-a arătat că informarea nu îndeplineşte în totalitate condiţiile prevăzute de art.17 alin.1, 3 şi 4 din Codul Muncii(Legea nr.53/2003 republicată) , întrucât angajatorul a omis să menţioneze în informare toate elementele obligatorii prevăzute la art.17 alin 3 din Codul Muncii, în special în special elementul prevăzut la litera k : „salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul” . În acest sens s-a menţionat că elementele din informare trebuie să se regăsească şi în conţinutul actului adiţional la contractul individual de muncă, fapt ce rezultă din coroborarea prevederilor alin. 1 şi 4 ale art.17 , iar lipsa informării asupra oricăruia dintre elementele esenţiale ale contractului de muncă ce urmează a fi modificate prin actul adiţional ulterior conduce în mod evident la nulitatea actului adiţional încheiat în aceste condiţii , a actelor premergătoare şi a efectelor ulterioare produse prin emiterea acestora.
A susţinut petentul că actul adiţional la contractul individual de muncă cuprinde modificarea fără acordul său aproape a tuturor elementelor contractului individual de muncă pe care-l avea încheiat cu societatea , încălcându-se astfel prevederile art.41 alin.1 din Codul Muncii.
S-a învederat de către petent faptul că nu şi-a exprimat niciodată acordul cu privire la modificarea funcţiei din şef oficiu juridic şi contencios în consilier juridic, nici cu ocazia luării la cunoştinţă de conţinutul informării , nici cu ocazia luării la cunoştinţă de conţinutul deciziei nr.738/20.06.2011 şi nici cu ocazia luării la cunoştinţă de conţinutul actului adiţional la contractul de muncă. Acesta a arătat că pe parcursul zilei de 20.06.2011 nu a fost chemat pentru a negocia încheierea contractului individual de muncă şi nu a primit vreun alt document legal de modificare a contractului şi întrucât pe parcursul acestei zile nu s-a realizat acordul părţilor de modificare a locului de muncă , în data de 21.06.2011 s-a prezentat la serviciu la acelaşi loc de muncă, menţionând că în această zi ( 21.06.2011 ) , respectiv la ora 11.30 i-a fost prezentat actul adiţional la contractul individual de muncă care era completat deja cu clasa 44 de către directorul general şi semnat de acesta , având şi viza liderului organizaţiei sindicale şi data de intrare în vigoare – 20.06.2011 , dată anterioară prezentării documentului în vederea luării la cunoştinţă şi eventual acceptării prin semnare , motiv pentru care a fost în imposibilitate de a purta o negociere , prin care să se ajungă la acordul părţilor. Pentru aceste motive, petentul a atras încă odată atenţia faptul că în opinia sa nu exista desfiinţarea reală a funcţiei de şef oficiu juridic şi contencios, ci doar o schimbare a denumirii acestei funcţii şi puteau fi oferite şi alte posturi care corespundeau pregătirii sale profesionale în cadrul aceluiaşi loc de muncă.
S-a arătat că existau 3 posturi înfiinţate prin schimbarea denumirii „Oficiul juridic şi contencios” în „Direcţia juridică şi resurse umane” , fiind înfiinţate ca urmare a schimbării organigramei 2 posturi echivalente funcţiei petentului , respectiv postul de director al Direcţiei juridice şi resurse umane , pe care a fost numită odată cu intrarea în vigoare a noii organigrame o salariată angajată de puţin timp la un alt compartiment din executivul societăţii şi postul de director adjunct al Direcţiei juridice şi resurse umane , post pe care a fost numită odată cu intrarea în vigoare a noii organigrame o salariată angajată de puţin timp la un alt compartiment din executivul societăţii. De asemenea , s-a arătat că odată cu intrarea în vigoare a noii organigrame a fost înfiinţat şi un al treilea post de conducere în cadrul noii structuri juridice şi anume postul de şef serviciu contencios , post pentru care se cere acelaşi nivel şi tip de studii ca şi pentru cel de şef oficiu juridic şi contencios , dar care are o salarizare inferioară , în funcţia de şef serviciu contencios fiind numită o salariată angajată de puţin timp în funcţia de consilier juridic în Serviciul juridic din cadrul Oficiului juridic şi contencios din executivul societăţii .
Cu toate atenţionările petentului , deşi acesta nu şi-a exprimat acordul cu privire la modificarea funcţiei din şef oficiu juridic şi contencios în consilier juridic , prin decizia nr.738/20.06.2011 , care i-a fost comunicată în data de 21.06.2011 , ora 11.00 , a fost trecut în funcţia de consilier juridic la Sucursala de Transport Bucureşti , „ca urmare a acceptării de către angajat a postului oferit” .
A susţinut petentul că documentele prin care i-a fost modificat unilateral contractul de muncă sunt comunicate în data de 21.06.2011 , dar în cuprinsul lor este menţionat faptul că modificarea îşi produce efectele cu data de 20.06.2011 , reprezentând încă o încălcare a legii , prin modificarea cu efecte retroactive a contractului individual de muncă .
Referitor la daunele morale solicitate prin acţiune , s-a invocat ca şi temei juridic art.253 alin.1 din Codul Muncii (Legea nr.53/2003 republicată), petentul menţionând faptul că angajatorul a modificat nelegal , unilateral , retroactiv contractul său individual de muncă , în calitate de şef al oficiului juridic şi contencios, conducătorul activităţii juridice, funcţie al cărei rol îl reprezintă tocmai asigurarea şi apărarea respectării legalităţii în desfăşurarea activităţii companiei , fapt care i-a adus un prejudiciu moral în primul rând prin atingerea adusă reputaţiei sale profesionale. Totodată, s-a arătat că s-a creat o stare de tensiune la nivelul majorităţii salariaţilor companiei ,care au constatat cu ocazia modificării nelegale , unilaterale , retroactive a contractului individual de muncă al petentului , poziţia disproporţionată a mijloacelor lor de apărare în raport cu angajatorul şi în securitatea raporturilor de muncă, fiind evidentă posibilitatea redusă de apărare a acestora în faţa unor măsuri unilaterale , nelegale ale angajatorului în condiţiile în care însuşi ocupantului postului care asigura respectarea legalităţii în desfăşurarea activităţii companiei şi care are cunoştinţele necesare să se apere în faţa unor asemenea măsuri abuzive , i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă.
S-a solicitat instanţei să aibă în vedere criteriile obiective rezultate din cazul concret dedus judecăţii , constând în gradul de lezare a valorilor ocrotite şi să aprecieze intensitatea şi gravitatea atingerii aduse acestora .
A susţinut petentul că poziţia sa socială şi profesională s-a bucurat de respect atât în rândul salariaţilor societăţii intimate cât şi în rândul partenerilor interni şi externi ai acesteia , cât şi în rândul organizaţiilor din zona energiei electrice din Europa , fiind desemnat ca reprezentant al intimatei la numeroase întâlniri , dintre care cele mai recente fiind participarea în săptămâna anterioară schimbării sale din funcţie la Budva , Muntenegru, în calitate de expert juridic desemnat de către C.N.T.E.E. T S.A. la negocierea unor acorduri cu o serie de companii similare din ţările din sud estul Europei sau participarea la şedinţa comisiei de dialog social care îşi desfăşoară activitatea la nivelul Ministerului Economiei Comerţului şi Mediului de afaceri care a avut loc imediat după schimbarea sa din funcţie.
În drept , contestaţia a fost întemeiată pe următoarele prevederi legale : art.17 , 19,41 ,253 alin.1 , 266, 268 alin.1 lit. a şi 269 alin.2 din Codul Muncii ( Legea nr.53/2003 republicată) , art.210 şi 211 din Legea nr.62/2011 a Dialogului Social şi art.2.8 , 2.9,2.41 alin.1 şi 3 şi art.9.37 din Contractul colectiv de muncă al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.
Intimata a formulat întâmpinare în cauză (filele 39 – 46) , prin care a solicitat respingerea în întregime a contestaţiei ca neîntemeiată .
Referitor la susţinerea petentului că informarea comunicată în data de 20.06.2011 nu cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art.17 alin. 2 din Codul Muncii , s-a arătat că informarea angajatului se consideră îndeplinită la momentul semnării actului adiţional şi în cuprinsul actului adiţional sumat de petent se găseau toate elementele esenţiale ale contractului său individual de muncă ce urmau a suferi modificări , rezultând fără putinţă de tăgadă că petentul a fost informat în mod riguros cu privire la modificările ce urmau a fi aduse cu privire la contractul său de muncă , acesta semnând în deplină cunoştinţă de cauză actul adiţional , astfel că nu se impune anularea actului adiţional şi nici anularea actelor premergătoare .
Pe de altă parte , în ipoteza în care se va considera că societatea nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător obligaţia de informare a salariatului potrivit art.17 şi 18 din Codul Muncii , trebuie observat că această omisiune nu atrage nulitatea contractului de muncă ori a actului adiţional , după caz, salariatului fiindu-i recunoscut dreptul de a solicita instanţei despăgubiri corespunzătoare prejudiciului ce i-a fost ocazionat prin neinformare , potrivit art. 19 din Codul Muncii.
Cu privire la argumentul adus de petent în sensul că modificarea adusă contractului său individual de muncă nu ar fi expresia acordului de voinţă al părţilor , aspect ce ar constitui o încălcare a prevederilor art. 41 alin. 1 raportat la alin. 3 lit. b,c şi e din Codul Muncii, s-a arătat că din analiza menţiunilor înscrise de petent la rubrica destinată semnăturii salariatului , atât pe informarea comunicată în data de 20.06.2011 cât şi pe actul adiţional comunicat în data de 21.06.2011 , este evident că acestea nu pot fi interpretate decât în sensul că petentul şi-a exprimat consimţământul cu privire la schimbarea locului său de muncă , devreme ce e nu exista nicio însemnare de natură a duce la concluzia că voinţa sa nu a fost concordantă cu cea a companiei . S-a arătat că remarca făcută de către petent, în sensul că potrivit propriei convingeri i-ar fi putut fi oferite şi alte posturi în cadrul companiei , nu este de natură să contribuie la conturarea unei concluzii contrare , devreme ce petentul nu şi-a exprimat în mod neîndoielnic refuzul faţă de schimbarea contractului său de muncă şi mai mult decât atât , ulterior datei de 21.06.2011 s-a prezentat la noul loc de muncă , ceea ce denotă odată în plus că schimbarea survenită a fost rezultatul acordului de voinţă al părţilor.
Referitor la pretenţiile petentului privind acordarea de daune morale, s-a arătat că sunt neîntemeiate , menţionând că aceste daune sunt apreciate ca reprezentând o atingere adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional. S-a arătat că potrivit art. 1169 din Codul civil petentul trebuie să precizeze în concret şi să probeze în ce constă prejudiciul moral şi care sunt criteriile de evaluare a acestuia , pentru ca instanţa să poată stabili în ce măsură o astfel de cerere este întemeiată.
Faţă de împrejurarea că prin intermediul cererii de chemare în judecată petentul a învederat că nu şi-a exprimat acordul în sensul modificării contractului său individual de muncă, aspect ce vine în totală contradicţie cu menţiunile inserate de acesta atât în informare , cât şi în actul adiţional, s-a solicitat să se pună în vedere petentului să precizeze expres dacă a fost sau nu de acord cu schimbările survenite în contractul individual de muncă . În măsura în care petentul înţelege să-şi menţină punctul de vedere exprimat în cuprinsul contestaţiei, intimata înţelege să invoce excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, cu motivarea că în urma aprobării noii structuri organizatorice , începând cu data de 20.06.2011 postul contestatorului a fost desfiinţat, fiind vorba de o desfiinţare efectivă , întemeiată pe o cauză reală şi serioasă şi în virtutea disp. art.65 din Codul muncii societatea ar fi putut dispune concedierea salariatului pentru motive care nu ţin de persoana acestuia. A susţinut intimata că în ipoteza în care instanţa ar găsi justificate pretenţiile contestatorului, faţă de noua organigramă a societăţii , hotărârea de reintegrare pe postul desfiinţat nu s-ar putea realiza decât scriptic şi în mod evident ar fi urmată de o procedură a concedierii în baza art. 65 din Codul muncii. Prin răspunsul la întâmpinare formulat în cauză (filele112-120) , petentul şi – a menţinut în continuare pretenţiile şi argumentele invocate în cererea de chemare în judecată , în sensul că nu a fost de acord cum modificarea contractului individual de muncă, însă prin concluziile scrise formulate faţă de răspunsul la întâmpinare, intimata nu a mai susţinut excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii (filele 124-129) .
În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părţi precum şi interogatoriul intimatei , propus de către petent , răspunsul la interogatoriu fiind depus la filele 234-237 din dosar .
Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine :
Petentul este angajat la Cnteet S.A., cu contract individual de muncă, acesta având funcţia de şef oficiu juridic şi contencios la Oficiul juridic şi contencios – servicii suport din cadrul Companiei până la data de 20.06.2011, dată de la care a fost trecut în funcţia de consilier juridic la Sucursala de Transport Bucureşti .
Prin decizia nr.738/20.06.2011 , s-a decis încetarea numirii petentului A V în funcţia de şef oficiu juridic şi contencios la Oficiul juridic şi contencios – Servicii suport din cadrul C Nde T al E E T S.A., ca urmare a desfiinţării postului , iar începând cu data de 20.06.2011,petentul a fost trecut în funcţia de consilier juridic la Sucursala de Transport Bucureşti , ca urmare a acceptării de către angajat a postului oferit , urmând ca drepturile salariale să fie negociate prin act adiţional la contractul individual de muncă iar atribuţiile de serviciu să fie stabilite prin fişa postului .
Cu privire la modificarea contractului individual de muncă al petentului a fost emisă adresa de informare din data de 16.06.2011 , prin care s-a adus la cunoştinţa petentului faptul că urmează să fie trecut în funcţia de consilier juridic la Sucursala de Transport Bucureşti începând cu data de 20.06.2011 , Punctul de lucru Şoseaua Ştefan cel Mare, nr.1 ,sector 1 Bucureşti, iar atribuţiile postului sunt menţionate în fişa postului pentru funcţia pentru care acesta va fi încadrat, fără să se menţioneze drepturile salariale de care petentul urma să beneficieze . Totodată , s-a menţionat că nu mai există locuri vacante compatibile cu pregătirea profesională a petentului.
De asemenea , cu privire la modificarea contractului individual de muncă al petentului a fost întocmit actul adiţional la C.I.M. nr.2142, în vigoare începând cu data de 20.06.2011 , obiectul actului adiţional constând în încetarea numirii petentului A V în funcţia de şef oficiu juridic şi contencios la Oficiul juridic şi contencios – Servicii suport din cadrul C N de T al E E T S.A. şi trecerea în funcţia de consilier juridic la Sucursala de Transport Bucureşti , cu modificarea drepturilor salariale , fiind stabilit salariul de bază lunar brut al petentului la suma de 3815 lei , corespunzător clasei 44 din grila de salarizare .
Faţă de cele arătate , instanţa reţine că petentul a fost informat cu privire la modificarea contractului individual de muncă prin adresa de informare mai sus menţionată , emisă de intimată , însă nu au fost respectate de către angajator prevederile art.41 alin.1 din Codul muncii republicat şi nici prevederile art. 17 alin. 1 din Codul muncii .
Astfel , conform dispoziţiilor legale de mai sus , contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor . În mod excepţional, potrivit prevederilor alin.2 al aceluiaşi articol, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă doar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.Aceste cazuri sunt reglementate în mod expres, respectiv la art. 42 din Codul muncii, care prevede schimbarea locului de muncă prin delegare şi detaşare şi art. 48 din Codul muncii, care prevede schimbarea locului şi felului muncii în mod temporar, în situaţii excepţionale.
În conformitate cu prevederile art.41 alin. 3 din Codul Muncii republicat, modificarea contractului de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariul, timpul de muncă şi timpul de odihnă.
În speţă, din actul adiţional la contractul individual de muncă şi adresa de informare, nu rezultă acordul de voinţă al părţilor cu privire la modificarea contractului individual de muncă , deşi s-a modificat funcţia petentului (felul muncii) şi salariul acestuia.
Astfel, petentul a semnat adresa de informare(fila 135) cât şi actul adiţional (fila 136) pentru luare la cunoştinţă, respectiv a menţionat că a luat la cunoştinţă de încetarea numirii sale în funcţia de şef oficiu juridic şi contencios şi despre trecerea sa într-o funcţie corespunzătoare pregătirii sale în cadrul S.T. Bucureşti, precizând că în opinia sa nu există desfiinţarea reală a funcţiei de şef oficiu juridic şi contencios, ci doar o schimbare a denumirii. De asemenea, petentul nu a completat şi nu a semnat rubrica din adresa de informare : „Am luat la cunoştinţă şi sunt de acord”. În plus, pe actul adiţional la contractul individual de muncă a mai specificat faptul că puteau fi oferite şi alte posturi care corespundeau pregătirii sale profesionale.
Aşadar, petentul nu a precizat că este de acord cu modificarea contractului individual de muncă în sensul celor menţionate mai sus nici în adresa de informare şi nici în actul adiţional la contractul individual de muncă, respectiv nu şi-a dat consimţământul cu privire la modificarea contractului.
Ori conform art.1179 alin.1 din Codul civil(Legea nr.287/2009), consimţământul părţilor constituie o condiţie esenţială pentru validitatea unui contract. Prin urmare, pentru a fi valabil, consimţământul părţilor trebuie să rezulte în mod clar şi neechivoc. Astfel, la încheierea contractului, în speţă actul adiţional de modificare a contractului individual de muncă, consimţământul , ca element esenţial al contractului, trebuie să fie neîndoielnic, ci nu refuzul de încheiere a acestuia, aşa cum eronat susţine intimata.
De asemenea, angajatorul nu a respectat nici prevederile art. 17 alin. 1 din Codul muncii republicat, conform cărora, cesta avea obligaţia informării salariatului cu privire la clauzele esenţiale din contract, în sensul că nu a menţionat în informare salariul de bază şi alte elemente constitutive ale veniturilor salariale şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul, element prevăzut la alin.3 al aceluiaşi articol lit. K.
Mai mult decât atât, în actul adiţional la contractul individual de muncă nu s-a menţionat data încheierii, ci doar data intrării în vigoare a acestuia, ca fiind 20.06.2011 , iar din menţiunile făcute de petent cu ocazia semnării pentru luare la cunoştinţă, rezultă că acesta i-a fost comunicat la data de 21.06.2011, deci ulterior intrării în vigoare a acestui act, intimata nefăcând dovada comunicării actului la data intrării în vigoare cu nici un mijloc de probă. De altfel, acest fapt rezultă şi din răspunsul la întrebările formulate la interogatoriu. Prin urmare, intimata nu poate susţine că petentul a fost de acord cu cele menţionate în actul adiţional la contractul individual de muncă atâta timp cât acesta a fost adus la cunoştinţa petentului după data intrării în vigoare. Ori în condiţiile în care drepturile salariale ale petentului nu au fost precizate în adresa de informare, rezultă în mod cert că au fost stabilite în mod unilateral de către intimată şi nu a avut loc nicio negociere cu petentul cu privire la aceste drepturi , neavând nicio relevanţă susţinerea intimatei, în sensul că propunerea clasei de salarizare s-a făcut cu acordul organizaţiei sindicale.
Faţă de considerentele arătate, instanţa urmează să anuleze decizia nr.738/20.06.2011 şi actul adiţional la contractul individual de muncă nr.2142, în vigoare începând cu data de 20.06.2011, să oblige intimata să reintegreze petentul pe funcţia deţinută anterior emiterii deciziei nr.738/20.06.2011 , ori într-o funcţie echivalentă , cu aceleaşi drepturi salariale avute anterior emiterii deciziei nr.738/20.06.2011.
În ceea ce priveşte adresa de informare, având în vedere că aceasta nu constituie un act care să producă prin el însuşi efecte juridice, respectiv un act generator de drepturi şi obligaţii , instanţa urmează să respingă capătul de cerere având ca obiect anularea acestuia. Aşa cum se prevede la art. 19 din Codul muncii republicat, neefectuarea informării în condiţiile legii dă dreptul salariatului să sesizeze instanţa pentru acordarea de despăgubiri corespunzătoare prejudiciului suferit.
Pentru , înlăturarea prejudiciului produs petentului prin modificarea unilaterală a contractului individual de muncă, intimata va fi obligată să plătească petentului diferenţele de drepturi salariale cuvenite de la data de 20.06.2011 până la data reintegrării efective în funcţie. De asemenea, având în vedere prejudiciul produs ca urmare a deprecierii creanţei ca urmare a inflaţiei, aceste drepturi vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Instanţa va respinge cererea petentului privind acordarea daunelor morale , acesta nefăcând dovada că a suferit un prejudiciu moral de natură a fi reparat pe cale pecuniară. Aşadar, nu se poate susţine că salariatului i-a fost afectată onoarea şi reputaţia profesională doar prin faptul că i-a fost modificat contractul individual de muncă în lipsa acordului acestuia , fără a se dovedi în concret lezarea acestor valori.
De asemenea, se va respinge şi cererea privind acordarea de daune cominatorii , întrucât în conformitate cu prevederile art.371 alin.1 şi 2 din Codul de procedură civilă, hotărârea unei instanţe se aduce la îndeplinire de bunăvoie şi în cazul în care nu se execută de bunăvoie , se aduce la îndeplinire prin executare silită , iar potrivit dispoziţiilor art.580 3 din Codul de procedură civilă, dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea de către instanţă a unei amenzi civile în favoarea statului, la sesizarea creditorului.
Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi prezentele considerente.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte contestaţia formulată de petentul V A, judeţul Gorj, în contradictoriu cu intimata CNTEET S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti
Anulează decizia nr.738/20.06.2011 şi actul adiţional la contractul individual de muncă nr.2142, în vigoare începând cu data de 20.06.2011 .
Obligă intimata să reintegreze petentul pe funcţia deţinută anterior emiterii deciziei nr.738/20.06.2011 , ori într-o funcţie echivalentă , cu aceleaşi drepturi salariale avute anterior emiterii deciziei nr.738/20.06.2011.
Obligă intimata să plătească petentului diferenţele de drepturi salariale cuvenite de la data de 20.06.2011 până la data reintegrării efective în funcţie, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
Respinge capetele de cerere având ca obiect anularea adresei de informare din 16.06.2011 şi obligarea intimatei la plata de daune morale în cuantum de 10 000 lei şi daune cominatorii în cuantum de 500 lei pe fiecare zi de întârziere .
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 25 Ianuarie 2012, la Tribunalul Gorj.
.
